Primăria Chişinău „autorizează” interesele arhitectului-şef adjunct al capitalei

În anii 2013 şi 2014, Radu Blaj, şeful adjunct al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Primăriei Chişinău, a contrasemnat şi avizat 65 de acte pentru construcţia unor imobile proiectate de întreprinderea „ART-CONSULTGRUP”, în care soţia sa şi fratele său deţin cote-părţi. La sfârşitul lunii decembrie 2014, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că funcţionarul a încălcat regimul juridic al conflictului de interese. Experţi anticorupţie susţin însă că Radu Blaj ar putea fi suspectat şi de abuz de putere, fiindcă a semnat mai multe documente, ştiind că se află în conflict de interese, iar primăria ar trebui să dea explicaţii pe marginea acestui caz. 

În municipiul Chişinău, pe strada str. Bogdan Voievod 2, la intersecţia cu bulevardul Moscovei, sunt în toi lucrările de construcţie a trei blocuri locative. Locuitorii din preajmă sunt nemulţumiţi de lucrări şi spun că atunci când clădirile vor fi ridicate, aici nu va mai fi spaţiu, inclusiv teren de joacă pentru copii.

Primăria, acţionată în judecată

Radu Blaj

Sergiu Siminică, locuitor de pe strada Bogdan Voievod, spune că beneficiar al proiectului cu titlul „Blocuri locative în complex cu obiective de menire social-culturală şi parcări auto” ar fi firma SRL. „CAND-VAS”. Potrivit lui, Primăria Chişinău a eliberat autorizaţia de construcţie a acestor blocuri fără a ţine cont de documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului. „Firma de construcţie nu are acordurile autentificate notarial ale coproprietarilor de imobile din imediata apropriere, iar Primăria a închis ochii şi nu a văzut această ilegalitate”, spune Sergiu Siminică, care, împreună cu alţi locatari din blocurile vecine, a dat Primăria în judecată. Ei au cerut anularea autorizaţiei de construcţie, pe motiv că aceasta ar fi fost eliberată ilegal.

Proiectări semnate în familie

Primăria a eliberat autorizaţia de construcţie a celor trei blocuri de locuit în luna august 2013. Documentul a fost semnat de către viceprimarul Nistor Grozavu, secretarul Consiliului Municipal Valeriu Didencu şi arhitectul-şef adjunct al capitalei, Radu Blaj. Valeriu Didencu ne-a spus că a semnat acea autorizaţie, după ce documentul a fost avizat de către Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a capitalei, iar aceasta, la rândul ei, a verificat documentaţia de proiect, elaborată de firma „ART-CONSULTGRUP”.

Această firmă nu îi este străină însă lui Radu Blaj. Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, rude de-ale funcţionarului au cote-părţi în această firmă. Tamara Blaj, soţia lui Radu Blaj, are o pătrime din acţiuni, iar fratele acestuia, Vitalie Blaj – 20 la sută. Firma „ART-CONSULTGRUP” a elaborat documentele necesare pentru mai multe proiecte ale căror autorizaţii au fost eliberate de către Primăria Chişinău, cu aceiaşi funcţionari publici cosemnatari: Nistor Grozavu, Valeriu Didencu şi Radu Blaj.

Moldova Curată a intrat în posesia copiilor câtorva autorizaţii contrasemnate de Radu Blaj, în care documentaţia de proiect a fost elaborată de „ART-CONSULTGRUP”.

Astfel, la 30 aprilie 2013, Radu Blaj, în calitate de arhitect-şef interimar, a autorizat executarea lucrărilor de construcţie a trei case de locuit individuale în cartierul locativ „Bucovina” din municipiul Chişinău.

Şi în anul 2014 arhitectul a semnat o autorizaţie, a cărei documentaţie de proiect a fost elaborată de firma în care soţia sa şi fratele său deţin cote-părţi. Astfel, în luna septembrie anul trecut acesta a semnat autorizarea construcţiei unui bloc pe strada „Bariera Orhei” din sectorul Râşcani al capitalei.

Întrebat dacă a ştiut că firma „ART-CONSULTGRUP” are legătură cu familia lui Radu Blaj, Valeriu Didencu, secretarul Consiliului Municipal, a răspuns că află abia acum.  „Dacă este adevărat ceea ce îmi spuneţi, cred că domnul Blaj trebuia să se abţină de la semnarea acestor documente, deoarece la mijloc este un conflict de interese”, spune Valeriu Didencu.

Conflict de interese şi abuz de putere?

De aceeaşi opinie sunt şi membrii CNI, care au constatat la 30 decembrie 2014 că Radu Blaj a încălcat regimul juridic al conflictului de interese. CNI argumentează că funcţionarul, în perioada 2013-2014, a contrasemnat şi avizat 65 de acte ce ţin de construcţia unor imobile proiectate de întreprinderea în care soţia sa şi fratele său deţin cote-părţi. În plus, arhitectul nu a informat în termen de 3 zile de la data constatării, în scris, şefului ierarhic superior, despre această situaţie.

Solicitat de Moldova Curată, Radu Blaj a refuzat să spună dacă i-a informat pe superiorii săi despre relaţia sa cu firma „ART-CONSULTGRUP”, însă a declarat că actul CNI nu conţine date veridice şi-l va ataca în instanţă.

Experta anticorupţie Mariana Kalughin crede însă, că în acest caz, funcţionarul poate fi suspectat şi de abuz în serviciu. „În opinia mea, funcţionarul a încălcat regimul conflictului de interese, deoarece nu a declarat relaţia sa cu firma care elabora proiectările, însă abuzul în serviciu poate fi manifestat prin faptul că a semnat acele autorizări, fiind deja în situaţia conflictului de interese”, susţine experta. 

Cât priveşte actele semnate de Radu Blaj fiind în situaţie de conflict de interese, consilierul primarului, Vadim Brânzaniuc, ne-a declarat că Dorin Chirtoacă i-a cerut arhitectului adjunct explicaţii. „Vom vedea care va fi răspunsul dat de Radu Blaj, iar Primăria vă va informa în viitorul apropiat despre această situaţie”, ne-a spus Vadim Brânzaniuc.

Potrivit Codului Penal al Republicii Moldova, abuzul de putere sau abuzul în serviciu este definit drept folosirea intenţionată de către o persoană cu funcţie de răspundere a situaţiei de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Abuzul de putere se pedepseşte cu amendă cuprinsă între trei mii şi opt mii de lei sau cu închisoare de până la trei ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani.

Lilia Zaharia