Membrii CNI se pronunţă împotriva adoptării proiectului de reformare a CNI, examinat în prezent de autorităţi
Membrii Comisiei Naționale de Integritate (CNI) critică proiectul de reformare a acestei instituții și acuză Ministerul Justiției că intenționează să creeze o ”instituție monstru” și să deraieze de la cursul european în combaterea corupției. Într-o scrisoare deschisă semnată de către 4 dintre cei 5 membri ai CNI (nu a semnaat doar președintele Comisiei, Anatolie Donciu) aceștia își exprimă îngrijorarea că instituția, care urmează să fie redenumită în Centrul Național de Integritate va fi transformată într-o instituție de tip ”dictatorial”. Ministrul Justiției, Vladimir Grosu, spune că dimpotrivă, competențele vor fi divizate între președinte și inspectorii de integritate.
Cei patru semnatari ai scrisorii sunt de părere că prin acest proiect, președintelui CNI i se va atribui toată puterea decizională, ceea ce va duce, în opinia lor, ”la instituirea unei dictaturi autocrate, menite să dirijeze lupta cu corupția în direcția dorită de persoanele corupte”.
Vera Lupu: ”Mecanismul va fi concentrat în mâinile unei singure persoane”
”În proiectul de lege se prevede faptul că agentul de integritate nu va putea lua deciziile privind inițierea controlului fără acordul președintelui, iar membrii CNI pledează pentru ca această instituție să rămână una de tip colegial”, a declarat pentru Moldova Curată Vera Lupu, membru CNI și unul dintre semnatarii scrisorii. ”Mecanismul se dă în mâinile unei singure persoane - conducătorul instituției, care va angaja, va da sporuri salariale inspectorului, îi va face evaluarea. Și atunci reiese că oricum acest inspector va fi în subordinea președintelui”, a subliniat Vera Lupu.
Ministrul Justiției: ”Competențele vor fi divizate”
Solicitat de Moldova Curată, ministrul Justiției, Vladimir Grosu, a declarat că toate competențele pe care le are acum CNI vor fi divizate între mai mulți actori. Este vorba despre o structură în noul organ care se va numi Consiliul de Integritate, care ar urma să fie un organ colectiv, asemănător cu actualul CNI. Ministrul a mai spus că toate competențele vor fi divizate între președintele instituției și inspectorii de integritate, care reprezintă un element nou în procesul de verificare a integrității.
Cât privește o altă acuzație din scrisoarea CNI, precum că activitatea noii structuri ar urma să fie blocată pentru o perioadă de 2 ani, Vladimir Grosu a subliniat că noile organe ale Centului urmează să fie create imediat ce intră în vigoare aceste proiect de lege, adică în a doua jumătate a anului. Restul articolelor vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2016, cu o perioadă de adaptare de 3-4 luni, astfel încât noua structură va putea fi funcțională în martie 2016, când vor fi depuse deja toate declarațiile de venit și interese ale demnitarilor.
Mariana Kalughin: ”Numărul reprezentanților societății civile trebuie să fie egal cu cel al reprezentanților puterii”
Experta anticorupție Marianei Kalughin consideră că proiectul de reformare a CNI are scopul de a îmbunătăți activitatea acestei structuri și de a o transforma într-o instituție profesionistă, ”din una politizată, cum este în prezent”. ”Președintele noului Consiliul nu va avea foarte multe competențe în gestionarea propriu-zisă a cazurilor, pentru că toate responsabilitatea se va pune pe seama inspectorilor de integritate, după modelul ANI din România. Președintele va avea competențe mai mult administrative și va fi ales prin concurs organizat de Consiliul de Integritate și confirmat și numit de președintele Republicii Moldova. Acest consiliu va fi format din reprezentanți ai celor trei puteri și ai societății civile”, explică Mariana Kalughin.
Experta mai spune că CNI ca organ colegial va dispărea și va apărea CNI ca organ administrativ, unde agenții de integritate vor avea cele mai multe competențe în gestionarea cazurilor. Totuși, în opinia Marianei Kalughin, numărul reprezentanților societății civile ar trebui să fie mai mare în componența Consiliului de Integritate. În proiect, Consiliul are 7 membri, desemnați de: Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului, Guvern, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, Congresul Autorităților Locale din Moldova, societatea civilă din domeniul juridic, protecției drepturilor omului sau anticorupție și jurnaliști. Astfel, sunt 4 membri din partea puterilor legislativă, executivă și judecătorească și numai 3 din partea societății civile. Experta consideră că numărul acestora ar trebui să fie egal.
O altă lacună a proiectului de reformare a CNI ar fi, în opinia Marianei Kalughin, faptul că nu este stabilit un termen exact al efectuării controlului.
Demisia Guvernului Gaburici ar putea genera o nouă amânare
Pachetul de legi privind reformarea CNI și privind declararea averii și intereselor personale a fost retras de pe ordinea de zi a Guvernului, la ședința din 10 iunie 2015. Ministrul Vladimir Grosu a spus pentru Moldova Curată că există puncte de vedere divergente referitoare la aceste proiecte și este nevoie de consultări suplimentare. Deocamdată, nu se știe care va fi soarta proiectului de reformare a CNI în contextul demisiei Guvernului Gaburici, la 12 iunie 2015. Adoptarea lui ar putea fi întârziată până la formarea unui nou executiv.
Proiectele prevăd oferirea CNI a dreptului de a sesiza instanța de judecată cu solicitarea ca aceasta să confiște partea nejustificată din averile demnitarilor și funcționarilor publici, concentrarea CNI pe cazurile de mare corupție, extinderea perioadei de efectuare a controlului de un an, cât este în prezent, pe durata mandatului deținut de oficialul public cât și după terminarea mandatului. De asemenea, va fi oferit accesul CNI la toate bazele de date relevante din registrele de stat.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Familia deputatei Ivanov: Casă de lux în construcţie şi...
Familia deputatei Violeta Ivanov şi-a ridicat o casă cu două niveluri în Chişinău. Deşi acum o săptămână declara presei că fiica sa, Margarita, ajunsă în atenţia opiniei publice pentru fotografiile de lux pe care le posta pe reţelele de socializare, nu are, „cu părere de rău, casă”, datele oficiale demonstrează contrariul. Minora este, în acte, proprietara terenului pe care părinţii şi-au ridicat casa de lux, dar şi stăpâna vechiului imobil de pe acel teren, demolat între timp. Totodată, familia alesei poporului gestionează, de peste un deceniu, două terenuri în Chişinău, folosite ca şi parcări, pe care le închiriază de la Primăria Chişinău contra 20 de lei pentru o singură zi.
Un funcţionar din Căuşeni lucrează în două instituţii p...
Artemie Cătănoi, şeful Secţiei administraţie publică din cadrul Consiliului Raional Căuşeni, deţine, concomitent, două funcţii în două instituţii publice: cea de funcţionar în cadrul Aparatului preşedintelui raionului Căuşeni şi de jurist la Centrul de Asistenţă şi Protecţie a Victimelor Traficului de Fiinţe Umane din aceeaşi localitate. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat în acest caz incompatibilitate de funcţii.
Ruslan Caşu, candidatul la funcţia de procuror general...
Anul trecut, Ruslan Caşu, procuror în cadrul Procuraturii Ciocana din municipiul Chişinău,a primit de la Primăria capitalei suma de circa 878 de mii de lei, în urma unei tranzacţii de împăcare într-un litigiu legat de repartizarea unui apartament. Procurorul spune că municipalitatea îi era datoare încă din anul 2009, atunci când a câştigat procesul la Curtea Supremă de Justiţie.
Interesele opace ale judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu face publice declaraţiile de interese personale ale judecătorilor, deşi legislaţia îl obligă să le plaseze pe pagina sa web. Experţii insistă ca instituţia trebuie să transparentizeze interesele judecătorilor.
La vârsta de 29 de ani, președintele raionului Drochia,...
Raionul Drochia are un nou președinte, după ce, la 7 iunie, Vasile Grădinaru și-a prezentat demisia. În locul său la șefia raionului a fost numit Ion Dascăl, fost consilier raional din partea Partidului Democrat din Moldova (PDM). Noul președinte a venit la conducerea raionului sărac, întrucât nu a indicat în declarația de avere și interese personale pentru anul 2017 nici un venit, proprietăți sau bunuri. Demnitarul susține că lucrează împreună cu tatăl său, de aceea nu a indicat nimic în declarația de avere.