Integritatea autorităţilor naţionale este o precondiţie a reuşitei în implementarea Acordului de Asociere
Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, ratificat de Parlamentul de la Chişinău la 2 iulie 2014, reprezintă un document complex, care vizează domenii esenţiale şi conţine prevederi importante referitoare la:
- dialogul politic şi reformele;
- cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate;
- libertate, securitate şi justiţie;
- cooperarea economică şi alte tipuri de cooperare sectoriale;
- comerţul şi aspectele legate de comerţ;
- asistenţa financiară şi dispoziţii antifraudă.
Documentul conţine şi prevederi referitoare la prevenirea şi combaterea corupţiei, motiv pentru care asigurarea integrităţii sectorului public se înscrie cert printre eventualele beneficii.
Angajamentul de a preveni şi combate corupţia, nuanţat în preambulul Acordului, este unul care ghidează întreg documentul, insistîndu-se asupra lui ca asupra unui factor-cheie în dezvoltarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi UE. În acelaşi sens, dezvoltarea proiectelor de interes comun ce vizează prevenirea şi combaterea corupţiei constituie unul din principiile de bază pe care se bazează Acordul.
În partea referitoare la dialogul politic şi reformele şi la cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate, părţile se angajează să coopereze în:
- dezvoltarea, consolidarea şi sporirea stabilităţii şi eficacităţii instituţiilor democratice şi statului de drept;
- asigurarea respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale;
- realizarea în continuare a progresului în reformarea sistemului judiciar şi a cadrului legal, astfel încît să fie asigurată independenţa sistemului judiciar, să fie consolidată capacitatea administrativă a acestuia şi să fie garantată imparţialitatea şi eficacitatea organelor de drept;
- continuarea reformei administraţiei publice şi în dezvoltarea unui serviciu public responsabil, eficient, transparent şi profesionist;
-asigurarea eficacităţii în lupta împotriva corupţiei, în particular în vederea sporirii cooperării internaţionale în combaterea corupţiei şi asigurarea implementării efective a instrumentelor legale internaţionale relevante.
În partea ce se referă la libertate, securitate şi justiţie, potrivit art. 16 din Acord, părţile urmează să coopereze în prevenirea şi combaterea tuturor formelor de activităţi criminale şi ilegale, organizate sau de alt gen, inclusiv a celor cu caracter transnaţional. În lista acestora din urmă figurează contrabanda, traficul de fiinţe umane, activităţile economice şi financiare ilegale (fraudele fiscale şi fraudele legate de achiziţiile publice), fraudele legate de asistenţa financiară şi comise în proiectele finanţate de donatorii internaţionali, abuzul de funcţii şi influenţă, falsificarea de documente şi depunerea declaraţiilor false. La fel, părţile se angajează să consolideze cooperarea bilaterală, regională şi internaţională între organele de drept, inclusiv dintre Europol şi autorităţile relevante ale RM. În acelaşi sens, Republica Moldova urmează să implementeze în mod efectiv standardele internaţionale, în particular cele prevăzute în Convenţia ONU împotriva criminalităţii transnaţionale organizate (UNTOC) din anul 2000 şi în cele trei Protocoale ale acesteia, Convenţia ONU împotriva corupţiei din anul 2003 şi în instrumentele relevante ale Consiliului Europei cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei.
Cooperarea economică şi alte tipuri de cooperare sectoriale constituie o parte impunătoare a Acordului. În acest context, esenţiale pentru asigurarea integrităţii sectorului public ar fi prevederile ce ţin de managementul finanţelor publice (politica bugetară, controlul intern, inspecţia financiară şi auditul extern). Republica Moldova, potrivit art. 50, se angajează să lupte cu fraudele şi corupţia, părţile urmînd să coopereze, de asemenea, în:
- schimbul de informaţie, experienţă şi bune practici;
- îmbunătăţirea metodelor pentru combaterea şi prevenirea fraudelor şi corupţiei, incluzînd cooperarea între organele administrative relevante;
- asigurarea cooperării efective cu instituţiile şi organele UE relevante, în cazul controalelor la faţa locului, inspecţiei şi auditelor legate de managementul şi controlul fondurilor UE, în conformitate cu regulile şi procedurile relevante.
În egală măsură, în vederea asigurării integrităţii sectorului public, sunt importante prevederile ce ţin de achiziţiile publice, înserate în capitolele ce ţin de comerţ şi aspectele legate de comerţ. Acordul abordează accesul reciproc la pieţele de achiziţii publice pe baza principiului de tratament naţional la nivel naţional, regional şi local pentru contractele publice şi concesionările în sectorul public, precum şi în sectorul serviciilor de utilităţi publice. Documentul prevede apropierea treptată a legislaţiei privind achiziţiile publice din Republica Moldova de Acquis-ul comunitar, însoţită de reforma instituţională şi crearea unui sistem eficace de achiziţii. În acelaşi sens, importante sunt şi prevederile referitoare la atribuirea contractelor de achiziţii publice, folosind proceduri transparente şi imparţiale, care previn practicile de corupţie.
Astfel, la general, Acordul oferă Republicii Mooldova oportunităţi importante de a spori integritatea sectorului public.
Bineînţeles, în contextul eventualei asistenţe financiare, integritatea autorităţilor naţionale este o precondiţie a reuşitei Republicii Moldova în implementarea Acordului. Absolut important este să se vegheze asupra aplicării dispoziţiilor antifraudă şi de control. La general, părţile se angajează să ia măsuri eficiente pentru prevenirea şi combaterea fraudei, corupţiei şi a altor activităţi ilegale, inclusiv prin mijloace de asistenţă administrativă şi judiciară reciprocă în domeniile care cad sub incidenţa Acordului. În acest sens, potrivit art. 424, autorităţile din Republica Moldova urmează se verifice cu regularitate dacă operaţiunile finanţate din fonduri UE au fost executate corespunzător şi să ia toate măsurile pentru a preveni neregulile sau fraudele. La fel, autorităţile din Republica Moldova urmează să ia toate măsurile pentru a preveni orice practici de corupţie activă sau pasivă şi pentru a exclude conflictul de interese la fiecare etapă a procedurilor referitoare la folosirea fondurilor UE. Autorităţile din vor avea obligaţia să informeze Comisia Europeană cu privire la măsurile de prevenire luate. La rîndul său, Comisia Europeană va avea dreptul de a obţine dovezi că procedurile privind achiziţiile publice şi granturile respectă principiile transparenţei, tratamentului egal şi nediscriminatoriu, previn orice conflict de interese, oferă garanţii echivalente standardelor acceptate pe plan internaţional şi asigură respectarea dispoziţiilor privind buna gestiune financiară. În acest scop, autorităţile competente din Republica Moldova vor trebui să furnizeze Comisiei Europene toate informaţiile legate de utilizarea fondurilor UE şi să-i comunice fără întârziere orice modificare semnificativă a procedurilor sau a sistemelor lor. La fel, în temeiul art. 425, autorităţile urmează să asigure cercetarea şi urmărirea penală a cazurilor presupuse şi reale de fraudă, corupţie sau orice altă neregulă, inclusiv conflict de interese, depistate în urma controalelor naţionale sau ale UE. În conformitate cu art. 426, autorităţile din Republica Moldova vor fi obligate să transmită Comisiei Europene fără întârziere orice informaţie care le va deveni cunoscută referitoare la neregulile enumerate în articolul precedent. De asemenea, autorităţile vor trebui să raporteze cu privire la toate măsurile luate în legătură cu faptele comunicate, iar UE va putea să insiste asupra dispoziţiilor Acordului referitoare la audituri, controale la faţa locului, măsuri şi sancţiuni administrative, recuperare.
Mariana Kalughin,
Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei,
expertă asociată la Transparency Internaţional Moldova
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Șefii noii Autorități Naționale de Integritate vor ridi...
Conducătorii Autorității Naționale de Integritate (ANI), structură care urmează să fie creată la Chișinău în locul actualei Comisii Naționale de Integritate (CNI), vor ridica salarii de până la 20 de mii de lei lunar, adică de aproximativ 3 ori mai mari față de retribuțiile actualilor membri ai CNI. Asta prevede pachetul de legi privind reformarea sistemului național de integritate, intrat în vigoare la 1 august 2016.
CNI nu a publicat pe site declaraţiile de avere ale dem...
Deşi Comisia Naţională de Integritate (CNI) trebuie să publice pe pagina sa web declaraţiile de avere şi cele de interese personale ale demnitarilor şi funcţionarilor publici, la ora actuală pe site-ul Comisiei sunt plasate doar două declaraţii. Este vorba de cele ale preşedintelui acestei instituţii, Anatolie Donciu. Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI, menţionează că publicarea acestor declaraţii întârzie, deoarece abia la sfârşitul lunii aprilie curent a fost ales agentul economic care se va ocupa de scanarea şi publicarea celor câteva zeci de mii de declaraţii ale funcţionarilor.
Ministrul Mediului și-a angajat finul de cununie în fun...
Noul ministru al Mediului, Valeriu Munteanu, l-a angajat în funcția de consilier al său și șef de cabinet pe finul său de cununie, Alexandru Bostan. Acesta i-a fost și asistent la Parlament, când Munteanu a fost deputat. Alexandru Bostan are 30 de ani și este profesor de drept la Universitatea Liberă Internațională din Moldova.
Interesele filantropice ale preşedintelui raionului Cah...
Două fundaţii creştine administrate de către familia preşedintelui raionului Cahul, Ion Groza, au luat în arendă, doi ani la rând, tabăra pentru odihna copiilor „Romantica”, amplasată în satul Moscovei. Atunci Ion Groza era consilier local. El susţine că fundaţiile au decis să ia în locaţiune tabăra pentru a le oferi sejururi gratuite elevilor din familii social-vulnerabile şi nu ar fi vorba despre vreun interes personal.
