Integritatea autorităţilor naţionale este o precondiţie a reuşitei în implementarea Acordului de Asociere
Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, ratificat de Parlamentul de la Chişinău la 2 iulie 2014, reprezintă un document complex, care vizează domenii esenţiale şi conţine prevederi importante referitoare la:
- dialogul politic şi reformele;
- cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate;
- libertate, securitate şi justiţie;
- cooperarea economică şi alte tipuri de cooperare sectoriale;
- comerţul şi aspectele legate de comerţ;
- asistenţa financiară şi dispoziţii antifraudă.
Documentul conţine şi prevederi referitoare la prevenirea şi combaterea corupţiei, motiv pentru care asigurarea integrităţii sectorului public se înscrie cert printre eventualele beneficii.
Angajamentul de a preveni şi combate corupţia, nuanţat în preambulul Acordului, este unul care ghidează întreg documentul, insistîndu-se asupra lui ca asupra unui factor-cheie în dezvoltarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi UE. În acelaşi sens, dezvoltarea proiectelor de interes comun ce vizează prevenirea şi combaterea corupţiei constituie unul din principiile de bază pe care se bazează Acordul.
În partea referitoare la dialogul politic şi reformele şi la cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate, părţile se angajează să coopereze în:
- dezvoltarea, consolidarea şi sporirea stabilităţii şi eficacităţii instituţiilor democratice şi statului de drept;
- asigurarea respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale;
- realizarea în continuare a progresului în reformarea sistemului judiciar şi a cadrului legal, astfel încît să fie asigurată independenţa sistemului judiciar, să fie consolidată capacitatea administrativă a acestuia şi să fie garantată imparţialitatea şi eficacitatea organelor de drept;
- continuarea reformei administraţiei publice şi în dezvoltarea unui serviciu public responsabil, eficient, transparent şi profesionist;
-asigurarea eficacităţii în lupta împotriva corupţiei, în particular în vederea sporirii cooperării internaţionale în combaterea corupţiei şi asigurarea implementării efective a instrumentelor legale internaţionale relevante.
În partea ce se referă la libertate, securitate şi justiţie, potrivit art. 16 din Acord, părţile urmează să coopereze în prevenirea şi combaterea tuturor formelor de activităţi criminale şi ilegale, organizate sau de alt gen, inclusiv a celor cu caracter transnaţional. În lista acestora din urmă figurează contrabanda, traficul de fiinţe umane, activităţile economice şi financiare ilegale (fraudele fiscale şi fraudele legate de achiziţiile publice), fraudele legate de asistenţa financiară şi comise în proiectele finanţate de donatorii internaţionali, abuzul de funcţii şi influenţă, falsificarea de documente şi depunerea declaraţiilor false. La fel, părţile se angajează să consolideze cooperarea bilaterală, regională şi internaţională între organele de drept, inclusiv dintre Europol şi autorităţile relevante ale RM. În acelaşi sens, Republica Moldova urmează să implementeze în mod efectiv standardele internaţionale, în particular cele prevăzute în Convenţia ONU împotriva criminalităţii transnaţionale organizate (UNTOC) din anul 2000 şi în cele trei Protocoale ale acesteia, Convenţia ONU împotriva corupţiei din anul 2003 şi în instrumentele relevante ale Consiliului Europei cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei.
Cooperarea economică şi alte tipuri de cooperare sectoriale constituie o parte impunătoare a Acordului. În acest context, esenţiale pentru asigurarea integrităţii sectorului public ar fi prevederile ce ţin de managementul finanţelor publice (politica bugetară, controlul intern, inspecţia financiară şi auditul extern). Republica Moldova, potrivit art. 50, se angajează să lupte cu fraudele şi corupţia, părţile urmînd să coopereze, de asemenea, în:
- schimbul de informaţie, experienţă şi bune practici;
- îmbunătăţirea metodelor pentru combaterea şi prevenirea fraudelor şi corupţiei, incluzînd cooperarea între organele administrative relevante;
- asigurarea cooperării efective cu instituţiile şi organele UE relevante, în cazul controalelor la faţa locului, inspecţiei şi auditelor legate de managementul şi controlul fondurilor UE, în conformitate cu regulile şi procedurile relevante.
În egală măsură, în vederea asigurării integrităţii sectorului public, sunt importante prevederile ce ţin de achiziţiile publice, înserate în capitolele ce ţin de comerţ şi aspectele legate de comerţ. Acordul abordează accesul reciproc la pieţele de achiziţii publice pe baza principiului de tratament naţional la nivel naţional, regional şi local pentru contractele publice şi concesionările în sectorul public, precum şi în sectorul serviciilor de utilităţi publice. Documentul prevede apropierea treptată a legislaţiei privind achiziţiile publice din Republica Moldova de Acquis-ul comunitar, însoţită de reforma instituţională şi crearea unui sistem eficace de achiziţii. În acelaşi sens, importante sunt şi prevederile referitoare la atribuirea contractelor de achiziţii publice, folosind proceduri transparente şi imparţiale, care previn practicile de corupţie.
Astfel, la general, Acordul oferă Republicii Mooldova oportunităţi importante de a spori integritatea sectorului public.
Bineînţeles, în contextul eventualei asistenţe financiare, integritatea autorităţilor naţionale este o precondiţie a reuşitei Republicii Moldova în implementarea Acordului. Absolut important este să se vegheze asupra aplicării dispoziţiilor antifraudă şi de control. La general, părţile se angajează să ia măsuri eficiente pentru prevenirea şi combaterea fraudei, corupţiei şi a altor activităţi ilegale, inclusiv prin mijloace de asistenţă administrativă şi judiciară reciprocă în domeniile care cad sub incidenţa Acordului. În acest sens, potrivit art. 424, autorităţile din Republica Moldova urmează se verifice cu regularitate dacă operaţiunile finanţate din fonduri UE au fost executate corespunzător şi să ia toate măsurile pentru a preveni neregulile sau fraudele. La fel, autorităţile din Republica Moldova urmează să ia toate măsurile pentru a preveni orice practici de corupţie activă sau pasivă şi pentru a exclude conflictul de interese la fiecare etapă a procedurilor referitoare la folosirea fondurilor UE. Autorităţile din vor avea obligaţia să informeze Comisia Europeană cu privire la măsurile de prevenire luate. La rîndul său, Comisia Europeană va avea dreptul de a obţine dovezi că procedurile privind achiziţiile publice şi granturile respectă principiile transparenţei, tratamentului egal şi nediscriminatoriu, previn orice conflict de interese, oferă garanţii echivalente standardelor acceptate pe plan internaţional şi asigură respectarea dispoziţiilor privind buna gestiune financiară. În acest scop, autorităţile competente din Republica Moldova vor trebui să furnizeze Comisiei Europene toate informaţiile legate de utilizarea fondurilor UE şi să-i comunice fără întârziere orice modificare semnificativă a procedurilor sau a sistemelor lor. La fel, în temeiul art. 425, autorităţile urmează să asigure cercetarea şi urmărirea penală a cazurilor presupuse şi reale de fraudă, corupţie sau orice altă neregulă, inclusiv conflict de interese, depistate în urma controalelor naţionale sau ale UE. În conformitate cu art. 426, autorităţile din Republica Moldova vor fi obligate să transmită Comisiei Europene fără întârziere orice informaţie care le va deveni cunoscută referitoare la neregulile enumerate în articolul precedent. De asemenea, autorităţile vor trebui să raporteze cu privire la toate măsurile luate în legătură cu faptele comunicate, iar UE va putea să insiste asupra dispoziţiilor Acordului referitoare la audituri, controale la faţa locului, măsuri şi sancţiuni administrative, recuperare.
Mariana Kalughin,
Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei,
expertă asociată la Transparency Internaţional Moldova
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
UE „taie” din averile dobândite ilicit, Moldova mai aşt...
Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.
Președinta CEC, Alina Russu, a fost acționară la televi...
Firma declarată de președinta Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, ”Novosti” SRL, a fost unul dintre acționarii televiziunii NIT, care a fost închisă de Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în aprilie 2012, pentru partizanat în favoarea Partidului Comuniștilor.
Vicepreşedintele raionului Cimişlia deţine concomitent...
De trei ani, vicepreşedintele raionului Cimişlia, Gheorghe Netedu, face parte din conducerea a două instituţii: una publică, în cadrul Consiliului raional Cimişlia, şi alta de administrator al firmei care îi aparține. Comisia Naţională de Integritate a stabilit că demnitarul ar fi trebuit să renunţe la una din aceste funcţii, întrucât ele sunt incompatibile. Gheorghe Netedu susţine că va ataca în judecată actul CNI.
Comisia Naţională de Integritate: 6 luni de activitate
Comisia Naţională de Integritate a întocmit Raportul de activitate în perioada semestrului I al anului 2013. Reieşind din întârzierile esenţiale în instituţionalizarea de-facto a CNI, care nu pot fi reproşate decât Parlamentului, perioada de referinţă a fost marcată prin eforturi ce ţin preponderent de organizarea activităţii popriu-zise a instituţiei, cum ar fi:
Interesele opace ale judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu face publice declaraţiile de interese personale ale judecătorilor, deşi legislaţia îl obligă să le plaseze pe pagina sa web. Experţii insistă ca instituţia trebuie să transparentizeze interesele judecătorilor.
Aici așteptăm comentariul tău!