Achiziții publice: Instituție nouă cu oameni ”vechi”

Fostul șef al Agenției Achiziții Publice, Viorel Moșneaga, a fost desemnat de membrii Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe în calitate de director general al Agenției Naționale pentru Soluționare a Contestațiilor. Acesta deține în prezent funcția de consultant principal în cadrul secretariatului Parlamentului și a fost ales dintre trei candidați la funcția de director al acestei noi instituții.

Viorel Moșneaga a fost vizat de o investigație jurnalistică realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice și Ziarul de Gardă. Jurnaliștii au arătat că o firmă fondată de sora lui Moșneaga, ”Aldos Grup” SRL, a câștigat contracte de milioane de lei cu statul, în perioada în care acesta conducea Agenția Achiziții Publice.

Viorel Moșneaga afirmă că datele prezentate în investigație ar fi fost niște ”insinuări”

Investigație: Firma familiei – milioane de contracte cu statul

Agenții economici spun că fără o instituție specializată pe soluționarea contestațiilor există riscuri de corupție în domeniul achizițiilor publice

Potrivit datelor investigației, în anii 2014-2015, când Viorel Moșneaga era director la Agenția Achiziții Publice, firma familiei sale, „Aldos Grup” SRL, a obținut opt contracte cu mai multe instituții ale statului, în valoare totală de 34,9 milioane de lei. Anterior, în perioada anilor 2011-2013, atunci când Viorel Moșneaga nu era angajat la Agenția Achiziții Publice, ci la Ministerul Finanțelor, firma familiei a obținut 12 contracte, în valoare de doar 2,9 milioane de lei, se mai arată în investigație. De asemenea, atribuirea contractelor a fost contestată de mai mulți agenți economici, dar contestațiile au fost respinse de Agenția Achiziții Publice, instituție care se ocupa atunci și de soluționarea contestațiilor.

Iurie Morcotîlo crede că tergiversarea concursului a avut și scopul de a-i descuraja pe unii candidați

Viorel Moșneaga a fost vizat și de o serie de verificări ale Centrului Național Anticorupție, ca urmare a investigației jurnalistice, dar pe numele său nu a fost inițiat un dosar penal, pentru că ofițerii de urmărire penală nu ar fi reușit să demonstreze că fostul director al Agenției Achiziții Publice ar fi influențat semnarea contractelor între firma surorii sale și autoritățile contractante.

Moșneaga: Au fost niște insinuări și niște afirmații pe care mi se pare inutil să le comentez

Solicitat să comenteze suspiciunile care planează asupra sa, referitoare la integritatea sa profesională, Viorel Moșneaga a subliniat că instituțiile competente i-au verificat activitatea. ”Instituțiile respective au făcut investigații și au spus că nu este nimic ilegal. Au fost niște insinuări și niște afirmații pe care mi se pare inutil să le comentez”, a declarat acesta pentru Moldova Curată.

El a precizat că a fost angajat la Parlament prin transfer, fiind funcționar public. Potrivit ultimei sale declarații de avere publicate, în 2015 Viorel Moșneaga deținea funcția de consultant principal în secretariatul comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe și declara venituri de peste 95 de mii de lei din salariu de la Agenția Achiziții Publice. Soția sa era, de asemenea, bugetară, fiind angajată a Direcției generale pentru administrarea clădirilor Guvernului, având un venit de 34 de mii de lei. Soția sa mai este și proprietară a câtorva zeci de terenuri agricole, achiziționate prin cumpărare și schimb de terenuri în anii 2010-2015. În declarație nu sunt indicate venituri din prelucrarea acestor terenuri. Tot pe numele soției este înregistrată și casa pe care o deține familia Moșneaga, în valoare de 268 de mii de lei, pe care a primit-o ca donație în 2005. Tot soția deține și automobilul Audi A6, cumpărat în 2008, cu aproximativ 130 de mii de lei.

Mai mul de un an, fără o instituție care se examineze contestațiile

Procesul de creare a Agenției Naționale pentru Soluționare a Contestațiilor a fost tărăgănat o lungă perioadă de timp. Legea care prevede instituirea ei și care nu îi mai permite Agenției Achiziții Publice să soluționeze contestații a intrat în vigoare în mai 2016, adică acum un an. Cu toate acestea, autoritățile nu s-au grăbit să facă funcțională noua instituție, iar în această perioadă agenții economici nemulțumiți de rezultatele procedurilor de achiziții publice au avut o singură opțiune – de a se adresa în judecată.

Procedura judiciară – anevoioasă și de durată

Este o procedură anevoioasă și prea puțin practică, spun antreprenorii. Vadim Țurcan, specialist în achiziții al companiei ”Valdconsgrup”, a subliniat că unica metodă de contestare este o cerere prealabilă față de autoritatea contractantă. Dacă autoritatea nu oferă un răspuns mulțumitor, agentul economic se poate adresa în judecată. Instanța poate anula procedura de achiziție publică, dar nu dă neapărat dreptate agentului care a atacat rezultatele în instanță, spune Vadim Țurcanu. Pur și simplu, procedura de achiziții este repetată, fapt ce poate dura prea mult. Acesta a mai spus pentru Moldova Curată că firma pe care o reprezintă a mers în judecată pentru a contesta rezultatul unei proceduri de achiziții, dar instanța a cerut documente suplimentare, la care agentul economic nu avea acces. Este vorba despre procesul-verbal de evaluare a ofertelor, care conține date cu secrete comerciale și care nu le-a fost eliberat de autoritatea contractantă. Astfel, judecătorul a închis cazul.

Agenții economici își doresc ”persoane noi, nu persoane vechi” la conducerea noii instituții

”Se creează bariere ca operatorii economici să nu poată contesta procedurile de achiziții publice. Această situație duce la un grad de corupție mai mare și la lipsă de transparență în sectorul de achiziții publice. Termenul de judecare nu e de o zi-două, poate să dureze ani, iar între timp, lucrările licitate pot să fie deja terminate”, a remarcat Vadim Țurcan.

În ceea ce privește activitatea viitoarei Agenții Naționale de Soluționare a Contestațiilor, agenții economici își doresc cât mai multă transparență și persoane corecte și integre la conducerea ei, în special tehnocrați, specialiști în domeniu. Referitor la desemnarea lui Viorel Moșneaga la conducerea instituției, Vadim Țurcanu a remarcat că agenții economici își doresc ”persoane noi, nu persoane vechi” în această funcție.

Ședință fără cvorum la Comisia parlamentară pentru economie

Candidații la funcțiile de director, director adjunct și consilieri din cadrul viitoarei Agenții Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor urmau să fie audiați de Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe încă în februarie 2017, dar deputații nu au reușit să asigure cvorum pentru ședință. O altă încercare soldată cu eșec din același motiv trebuia să aibă loc în martie. Deputații au reușit până la urmă să îi audieze și să îi desemneze pentru votul în Parlament la data de 14 iunie 2017.

Această tergiversare a afectat încrederea mediului de afaceri în sistemul de achiziții, a remarcat Iurie Morcotîlo, analist al asociației Expert-Grup.

”Când agenții economici văd că mai mult de un an se tărăgănează formarea unei instituții de soluționare a contestațiilor, apar dubii și suspiciuni că sunt interese ascunse, ca să fie promovate anumite persoane în cadrul acestei agenții, ca să câștige contractele companiile afiliate cuiva, iar ceilalți agenți economici să nu fie interesați să depună contestații”, a remarcat expertul.

Expert: ”Tergiversarea concursului a avut și scopul de a-i descuraja pe unii candidați”

Iurie Morcotîlo a mai remarcat că unul dintre candidații cu șanse mari de a fi desemnat pentru funcția de director al noii agenții, fost membru al Curții de Conturi, Angela Munteanu, s-a retras din concurs la ultima audiere în cadrul comisiei. El presupune că tergiversarea concursului a avut și scopul de a-i descuraja pe unii candidați. În opinia lui, nu au existat explicații bine argumentate de ce deputații Comisiei pentru economie nu au putut să se întrunească în ședință mai devreme.

”Și în procedurile de achiziții publice, dacă e să facem o paralelă, tot așa se face pentru a descuraja pe anumiți candidați să participe la concursuri”, a observat expertul.

Pentru funcția de director general adjunct a fost desemnată Irina Gutnic, șef de direcție la Curtea de Conturi, iar pentru funcțiile de consilieri au fost propuși Eugenia Eni, șef de direcție la Agenția Achiziții Publice, Angela Nani, șef de direcție la Agenția Achiziții Publice, Petru Oprea, vice-director al Trezoreriei de Stat, Alexandru Ciuș, șef de direcție la Inspecția Financiară, și Iacob Plămădeală, specialist principal al Agenției Achiziții Publice, serviciul teritorial Anenii-Noi. Pentru a accede în funcții, ei urmează să fie votați în plenul Parlamentului.

Natalia Enache