Electorala 2019. Activitatea parlamentara, veniturile si trecutul socialistului Fiodor Găgăuz

Deputatul socialist Fiodor Găgăuz va candida la viitoarele alegeri parlamentare pe circumscripția Ceadîr-Lunga din partea PSRM. El a fost unul dintre organizatorii și susținătorii referendumului din 2 februarie 2014 din Găgăuzia, organizat la inițiativa guvernatorului regiunii Mihail Formuzal, prin decizia Adunării Populare de la Comrat, care a fost declarat ilegal de către autoritățile centrale ale Republicii Moldova. Referendumul s-a mai soldat cu un dosar penal pornit de Procuratura Generală pentru samavolnicie.

Numele lui Găgăuz a fost invocat și în dosarul mercenarilor racolați din regiunea găgăuză pentru a fi instruiți militar în Federația Rusă, în tabere de pregătire specială din Rostov. Ulterior, aceștia urmau să fie atrași în executarea de misiuni, pe teritoriul Republicii Moldova, acțiuni similare celor desfășurate de trupele pro-ruse din Doneţk şi Lugansk. Totuși, Găgăuz nu are calitate procesuală în dosar. Fiodor Găgăuz dispune de mai multe proprietăți care depășesc veniturile familiei sale.

A sprijinit referendumul de la Comrat declarat ilegal de Chișinău

Fiodor Găgăuz (60 de ani) este un jurist și politician găgăuz, care din decembrie 2014 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ales pe listele PSRM. Face parte din Comisia parlamentară pentru drepturile omului și relații interetnice.[1]

Chiar dacă nu este membru al formațiunii, Găgăuz a fost inclus pe locul 6 în lista electorală a socialiștilor. Anterior, în 2012, el a fost ales deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, dar a renunțat la mandat în favoarea celui de deputat la Chișinău. În 2012, el a candidat la funcția de președinte al Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri, dar a acumulat un număr mic de voturi.

Între anii 1982-2002 a lucrat în diverse funcții de conducere în structurile Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. În 1999 a fost numit în funcția de șef al administrației din Găgăuzia a Ministerului Afacerilor Interne.

Din 2006 încoace, a fost implicat în activități politice alături de diferite partide. Din decembrie 2006, Fiodor Găgăuz este președinte al Mișcării «Единая Гагаузия» (Edinaia Găgăuzia, „Găgăuzia Unită”), care tocmai se crease. [2] În anul 2009 a candidat pe listele Uniunii Centriste din Moldova la alegerile parlamentare, fără să acceadă în Parlament[3]. Formațiunea a fost condusă în acea campanie electorală de fostul premier Vasile Tarlev.

În același timp, Găgăuz este membru al Consiliului Politic Național al Partidului Regiunilor, condus de fostul bașkan al Găgăuziei, Mihail Formuzal[4]. În contextul alegerilor din 2014, Fiodor Gagauz a declarat că și-a suspendat activitatea în Partidul Regiunilor, cu toate acestea numele său continua să figureze în lista membrilor Consiliului Politic Național al Partidului Regiunilor.[5]

În 2014, s-a regăsit deja în echipa Partidului Socialiștilor, fiind inclus pe locul 6 în lista electorală a partidului, chiar dacă nu este membru al PSRM.

Prin mișcarea «Единая Гагаузия»  pe care o conduce, Găgăuz pledează[6] pentru transformarea Republicii Moldova într-o federație, în care Transnistria și UTA Gagauz-Yeri ar avea calitate de subiecți.

El a fost unul dintre cei care au sprijinit referendumul din 2 februarie 2014 din autonomia găgăuză, organizat la inițiativa guvernatorului regiunii, Mihail Formuzal, prin decizia Adunării Populare de la Comrat. Amintim că solicitarea de organizare a unui referendum i-a fost adresată lui Formuzal de mișcarea «Единая Гагаузия», condusă de Găgăuz. Locuitorii au fost întrebați ce preferă – aderarea la Uniunea Europeana sau la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, dar și dacă sunt de acord ca regiunea lor să se separe de Moldova în cazul în care aceasta își va schimba statutul de țară suverană. Referendumul a fost declarat ilegal de către autoritățile de la Chișinău, iar Procuratura Gerenerală a deschis un dosar penal pentru samovolnicie. Găgăuz susține că nu a fost niciodată citat la procuratură pentru a fi audiat în cadrul acestui dosar și nici nu are nimic cu dosarul.

În 2017, actualul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, l-a decorat pe Fiodor Găgăuz, de rând cu alți politicieni locali, cu ordinul „Gagauz-Yeri”, distincție considerată supremă pe teritoriul Găgăuziei, pentru organizarea referendumului ilegal din 2014.[7]

Bunuri ce depășesc veniturile

Deși potrivit CV-ului[8] Fiodor Găgăuz a activat întreaga viață la stat, deținând funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv șef  al Departamentului de afaceri interne din Găgăuzia, iar ulterior  a fost șef al unei direcții din cadrul Executivului din UTA Gagauzia, Fiodor Găgăuz deține proprietăți impresionante, care depășesc veniturile sale.

De exemplu, în ultimele declarații de avere[9] el indică faptul că ar deține trei apartamente procurate unul după altul în 2006, 2007 și 2008. Apartamentul din 2006, de circa 101 m.p., l-ar fi costat 562.000 de lei, apartamentul din 2007 – 45,3 m.p., l-a costat 22,6 mii de euro, iar cel din 2008 – 133 m.p.,  este estimat la 819 mii de lei. În declarația de avere pentru anul 2014[10], Găgăuz indica alți ani de dobândire a celor trei apartamente – cel de 101 m.p. – în 2009, iar cel de 133 m.p. – în 2011.

De asemenea, candidatul dispune de o casă de 136 de m.p., deținută din 1986. Și de două garaje – primul cumpărat tot în 2007, odată cu apartamentul – contra a 120 de mii de lei, iar altul procurat în 2010 cu 37,6 mii de lei. În 2008, Găgăuz a mai procurat o mașină Tayota Land-Cruser Prado cu 170.000 de lei, iar în 2017 a vândut-o cu 110.000 de lei.

Începând de anul trecut, Găgăuz circulă cu un automobil Audi Q7. Prețul de piață al unui astfel de autoturism este de peste 40.000 de euro. Automobilul nu este indicat în ultima declarație de avere a deputatului.

În declarațiile de avere din perioada 2011-2018, Găgăuz nu indică faptul că ar deține vreo afacere sau că ar fi asociat într-o companie. Iar în declarația de avere pentru 2012-2014 menționează că nu a avut niciun venit nici el, nici soția sa. Veniturile totale pentru perioada 2012-2017 ale familiei Găgăuz sunt de 1.006.000 lei.

Potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat, Găgăuz nu figurează printre fondatorii vreunei companii. Copiii lui Găgăuz sunt stabiliți cu traiul în Federația Rusă.

Din cele relatate mai sus se constată o diferență vădită dintre venituri și averea nejustificată ale lui Fiodor Gagauz și etalarea unui stil de viață de lux care nu corespunde veniturilor.

Contactat de reporterul Campaniei pentru un Parlamentul Curat, Fiodor Gagauz a declarat că cele trei apartamente le aparțineau copiilor săi și ei i le-au transmis în proprietate. Totuși, în declarațiile de avere, la rubrica modul de dobândire a apartamentelor, în cazul a doua dintre ele Găgăuz indică „contract la cota de construcție”, iar la unul  - contract de vânzare-cumpărare.

Și despre mașina Audi Q7, deputatul afirmă că a împrumutat-o de la unul dintre fii.

Cât privește automobilul Toyota Land Cruser, Găgăuz afirmă că pe acesta și l-a cumpărat din propriile economii: „Cum credeți, am reușit eu să câștig ceva în viață? După ce am plecat de la MAI, un timp am lucrat peste hotare, în afaceri”, ne-a declarat el.

Surse din regiunea găgăuză ne-au comunicat că Fiodor Găgăuz a început să etaleze un stil de viață mai luxos abia după ce s-a implicat în politică, în 2006, anterior politicianul ar fi dus o viață relativ modestă.

Inițiative legislative problematice, potrivit expertizei CNA

Fiodor Găgăuz s-a regăsit printre autorii câtorva proiecte de legi îndreptate împotriva respectării drepturilor omului. Este vorba despre proiectul pentru abrogarea Legii cu privire la asigurarea egalității[11] și Proiectul Legii pentru modificarea și completarea art.1, art.3 alin.(1), art.4 alin.(2) din Legea nr.30 din 07.03.2013 cu privire la protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației[12].

Precizăm că Legea cu privire la asigurarea egalității a constituit una dintre condițiile de bază pentru obținerea regimului liberalizat de vize cu UE. Cât privește al doilea proiect menționat, potrivit avizului CNA, „Prevederile proiectului aduc atingere drepturilor fundamentale ale omului consacrate de Constituție, în special privind definirea termenului de „homosexualitate” ca o „perversiune sexuală” și „pederastie”. Art. 16 din Constituție prevede expres că respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului”. La fel Constituția prevede egalitatea tuturor cetățenilor „fără deosebire” ceea ce presupun interdicția aplicării unui tratament juridic aparte unei persoane. La fel, „principiul nediscriminării” este consacrat și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Găgăuz se află și printre autorii proiectului de lege privind denunțarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană, pe de altă parte[13].

De asemenea, Găgăuz a promovat în actualul legislativ mai multe proiecte de legi în favoarea extinderii autonomiei găgăuze sau acordării de avantaje speciale regiunii, dar și proiecte de legi privind acordarea unor favoruri cu titlu de excepție pentru Catedrala  “Schimbarea la Faţă a Domnului” din mun. Comrat, asta în timp ce deputatul este fondator al Fundaţiei Ortodoxe pentru susţinerea construcţiei Catedralei “Schimbarea la Faţă a Domnului” din mun. Comrat, UTA Gagauz-Yeri.

Astfel, spre exemplu, Găgăuz a promovat un proiect de lege privind acordarea dreptului de import al unor obiecte de cult religios, cu titlu de excepţie, comunităţii religioase Parohia Ortodoxă „Schimbarea la faţă a Domnului” din municipiul Comrat, UTA Găgăuzia, cu scutirea de plata drepturilor de import, fără drept de înstrăinare.[14]

Un alt proiect de lege promovat de deputat ține de importul unui autovehicul, cu titlu de excepţie, cu scutirea de plata drepturilor de import, asociaţiei obştești „Centrul Cultural Spiritual  „HOSANNA” din  or. Ceadîr-Lunga, UTA Găgăuzia. O altă inițiativă legislativă prevedea acordarea unui drept similar pentru importul unei ambulanțe pentru Ceadîr-Lunga[15]. Iar un alt document – dreptul de import în Găgăuzia din Federația Rusă, cu scutirea de achitare a taxelor de import, a unor clopote pentru o biserică din Congaz.[16]

Un alt proiect de lege promovat de Găgăuz prevede acordarea dreptului comitetului executiv al Găgăuziei de a înainta doi candidați în componența de bază și pe lista supleanților a delegației moldovenești în Congresul Puterilor Locale și Regionale a Consiliului Europei. CNA a stabilit că acest proiect promovează interesele regiunii găgăuze, cu o populație de 5 %, în defavoarea celorlalte regiuni ale Republicii Moldova. [17]

Un alt proiect de lege promovează interesele UTA Gagauz-Yeri de a fonda așa-numite întreprinderi regionale, fără a se cunoaște statutul și caracteristicile acestor structuri. CNA a stabilit că prevederile acestui proiect de lege riscă să prejudicieze interesele legale ale întreprinderilor  de stat/municipal, prin crearea unei inechități în activitatea de întreprinzător și sporirea concurenței neloiale. Mai multe ambiguități din textul proiectului ar putea crea premise pentru imposibilitatea tragerii la răspundere a persoanelor vinovate de administrarea frauduloasă a întreprinderilor regionale. De asemenea, experții CNA au stabilit mai multe riscuri de corupție și abuzuri.[18]

În 2017, deputații din Adunarea Populară din Găgăuzia au înaintat Parlamentului de la Chișinău trei proiecte de legi care prevăd lărgirea autonomiei UTA Gagauz-Yeri și o mai mare independență față de Chișinău.

Centrul Național Anticorupție a atenționat într-un aviz că documentele „promovează interesele administrației UTA Găgăuzia, care se va bucura de un grad prea mare de autonomie”, dar și că e posibil de asemenea ca Găgăuzia să crească din punct de vedere teritorial ca urmare „a absorbției localităților din sudul Republicii Moldova”. Pentru că Parlamentul și-a exprimat reținerea de a promova un asemenea document, mai mulți parlamentari găgăuzi, printre care și Fiodor Găgăuz, au declarat că în cazul în care aceste proiecte nu vor fi adoptate într-un final, ei își vor depune mandatele de parlamentari.

Identificarea de către SIS a factorilor de risc în privința persoanei

Fiodor Găgăuz a fost vizat în scandalul din 2014 cu tinerii găgăuzi suspectați de acțiuni care ar dăuna securității de stat și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Potrivit SIS, tinerii erau recrutați de funcționari din administrația locală, pentru a fi instruiți militar în Federația Rusă, în tabere de pregătire specială din Rostov. Ulterior, aceștia urmau să fie atrași în executarea de misiuni, pe teritoriul Republicii Moldova, acțiuni similare celor desfășurate de teroriștii pro-ruși din Doneţk şi Lugansk. Mai multe instituții de presă au publicat în acea perioadă știri, cu referire la surse de încredere din cadrul Serviciului de Securitate, potrivit cărora Fiodor Găgăuz a fost unul dintre funcționari din administrația bașcanului Mihail Formuzal implicat în recrutarea acestor tineri. [19]SIS nu a confirmat niciodată oficial aceste informații și a refuzat să spună dacă Găgăuz are vreo calitate procesuală în aceste dosare, în schimb în presă au apărut înregistrări ale discuțiilor telefonice dintre Anatolie Kara, ministrul găgăuz al Tineretului și Sportului, apropiat al bașcanului Formuzal, cercetat penal în cadrul acestui dosar, și alt organizator al schemei de recrutare. În interceptarea făcută de oamenii legii, Kara se plânge de rețineri și persecuții și spune că nu reușește să dea de Găgăuz și nu știe cum să procedeze.[20]  Dosarele tinerilor mercenari se află și acum în examinare în judecată, în cadrul unor ședințe închise. Am încercat să contactăm procurorul care a instrumentat dosarul, dar procurorul Ruslan Cașu a plecat din sistem, iar vechiul număr de mobil este închis. Responsabilii de la Procuratura Combaterea Crimei Organizate și Cauze Exepționale  ne-a declarat că ei nu se mai ocupă de caz și că dosarul a fost transmis în gestiunea Procuraturii Ciocana. Șeful Procuraturii Ciocana ne-a spus că după plecarea lui Cașu dosarul nu se mai află în această procuratură.

Găgăuz spune că numele său a fost invocat în cadrul acestui dosar doar de dragul denigrării, el niciodată nu ar fi fost audiat în dosar și nici nu are calitate procesuală.

Mariana Rață

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.