Preşedintele raionului Cahul, între filantropie şi partid
După alegerile locale din vara anului curent, în fruntea raionului Cahul a acces liberal-democratul Ion Groza, în vârstă de 48 de ani. Fost director al fundaţiei creştine „Misiunea fără frontiere” şi pastor la Biserica „Speranţa” din Crihana-Veche, Groza s-a lansat în politică la începutul anilor 2000. A fost membru al Alianței ”Moldova Noastră”, iar după destrămarea acesteia a aderat la PLDM.
Noul preşedinte al raionului este originar din satul Colibaşi, Cahul. Timp de 11 ani a activat în Serviciul de pompieri din raion. Din 1992 până în 1995 a obţinut studii teologice la Institutul Biblic, iar din 2004 până în anul 2012 a activat în calitate de director executiv al fundaţiei de caritate „Misiunea fără frontiere”.
Pe parcursul ultimilor trei ani a condus fundaţia de binefacere „Speranţa şi Viitorul”. În CV-ul său, Ion Groza arată că e pasionat de istorie, fotbal, îi place să ofere consiliere persoanelor aflate în situaţii dificile şi să călătorească.
Consilier pe durata a cinci mandate
Din 2000 până în vara anului curent a fost consilier raional. În prezent ocupă şi funcţia de preşedinte al Organizaţiei teritoriale Cahul a PLDM, deţinută anterior de fostul deputat Ion Butmalai.
A fost ales în funcţia de preşedinte al raionului la 10 iulie 2015. Pentru candidatura sa au votat 18 consilieri, membri ai PLDM, PD şi PL. „Printre primii am creat o majoritate pro-europeană la nivel local şi am sperat că vom fi un exemplu de consens pentru ceilalţi”, ne-a spus Groza.
Întrebat cum reuşeşte să împace religia cu politica, domeniu tot mai împotmolit în scandaluri de corupţie, Groza a declarat că politica în sine e interesantă dacă e realizată de oameni integri. „Nu ne putem izola, dacă vrem o schimbare în bine. Una dintre problemele societăţii noastre e indiferenţa, vrem o schimbare, dar s-o facă altcineva... Din păcate, azi avem situaţia social-politică pe care o avem, fiecare dintre noi însă poartă o parte de vină, măcar şi pentru faptul că în toţi aceşti ani am ales şi am promovat oameni care nu au făcut faţă”, a spus Ion Groza. Cât priveşte suspiciunile de corupţie care planează asupra liderului partidului, președintele raionului spune că ar trebui să se expună în primul rând instanţa, iar oamenii - să dea dovadă de răbdare.
Ion Groza este una dintre persoanele care au fost în relaţii apropiate cu fostul lider al Organizaţiei Teritoriale a PLDM Cahul, Ion Butmalai, care a murit în decembrie 2014. „Am fost colegi şi l-am respectat. Nu ne-am contrazis niciodată. Am discutat cu o zi înainte de decesul său. Era decepţionat de faptul că nu se regăseşte în lista pentru parlamentare. I-am spus că fiecare avem momente de urcuş, momente de coborâre. Nu se sfârşeşte lumea cu o situaţie când nu mai ai o funcţie publică. Dacă aş fi ştiut ce se va întâmpla, poate aş fi discutat cu el altfel”, spune Groza. Cât priveşte versiunea anchetatorilor că a fost un act de suicid, Groza spune că „numai Dumnezeu ştie ce s-a întâmplat acolo”. „Eu însă nu văd motive pentru care cineva ar fi vrut să-l omoare”, mai precizează el.
Deţine un automobil şi două case
Potrivit declaraţiei de avere a noului preşedinte al raionului, prezentată la solicitarea portalului Moldova Curată, Groza indică venituri pentru prima jumătate a anului curent în sumă de 32 560 lei obţinute din salariul de la locul de bază de muncă, Uniunea Bisericilor Evaghelice din Chişinău, şi 7 525 de lei obţinuţi din indemnizaţia de consilier. Totodată mai indică două case de locuit, una amplasată în satul de baştină, Colibaşi, raionul Cahul, cu o suprafaţă de 110 metri pătrați, şi o casă amplasată în orașul Durleşti, cu o suprafaţă de 115 metri pătrați, procurată în 2010 la un preţ de 277 745 de lei. Potrivit lui Groza, şi-a procurat casa de la Durleşti după ce a început să activeze la Chişinău. Nu are firme înregistrate pe numele său ori al familiei. „Nu desfăşurăm afaceri”, ne-a spus președintele raionului.
Ion Groza are un autoturism de marca Volvo, fabricat în 2007 și procurat în 2012 la un preţ de 75 de mii de lei.
În declaraţia de interese, arată calitatea sa de manager de proiecte la Uniunea Bisericilor Evanghelice Baptiste din Chişinău şi pe cea de fondator la fundaţia „Speranţa şi Viitorul”, fundaţie pe care a administrat-o până la numirea în funcţia de preşedinte de raion. Împreună cu soţia, care a lucrat profesoară de limba rusă, Ion Groza are patru copii şi trei nepoţi.
Svetlana Corobceanu
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Noul șef al ADR Centru: fost director al echipei de fot...
Noul director al ADR Centru, Viorel Jardan, este un tânăr în vârstă de 27 de ani, care deține, pe lângă funcția în care a fost recent ales, și două funcții de consilier. El este consilier local din partea PDM în satul Lozova, raionul Strășeni și consilier raional la Strășeni. Viorel Jardan a fost ales șef al ADR Centru în urma unui concurs organizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, instituție condusă tot de un reprezentat al Partidului Democrat. Astfel, toate cele trei agenții de dezvoltare regională: Nord, Centru și Sud, sunt conduse de reprezentanți ai acestei formațiuni.
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.
Victor Munteanu: Reforma justiției a eșuat. Riscăm să p...
Directorul Programului de Drept al Fundației Soros-Moldova, Victor Munteanu, a acordat un interviu portalului Moldova Curată, în cadrul căruia s-a arătat dezamăgit de modul de desfășurarea a reformelor în sectorul justiției. În opinia sa, Uniunea Europeană și alți parteneri externi ai Republicii Moldova nu şi-au imaginat cât de mare este nivelul de corupţie de aici atunci când au inițiat proiectele de reformare a justiției.
Ministrul Mediului și-a angajat finul de cununie în fun...
Noul ministru al Mediului, Valeriu Munteanu, l-a angajat în funcția de consilier al său și șef de cabinet pe finul său de cununie, Alexandru Bostan. Acesta i-a fost și asistent la Parlament, când Munteanu a fost deputat. Alexandru Bostan are 30 de ani și este profesor de drept la Universitatea Liberă Internațională din Moldova.
Apartamente cu discount pentru copiii judecătorilor
Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.
