Membrii CNI se pronunţă împotriva adoptării proiectului de reformare a CNI, examinat în prezent de autorităţi

Arhiva 13 iunie 2015 98
Vera Lupu, membră a CNI

Membrii Comisiei Naționale de Integritate (CNI) critică proiectul de reformare a acestei instituții și acuză Ministerul Justiției că intenționează să creeze o ”instituție monstru” și să deraieze de la cursul european în combaterea corupției.  Într-o scrisoare deschisă semnată de către 4 dintre cei 5 membri ai CNI (nu a semnaat doar președintele Comisiei, Anatolie Donciu) aceștia își exprimă îngrijorarea că instituția, care urmează să fie redenumită în Centrul Național de Integritate va fi transformată într-o instituție de tip ”dictatorial”. Ministrul Justiției, Vladimir Grosu, spune că dimpotrivă, competențele vor fi divizate între președinte și inspectorii de integritate.   



Cei patru semnatari ai scrisorii sunt de părere că prin acest proiect, președintelui CNI i se va atribui toată puterea decizională, ceea ce va duce, în opinia lor, ”la instituirea unei dictaturi autocrate, menite să dirijeze lupta cu corupția în direcția dorită de persoanele corupte”.

Vera Lupu: ”Mecanismul va fi concentrat în mâinile unei singure persoane”

Experta anticoruptie Mariana Kalughin

În proiectul de lege se prevede faptul că agentul de integritate nu va putea lua deciziile privind inițierea controlului fără acordul președintelui, iar membrii CNI pledează pentru ca această instituție să rămână una de tip colegial”, a declarat pentru Moldova Curată Vera Lupu, membru CNI și unul dintre semnatarii scrisorii. ”Mecanismul se dă în mâinile unei singure persoane - conducătorul instituției, care va angaja, va da sporuri salariale inspectorului, îi va face evaluarea. Și atunci reiese că oricum acest inspector va fi în subordinea președintelui”, a subliniat Vera Lupu.

Ministrul Justiției: ”Competențele vor fi divizate”

Solicitat de Moldova Curată, ministrul Justiției, Vladimir Grosu, a declarat că toate competențele pe care le are acum CNI vor fi divizate între mai mulți actori. Este vorba despre o structură în noul organ care se va numi Consiliul de Integritate, care ar urma să fie un organ colectiv, asemănător cu actualul CNI. Ministrul a mai spus că toate competențele vor fi divizate între președintele instituției și inspectorii de integritate, care reprezintă un element nou în procesul de verificare a integrității.

Cât privește o altă acuzație din scrisoarea CNI, precum că activitatea noii structuri ar urma să fie blocată pentru o perioadă de 2 ani, Vladimir Grosu a subliniat că noile organe ale Centului urmează să fie create imediat ce intră în vigoare aceste proiect de lege, adică în a doua jumătate a anului. Restul articolelor vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2016, cu o perioadă de adaptare de 3-4 luni, astfel încât noua structură va putea fi funcțională în martie 2016, când vor fi depuse deja toate declarațiile de venit și interese ale demnitarilor.

Mariana Kalughin: ”Numărul reprezentanților societății civile trebuie să fie egal cu cel al reprezentanților puterii” 

Experta anticorupție Marianei Kalughin consideră că proiectul de reformare a CNI are scopul de a îmbunătăți activitatea acestei structuri și de a o transforma într-o instituție profesionistă, ”din una politizată, cum este în prezent”. ”Președintele noului Consiliul nu va avea foarte multe competențe în gestionarea propriu-zisă a cazurilor, pentru că toate responsabilitatea se va pune pe seama inspectorilor de integritate, după modelul ANI din România. Președintele va avea competențe mai mult administrative și va fi ales prin concurs organizat de Consiliul de Integritate și confirmat și numit de președintele Republicii Moldova. Acest consiliu va fi format din reprezentanți ai celor trei puteri și ai societății civile”, explică Mariana Kalughin.

Experta mai spune că CNI ca organ colegial va dispărea și va apărea CNI ca organ administrativ, unde agenții de integritate vor avea cele mai multe competențe în gestionarea cazurilor. Totuși, în opinia Marianei Kalughin, numărul reprezentanților societății civile ar trebui să fie mai mare în componența Consiliului de Integritate. În proiect, Consiliul are 7 membri, desemnați de: Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului, Guvern, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, Congresul Autorităților Locale din Moldova, societatea civilă din domeniul juridic, protecției drepturilor omului sau anticorupție și jurnaliști. Astfel, sunt 4 membri din partea puterilor legislativă, executivă și judecătorească și numai 3 din partea societății civile. Experta consideră că numărul acestora ar trebui să fie egal.

O altă lacună a proiectului de reformare a CNI ar fi, în opinia Marianei Kalughin, faptul că nu este stabilit un termen exact al efectuării controlului.

Demisia Guvernului Gaburici ar putea genera o nouă amânare 
 
Pachetul de legi privind reformarea CNI și privind declararea averii și intereselor personale a fost retras de pe ordinea de zi a Guvernului, la ședința din 10 iunie 2015. Ministrul Vladimir Grosu a spus pentru Moldova Curată că există puncte de vedere divergente referitoare la aceste proiecte și este nevoie de consultări suplimentare. Deocamdată, nu se știe care va fi soarta proiectului de reformare a CNI în contextul demisiei Guvernului Gaburici, la 12 iunie 2015. Adoptarea lui ar putea fi întârziată până la formarea unui nou executiv.

Proiectele prevăd oferirea CNI a dreptului de a sesiza instanța de judecată cu solicitarea ca aceasta să confiște partea nejustificată din averile demnitarilor și funcționarilor publici, concentrarea CNI pe cazurile de mare corupție, extinderea perioadei de efectuare a controlului de un an, cât este în prezent, pe durata mandatului deținut de oficialul public cât și după terminarea mandatului. De asemenea, va fi oferit accesul CNI la toate bazele de date relevante din registrele de stat.

Natalia Enache

Ministrul Justitiei, Vladimir Grosu



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Familia deputatei Ivanov: Casă de lux în construcţie şi...

Fami­lia depu­ta­tei Vio­leta Iva­nov şi-a ridi­cat o casă cu două nive­luri în Chi­şi­nău. Deşi acum o săp­tămână declara pre­sei că fiica sa, Mar­ga­rita, ajunsă în atenţia opi­niei publice pen­tru foto­gra­fi­ile de lux pe care le posta pe reţe­lele de soci­a­li­zare, nu are, „cu părere de rău, casă”, datele ofi­ci­ale demon­strează con­tra­riul. Minora este, în acte, pro­pri­e­tara tere­nu­lui pe care părinţii şi-au ridi­cat casa de lux, dar şi stă­pâna vechiu­lui imo­bil de pe acel teren, demo­lat între timp. Tot­o­dată, fami­lia ale­sei popo­ru­lui ges­tio­nează, de peste un dece­niu, două tere­nuri în Chi­şi­nău, folo­site ca şi par­cări, pe care le închi­ri­ază de la Pri­mă­ria Chi­şi­nău con­tra 20 de lei pen­tru o sin­gură zi.

08 aprilie 2016
88
Arhiva

Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”

Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.

10 februarie 2014
121
Arhiva

Membrii CNI despre averile lor verificate de deputaţi:...

Toţi cei cinci membri ai Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) deţin bunuri nedeclarate, se arată într-un raport al unei comisiei parlamentare speciale, mandatată să verifice declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale acestora. La rândul lor, membrii CNI au declarat pentru portalul „Moldova Curată” că la mijloc este doar o eroare şi că anterior au oferit deputaţilor explicaţii privind conturile bancare sau maşinile nedeclarate, care ar figura pe numele lor.

09 octombrie 2014
98
Arhiva

MAI vrea să-şi testeze angajații, de rând cu CNA

La trei săptămâni de la demararea procesului de testare a integrităţii profesionale a funcționarilor publici, divergenţele dintre instituţii ies la iveală. Bunăoară, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) insistă să le fie acordat dreptul de a-şi verifica propriii angajaţi. Deocamdată, în baza noilor prevederi, împuternicirea de a desfăşura astfel de testări o au doar Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS). Conducerea Centrului deschide parantezele şi explică faptul că MAI încearcă astfel să obţină acces la baza de date a cazierelor integrităţii profesionale în privinţă poliţiştilor, pe care ar urma să o deţină CNA şi SIS. Acest lucru, consideră angajaţii Centrului, ar duce la deconspirări şi scurgeri de informaţie.

06 septembrie 2014
113
Arhiva

Adresează-i aici o întrebare președintelui CSJ, Mihai P...

Pe 6 septembrie curent, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), Mihai Poalelungi, vine în ospeție la Moldova Curată pentru a răspunde la întrebările care îi vor fi adresate de către cititorii portalului nostru într-un live-chat.

30 august 2013
106
Arhiva

Depunerea declaraţiilor de avere: instrument eficient d...

În statele membre ale Uniunii Europene precum Polonia şi Letonia, declararea averilor de către persoanele cu funcţii de răspundere este o practică ce contribuie la responsabilizarea demnitarilor şi funcţionarilor publici. Primarul oraşului Lublin din Polonia şi directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia susţin că procesul de declarare a averilor facilitează depistarea posibilelor cazuri de îmbogăţire ilicită, de conflicte de interese, de incompatibilitate, precum și descoperirea și investigarea actelor de corupţie în sectorul public. Aceste practici au fost explicate în exclusivitate pentru Moldova Curată de către cei doi oficiali.

26 mai 2014
101