Primarul oraşului Râşcani a scăpat de sancţiune
Victor Bogatico, primarul oraşului Râşcani, a încălcat regimul conflictului de interese prin faptul că a prezidat concursurile publice de dare în arendă a unor terenuri nepotului său, edilul fiind cel care a semnat şi procesele verbale de la licitaţiile cu strigare. Deşi anul trecut Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că alesul local a admis această abatere, Victor Bogatico nu a fost sancţionat, la mijloc fiind cunoscuta luptă dintre CNI şi CNA – termenul de prescripţie.
În anul 2014 Primăria oraşului Râşcani a scos câteva terenuri la licitaţie pentru a le da în arendă. Victor Bogatico recunoştea atunci pentru Moldova Curată că nepotul său de la soră a participat la concurs, iar el, în calitate de primar, dar şi de preşedinte al Comisiei de licitaţie, nu a avut dreptul să-i interzică acest lucru. „El are aceleaşi drepturi ca oricare locuitor al oraşului. A participat şi a câştigat licitaţia, deoarece la concurs, pentru acel teren de nouă metri, s-a înregistrat numai el”, explica atunci primarul.
După două luni de la publicarea articolului pe Moldova Curată, CNI a adoptat un act de constatare în care a decis că Victor Bogatico, în calitate de preşedinte al Comisiei de licitaţie, a participat la licitaţia cu strigare din 09.01.2014 şi a semnat mai multe procese-verbale prin care nepotul său a fost desemnat câștigător. „Raportând faptele enunţate la exigenţele Legii cu privire la conflictul de interese, se conchide că domnul Victor Bogatico, în calitate de subiect al declarării intereselor personale, în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, a avut obligaţia de a lua decizii conducând-se de norma legală, ţinând cont de interesul public şi renunţând la interesul personal rezultat din relaţia de rudenie cu nepotul său. Alesul local era obligat să anunţe CNI despre conflictul de interese în care se află, şi anume despre interesul său rezultat din relaţii cu persoane apropiate legat de decizia pe care trebuie să o ia personal la semnarea proceselor verbale despre rezultatele licitaţiei sau de acţiunea pe care trebuie să o întreprindă în îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu privind desfăşurarea corectă a licitaţiei din 09.01.2014”, se spune în actul CNI.
Documentul a fost expediat la CNA pentru ca edilul să fie sancţionat. Acesta însă nu a mai fost amendat, deoarece CNA a invocat expirarea termenului de prescripţie. În schimb, imediat după adoptarea actului de constatare, Victor Bogatico nu a mai semnat contractele de arendă cu nepotul său. „Gata, s-a rezolvat problema, contractele nu au mai fost încheiate”, afirmă alesul local.
Expert anticorupţie: „Termenul de prescripţie trebuie calculat de la constatarea conflictului de interese”
„Chiar dacă nu a mai reuşit să semneze contractele, primarul din Râşcani trebuia, totuși, sancţionat pentru nedeclararea conflictului de interese”, este de părere Mariana Kalughin, expertă la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC). „Primarul a participat la selectarea nepotului drept câştigător al licitaţiei şi pentru nedeclararea acestui lucru, alesul local trebuia sancţionat. În ceea ce priveşte termenul de prescripţie, cred că acesta trebuie contabilizat din momentul când conflictul de interese a fost constatat de CNI şi să nu mai fie lupta permanentă privind esenţa acestor noţiuni”, susţine experta de la CAPC.
La rândul său, Nadejda Hriptievschi, juristă la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, afirmă că deşi legislația conține prevederi ambigui cu privire la termenul de prescripţie, nici CNI şi nici CNA nu au propus modificări care ar permite „limpezirea” legii şi sancţionarea celor care au încălcat regimul juridic al conflictului de interese. ,,Nu a fost nici o solicitare de extindere a acestui termen, respectiv avem ce avem. Nici CNI, dar nici CNA nu au făcut nimic în acest sens, fiindcă nu-i aşa de greu să schimbi o lege, dacă este una proastă. În opinia mea, nu se vrea acest lucru”, este de părere Nadejda Hriptievschi.
Pentru nedeclararea conflictului de interese, o persoană cu funcţie de răspundere este sancţionată cu o amendă de până la şase mii de lei. Victor Bogatico nu a fost amendat pentru conflictul de interese admis în anul 2014, în schimb acesta a fost „răsplătit” în vara anului curent cu încă un mandat de primar.
În scrutinul electoral din acest an, Bogatico a ales să candideze pe listele Partidului Nostru. În mandatul trecut a fost alături de comunişti. În luna aprilie 2015 Bogatico a susţinut o conferinţă de presă în care a anunţat că nu se mai regăseşte în PCRM, pe motiv că după alegerile din 30 noiembrie 2014, “partidul s-a transformat într-o formaţiune satelit a lui Plahotniuc şi Filat”.
Această publicaţie a fost elaborată în cadrul unui proiect implementat de CAPC cu susţinerea oferită de European Endowment for Democracy (EED). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia EED.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Preşedintele raionului Cimişlia, fără locuinţă în decla...
După alegerile locale din vara anului curent, în fruntea raionului Cimişlia a acces un reprezentant al Partidului Popular European, unul dintre cei mai tineri preşedinţi de raion, Mihai Olărescu, în vârstă de 30 de ani. Licenţiat în finanţe şi asigurări, Olărescu s-a lansat în politică cu puţin timp înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Iniţial a făcut parte din organizaţia de tineret a PDM, dar după lansarea blocului lui Iurie Leancă, a decis să adere la PPEM. Şi-a propus candidatura la funcţia de primar de Cimişlia, dar colegii de partid au optat pentru o persoană cu mai multă experienţă. Au pierdut în cursa pentru funcţia de primar, în schimb PPEM a câştigat cele mai multe mandate în consiliul raional. Candidatura lui Olărescu a fost propusă la funcţia de preşedinte de raion şi a fost aprobată cu votul unei majorităţi PPEM-PDM.
Comandă politică la fosta CNI?
Unii membri ai fostei Comisii Naționale de Integritate afirmă că instituția ar fi instrumentat dosare la comandă politică, în special în perioada campaniei electorale. Ei mai susțin că cele 75 de dosare aflate în procedura CNI la momentul începerii procesului de reorganizare a instituției, adică la 1 august 2016, ar putea rămâne nefinalizate.
Eurodeputații așteaptă reformarea CNI și CNA
La reuniunea Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova, desfășurată la 15 martie la Bruxelles, primul ministru Pavel Filip a fost întrebat de către europarlamentari cum actualul Executiv își propune să combată corupția din țară și cum va fi elucidată frauda din sistemul bancar. De asemenea, eurodeputații au fost interesați să afle dacă și cum vor fi reformate Comisia Națională de Integritate și Centrul Național Anticorupție. Premierul nu a dat un răspuns exact, menționând că acest punct este o prioritate a actualei guvernări.
Pentru cine votăm la alegeri? Dumitru Ciubașenco: candi...
Dumitru Ciubașenco este candidatul „Partidului Nostru” (PN) înregistrat de CEC cu nr. 6 în cursa prezidențială. Este ziarist, absolvent al USM și MGU (Universitatea de Stat din Moscova), activează peste 30 de ani în presă. Pe timpul URSS - la agențiile de presă ATEM/ТАСС, АПН/РИА. După 1991, este fondator și redactor-șef la publicațiile „Respublica”, „Moldavschie Vedomosti”, „Panorama”, corespondent al agenției Reuters. În alegerile din iulie 2009 a candidat pe lista PLDM, iar în noiembrie 2010 - pe lista Partidului Umanist. În 2009, a fost decorat de Mihai Ghimpu, alături de mai mulți jurnaliști, cu Ordinul Republicii, la care a renunțat ulterior.
Cel mai bogat angajat al Centrului Naţional Anticorupţi...
Mihail Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), ar putea să revină în funcţie. Mihail Gofman, despre care Ziarul de Gardă a scris că ar fi cea mai bogată persoană de la CNA, cu avere înscrisă pe numele rudelor, a contestat în judecată decizia prin care a fost demis. În instanţă, ofiţerul CNA invocă faptul că atât membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), cât şi procurorii Anticorupţie au constatat anterior că el nu a încălcat legea. La rândul lor, reprezentanţii Centrului au cerut Parlamentului să anuleze actul CNI pentru că fiul lui Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei, care a semnat documentul, a fost subalternul angajatului demis. În acest fel, potrivit juriştilor, a fost admis un conflict de interese.
