Președintele CSJ despre mașinile sale și corupția din sistem, în live-chatul de pe MC
Președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), Mihai Poalelungi, a fost invitatul live-chatului de astăzi de pe portalul Moldova Curată și a răspuns la întrebările cititorilor noștri.
Astfel, Mihai Poalelungi s-a destăinuit că a lăsat salariul de aproape 20 de mii de euro pe lună pe care îl primea în calitate de reprezentant al R. Moldova la CEDO pentru salariul de 7 mii de lei de la CSJ, pentru că „dorea să facă ceva bun”. Magistratul afirmă, însă, că „având în vedere atacurile vehemente asupra mea, trebuie să constat că regret”, a comentat magistratul.
Fiind întrebat dacă este de părere că numărul de judecători din R. Moldova trebuie redus, președintele CSJ a răspuns că „nu trebuie să ne grăbim”, fiindcă acest lucru ar putea afecta „accesul populației la justiție”.
Poalelungi a mai recunoscut faptul că fostul premier Vlad Filat i-a propus funcția de ministru al Justiției. „Am respins propunerea din motiv că nu cred că aş putea deveni un bun politician, cel puțin am crezut și acum cred așa”, a spus președintele CSJ. Cât despre democratul Vlad Plahotniuc, Poalelungi zice că „nu-l cunoaște personal”.
Mihai Poalelungi a mai declarat că „nu a avut nicio legătură” cu avansarea lui Oleg Melniciuc până la funcția de șef al Judecătoriei sectorului Râșcani al capitalei care îi este și fin de cununie. „Chiar l-am sfătuit să nu candideze, responsabilitatea îi aparţine. Eu nu am participat la nicio şedinţă a CSM unde s-a discutat întrebări ce l-au vizat pe Melniciuc”, s-a apărat judecătorul.
Acesta a recunoscut faptul că în prezent conduce cele mai luxoase mașini printre judecătorii CSJ, inclusiv un „Mercedes” de peste 700 de mii de lei, dar susține că toate cele trei automobile ale sale au fost procurate în timpul când se afla la Strasbourg.
Mai multe răspunsuri de-ale lui Mihai Poalelungi oferite participanților la live-chat le puteți citi aici.
Crina Vlaicu
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Încă un judecător urmărit penal. Denunțat de o persoană...
Procuratura Anticorupție l-a pus sub acuzare pe judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut (58 de ani), cercetat într-un dosar de corupere pasivă și trafic de influență. Informația a fost confirmată pentru Moldova Curată de șeful Procuraturii Anticorupție Viorel Morari. Dosarul a fost deschis în baza unui denunț al unei persoane, care a afirmat că Arnăut ar fi pretins o sumă de câteva mii de euro pentru a anula decizia primei instanțe și a emite o sentință mai blândă într-un dosar penal.
Judecător american, despre alegerea magistraților de că...
Doi judecători federali din Statele Unite ale Americii, Dan Aaron Polster și Eduardo Robreno, au efectuat săptămâna trecută o vizită în Republica Moldova și au avut întâlniri cu magistrați de la Chișinău. De asemenea, ei au participat la o şedinţă a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie, organizată la 15 noiembrie, de Centrul de Investigații Jurnalistice.
EXEMPLU: Nouă funcţionari publici, declaraţi incompatib...
Nouă funcţionari publici au fost declaraţi în stare de incompatibilitate de către Agenţia Naţională de Integritate (ANI), instituţia din România omoloagă Comisiei Naţionale de Integritate de la Chişinău. Funcţionarii au fost declaraţi incompatibili, deoarece au ocupat simultan mai multe funcţii sau calităţi, contrar prevederilor legale care reglementează regimul juridic al incompatibilităţilor.
Iniţiative de contracarare a spălării banilor publici
Documentele naţionale şi internaţionale în domeniu atestă o îngrijorare vădită în legătură cu extinderea fenomenului de spălare a banilor şi cel al finanţării terorismului. Circulaţia capitalului, inclusiv fluxurile băneşti de origine suspectă, ia amploare. Sunt pe larg utilizate tehnologiile informaţionale alternative pentru transfer, care, în majoritatea cazurilor, privează de informaţie organele de supraveghere. O parte substanţială a capitalurilor provenite din activităţi ilicite ajung în sectorul economic legal. Activitatea criminală transnaţională profită uşor, pe de o parte, de nivelul sporit de organizare, iar pe de altă parte, de suportul informaţional şi financiar. Odată cu integrarea sistemului financiar şi celui nefinanciar naţional în economia mondială, aceste riscuri devin proprii şi Republicii Moldova.