Camera Înregistrării de Stat oferă informaţii învechite la un preţ mai mare
Camera Înregistrării de Stat (CÎS) a majorat acum mai mult de o lună tarifele pentru cei care solicită informaţii despre agenţii economici şi întreprinzătorii individuali din Republica Moldova. Deşi până anul trecut percepea taxe destul de mari pentru aceste informaţii, acum CÎS a dublat preţurile, chiar dacă unele date pe care le oferă sunt învechite şi nu au mai fost actualizate de circa patru ani. Este vorba despre informaţiile referitoare la veniturile obţinute de agenţii economici sau de către întreprinzătorii individuali.
La cerere sau printr-un abonament, CÎS oferă solicitanţilor mai multe informaţii despre un agent economic şi anume datele despre denumirea firmei, sediul şi administratorul acesteia. La această informaţie se adaugă şi datele despre fondatorii şi asociaţii firmei, genurile de activitate declarate şi menţiunile privind procedura de dizolvare, reorganizare sau de suspendare.
Tarifele iniţiale percepute de CÎS pentru obţinerea informaţiei din Registrul de stat al persoanelor juridice şi al întreprinzătorilor individuali.
În luna noiembrie 2015, CÎS a majorat tarifele, iar cei care accesează on-line aceste date sunt nevoiţi să scoată din buzunar o sută de lei pentru o informaţie deplină despre un agent economic. Pentru comparaţie, tariful vechi era de 50 de lei.
Tarife majorate de CÎS pentru obţinerea informaţiei din Registrul de stat al persoanelor juridice şi al întreprinzătorilor individuali.
De asemenea, s-a majorat şi suma pe care trebuie să o achite solicitantul care doreşte să afle informaţii despre veniturile pe care le-a obţinut agentul economic. În pofida majorării taxei de 2, 5 ori (de la 20 la 50 de lei), informaţiile oferite sunt vechi, fiind prezentate date din rapoartele financiare din anul 2012.
Majorarea taxelor – o piedică pentru jurnaliştii de investigaţie
Anastasia Nani, jurnalistă de investigaţie, spune că acest lucru este un impediment major în procesul de documentare a unui articol. “Realizarea unui articol de investigaţie bine documentat a ajuns să coste foarte mult. În funcţie de complexitatea materialului şi de numărul de firme care trebuie documentate, cifra se ridică şi la mii de lei. De fapt, plătim “bani grei” pentru informaţia pe care autorităţile ar trebui să ne-o ofere gratuit. Decizia de a pune taxe atât de mari, mă face să cred că funcţionarii încearcă să le găsească jurnaliştilor “ac de cojoc” şi să le pună piedici în procesul de documentare. Şi dacă tot plătim “bani mari” pentru informaţie, ar fi bine să ni se ofere date actuale, dar nu vechi de patru ani, care în multe cazuri nu mai sunt relevante”, menţionează jurnalista.
Servicii mai scumpe pentru ca instituţia să-şi acopere propriile cheltuieli
Conducerea CÎS îşi declină responsabilitatea pentru această informaţie, argumentând că Biroul Naţional de Statistică (BNS) ar fi de vină, deoarece nu furnizează la timp datele necesare. „Noi de ani de zile încercăm să impunem BNS să ne dea aceste date. Am încercat prin intermediul secretariatului Cancelariei de Stat, dar şi al aparatului Guvernului să impunem BNS să ne prezinte aceste dări de seamă. Până în prezent nu avem astfel de informaţii şi asta deoarece BNS nu este obligată să o facă. Eu sunt de acord, informaţia pe care o deţinem noi prezintă interes pentru investitorii din afara ţării şi ar fi bine să fie actualizată”, explică Victor Cebotari, preşedintele CÎS.
În ceea ce priveşte majorarea taxei percepută de către CÎS, acesta spune că preţurile au crescut din cauza că instituţia funcţionează în regim de autogestiune. „Vă spunem sincer, nu făceam faţă. Avem zece oficii în ţară, edificii care trebuie întreţinute. S-a majorat taxa de arendă pentru clădirea unde stăm. Plătim Cancelariei de Stat circa un milion de lei anual pentru arendă. Avem cheltuieli enorme”, afirmă Cebotari.
Informaţia nu este actualizată dintr-o „scăpare”
În replică, reprezentanţii Biroului Naţional de Statistică susţine că anume CÎS este cea care trebuie să ceară aceste informaţii. „Mai înainte noi aveam o înţelegere cu mai multe instituţii de stat, ca datele din rapoartele financiare să le fie oferite, aici fiind vorba de Centrul Naţional Anticorupţie, Curtea de Conturi, Ministerul de Interne etc. Cu aceste instituţii aveam un acord prin care le furnizam informaţia despre rapoartele financiare ale agenţilor economici. Am avut şi cu CÎS un astfel de acord, însă el a expirat şi respectiv, nu a fost reînnoit. Poate a fost scăpat acest lucru, nu ştiu ce să vă spun. Dacă nu este un acord între instituţii, nu se oferă aceste date. De rapoarte financiare mă ocup eu. Dacă CÎS ne transmite un astfel de acord, atunci putem să le furnizăm şi informaţia din rapoartele financiare ale agenţilor economici pentru anii 2013 şi 2014”, explică Andrei Crăciun, şeful Serviciului informaţional al rapoartelor financiare din cadrul BNS.
Legea prevede actualizarea datelor
Jurista Tatiana Puiu declară însă pentru Moldova Curată că Biroul Naţional de Statistică este obligat prin lege să ofere CÎS informaţia ce se include în rapoartele financiare ale agenţilor economici. “Este o prevedere legală expresă, şi anume articolul 33 din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali. Ea arată că în Registrul de stat al persoanelor juridice se înscriu date din raportul financiar anual (pentru societăţile comerciale) - în baza datelor furnizate de Biroul Naţional de Statistică. Aşadar, publicarea acestei informaţii este obligatorie prin lege şi nu prin acord”, specifică jurista.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Un deputat din autonomia găgăuză intenţionează să modif...
Ivan Burgudji, deputat în Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, iniţiază în regiune consultări publice cu scopul de a modifica câteva prevederi din Codul Electoral al autonomiei găgăuze. Deputatul vrea ca numărul de circumscripţii electorale să fie redus: de la 35, câte sunt în prezent, la cinci, dar să fie schimbată şi procedura de alegere a deputaţilor. Burgudji spune că amendamentele ar fi cerute de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), care obligă Adunarea Populară să ajusteze legislaţia electorală la articolul 38 din Constituţie. Argumentul este combătut de Curte.
Primăriţa din Negreşti nu vrea ca să afle o ţară întrea...
Primăriţa comunei Negreşti din raionul Străşeni şi-a angajat fiica în funcţia de bibliotecar în cadrul bibliotecii din localitate, iar Comisia Naţională de Integritate (CNI) a iniţiat un control în legătură cu acest caz. Zinaida Panainte afirmă însă că fiica sa nu este funcţionar public şi nu e cazul unui control „ca să o ştie ţara întreagă”.
INTERVIU: Un magistrat corupt este într-un profund conf...
Calitatea actului justiției este primul factor care poate determina sistemul judecătoresc să-și recâștige încrederea publicului, spune Arina Corsei Vultureanu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 3 București. Aflată într-o vizită la Chișinău la o activitate a comunității Liderilor pentru Justiție, ea a acordat un interviu portalului Moldova Curată.
Primarul – ginere şi contabila – soacră la primăria din...
Proverbul „Soacră, soacră – poamă acră” nu este valabil pentru Ghenadie Grădinari, primarul comunei Pietrosu din raionul Făleşti. El o are în subordine pe soacra sa, contabila primăriei. Alesul local însă dă asigurări că totul se încadrează în limitele legii şi că nu există un conflict de interese.
Primarul satului Oxentea, condamnat la închisoare cu ex...
Judecătoria raionului Dubăsari l-a condamnat pe primarul satului Oxentea, Valeriu Rusu, la 1,6 ani de închisoare cu executare pentru exces de putere și aplicarea violenței asupra unei persoane aflate în exercițiul funcțiunii, iar pe secretara consiliului local - la 5,5 ani de închisoare. Unul dintre capetele de acuzare a fost înstrăinarea ilegală a trei terenuri aflate pe malul Nistrului, în zona de protecție a râului. Terenurile ar fi proprietate a statului, dar sunt gestionate de Agenția „Apele Moldovei”. Inițial, în calitate de inculpat apărea și inginerul cadastral din sat, dar în privința lui fapta a fost recalificată drept contravenție și nu i-a fost aplicată o pedeapsă, deoarece a expirat termenul de prescripție. Primarul a fost acuzat și de faptul că a aplicat violența asupra a două angajate ale Inspectoratului Fiscal Dubăsari, care, la sfârșitul anului 2012, au venit în satul Oxentea pentru a efectua un control operativ la agenții economici de la piața locală. Valeriu Rusu spune că ambele dosare, de aplicare a violenței și de abuz de putere, au fost fabricate, la baza lor stând plângerile unui consilier local, care a condus anterior colhozul din localitate.
ONG-urile solicită Parlamentului să se expună prin vot...
Organizațiile semnatare consideră că declarația de ieri a Președintelui Parlamentului despre eșuarea tentativei de investire a Guvernului ca urmare a lipsei cvorumului este una nefondată și solicită Parlamentului să se convoace repetat într-o ședință specială pentru a se pronunța asupra programului de activitate și listei Guvernului propus de Ion Sturza, candidatul desemnat la funcția de Prim-ministru.
