Candidat: Mihai Sclifos, PSRM
Integritatea în activitatea politică
Mihai Sclifos, 36 de ani, este candidatul PSRM la funcţia de primar al or. Criuleni. A absolvit Facultatea de bussines şi administrare din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova în anul 2015. În vara anului curent a decis să se lanseze în politică. A devenit membru al PSRM în iulie 2019. „Am decis să ader la PSRM pentru că la momentul actual e cel mai puternic partid. Sunt tânăr, energic, sunt sportiv – am practicat luptele atletice, am ambiţii şi cred că aş putea face multe lucruri bune pentru oraşul Criuleni”, a declarat Sclifos pentru Moldova Curată.
Candidatul a menţionat că a lucrat o perioadă peste hotare, în ţări cum ar fi Rusia, România, Germania şi Austria.
La alegerile locale generale din 2015 a candidat independent şi a acces în funcţia de consilier în Consiliul orăşenesc Criuleni.
Nu a făcut parte din alte partide şi până la momentul actual nu a contribuit cu cotizaţii ori sponsorizări la PSRM.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În declaraţia de avere şi interese personale depusă la CEC în campania pentru alegerile locale din 2019 candidatul indică venituri obţinute din indemnizaţia de consilier pe parcursul a doi ani în sumă de doar 3000 de lei.
Totodată acesta indică veniturile soţiei în sumă de 133 mii de lei. Mihai Sclifos mai declară două terenuri agricole procurate în 2014 şi în 2015 cu o suprafaţă de 1, 88 ha şi 2,31 ha, estimate la 42 mii de lei şi o casă de locuit obţinută prin moştenire în 1995 cu o suprafaţă de 0, 17 ha, estimată la 10 mii de lei.
La compartimentul bunuri mobile, candidatul indică un automobil de model Fiat, fabricat în 2005 pe care l-a procurat în 2015, estimat la 20 000 lei; şi un tractor fabricat în 1995, procurat în 2018 cu doar 15 mii lei.
La întrebarea cum își întreţine familia cu un venit de doar 3000 de lei şi în ce condiţii a procurat unităţile de transport la un preţ atât de mic, candidatul a răspuns că îşi întreţine familia din banii pe care i-a câştigat peste hotare, iar unităţile de transport le-a procurat la un preţ mic, deoarece sunt vechi. Acesta a mai precizat că are o livadă, dar la întrebarea ce fel de livadă e şi ce suprafaţă are, a refuzat să răspundă menţionând că ar fi „date cu caracter personal”.
Integritatea în gestionarea funcției publice sau de partid
Nu există informații despre eventuale încălcări admise de către candidat în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conștient la alegerile locale generale 2019”, implementat de API cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Familia președintei CSP a cumpărat în anul 2016 un auto...
Două noi membre ale Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au indicat în declarațiile de venituri și interese personale faptul că dețin mașini pe care le-ar fi cumpărat cu suma de 10 mii de lei, adică 500 de euro. Mașina președintei CSP, Angela Motuzoc, este practic nouă, fabricată în anul 2012. Cea a familiei Ingăi Furtună este mult mai veche - din anul 2003. Ambele însă au fost cumpărate în anul 2016 cu aceeași sumă - 10 mii de lei.
Acțiunea de regres împotriva judecătorilor Domnica Mano...
Trei judecători ai Curții de Apel Chișinău - Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu (ultimul - deja trecut în avocatură) - ar putea fi obligați de către instanță să achite statului suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Împotriva acestor magistrați Procuratura Anticorupție a pornit o procedură de regres la începutul anului 2016.
Membrii CNI se pronunţă împotriva adoptării proiectului...
Membrii Comisiei Naționale de Integritate (CNI) critică proiectul de reformare a acestei instituții și acuză Ministerul Justiției că intenționează să creeze o ”instituție monstru” și să deraieze de la cursul european în combaterea corupției. Într-o scrisoare deschisă semnată de către 4 dintre cei 5 membri ai CNI (nu a semnaat doar președintele Comisiei, Anatolie Donciu) aceștia își exprimă îngrijorarea că instituția, care urmează să fie redenumită în Centrul Național de Integritate va fi transformată într-o instituție de tip ”dictatorial”. Ministrul Justiției, Vladimir Grosu, spune că dimpotrivă, competențele vor fi divizate între președinte și inspectorii de integritate.
Portalul web www.moldovacurata.md vă invită la masa rot...
În cadrul evenimentului va fi prezentată Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciul Public, formată dintr-un grup de organizaţii neguvernamentale (API, CAPC, ADEPT, CIN, Fundația Soros-Moldova). Iniţiativa îşi propune să intensifice controlul asupra integrităţii persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică, precum şi să sporească eficienţa mecanismului de control şi verificare a averilor, proprietăţilor şi intereselor acestora.
O nouă iniţiativă a autorităţilor, criticată de experţi...
Pachetul de legi cu privire la reformarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) şi a sistemului de declarare a averilor şi intereselor de către persoanele cu funcţii publice riscă să rămână la nivel de proiecte, deoarece în prezent se elaborează o altă iniţiativă. Documentul prevede lichidarea CNI şi transmiterea atribuţiilor acesteia către Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). Unii jurişti sunt de părerea că iniţiativa este periculoasă, deoarece va duce la concentrarea instituţiilor anticorupţie sub controlul unei singure forţe politice.