Viceministrul Culturii şi-a completat declaraţia de avere de două ori
Viceministrul Culturii, Igor Șarov, și-a completat declarația de avere de două ori, lucru pe care legea nu îl permite. Imediat ce a preluat funcția, în septembrie 2013, el a depus o declarație de avere și scria că nu deține nici un imobil, iar pentru Moldova Curată a explicat că locuiește cu familia întrun apartament al mamei sale. După apariția articolului însă, declarația a fost completată și republicată atât pe pagina Comisiei Naționale de Integritate (CNI), cât și pe cea a Ministerului Culturii. În noul document, în proprietatea oficialului apare un apartament. Experţii susţin că legea nu prevede recompletarea declaraţiilor de avere, iar acest lucru este ilegal.
În luna noiembrie anul trecut, Moldova Curată a publicat articolul “Viceminiştri fără locuinţe”, în care erau vizați şapte oficiali de la diferite ministere, în ale căror declarații de avere pentru anul 2012 nu se regăsea niciun imobil. Unul dintre demnitarii vizaţi este Igor Şarov, viceministrul Culturii. Atunci, oficialul declara pentru Moldova Curată că familia sa trăieşte în casa mamei lui, care se află în municipiul Chişinău.
La momentul publicării materialului, în declaraţia de avere a oficialului, plasată pe pagina web a CNI şi pe cea a Ministerului Culturii, nu figura nici un bun imobil. În prezent, adică peste 4 luni, pe ambele site-uri găsim o altă declaraţie de avere, datată tot cu 30 septembrie 2013, doar că are un alt conţinut. Aici apare un apartament de 38 de metri pătraţi, situat în municipiul Chişinău, dobândit în anul 2010.
”Nu știam că dețin o parte din apartamentul părinților”
Întrebat de ce declaraţia de avere în care nu era menţionată vreo locuinţă nu mai poate fi găsită pe site-ul Ministerului Culturii, viceministrul a explicat: „Declaraţia a fost completată din nou, deoarece eu nu ştiam că deţin o parte din apartamentul părinţilor. Am aflat acest lucru recent, de aceea am recompletat documentul, solicitând, printr-un demers, permisiunea Comisiei Naţionale de Integritate să operez modificările”, explică viceministrul. „Este prima oară când sunt subiect al declarării veniturilor şi nu am ştiut cum să procedez”, a mai adăugat Şarov. Oficialul însă declară doar venitul obţinut în calitate de viceministru, fără a trece în document și venitul din salariul primit până la ocuparea noii funcţii. Menţionăm că Igor Şarov a fost din anul 2009 decan al Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universității de Stat din Moldova. Viceministrul este director-fondator al Editurii “Cartdidact” din Chişinău, iar din dividende a obţinut până în luna septembrie 2013 circa 93 de mii de lei. De asemenea, demnitarul ar avea şi o jumătate de normă didactică la USM, ceea ce ar echivala cu circa două mii de lei lunar.
Legea nu prevede operarea schimbărilor în declaraţiile de avere
Mariana Kalughin, expertă anticorupţie, susţine că actualul cadru normativ nu prevede posibilitatea ca declaraţiile de avere să poată fi recompletate. „Odată ce a fost expediată la CNI, declarația nu mai poate fi completată, chiar dacă persoana nu a indicat toate bunurile sau veniturile. Cel puţin Legea cu privire la Comisia Naţională de Integritate nu prevede acest lucru”, susţine experta.
Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI, confirmă acest lucru și spune că nu cunoaşte ca instituţia să fi aprobat vreun Regulament privind recompletarea de către funcţionari a declaraţiilor de avere sau de interese personale. ”Totuși, dacă, într-adevăr, subiectul declarării aduce argumente justificative, noi îl încurajăm şi-i primim declaraţia completată repetat”, spune reprezentantul CNI.
Mariana Kalughin însă afirmă că CNI face acest lucru contrar prevederilor legale. „În acest caz persoana trebuie să fie cercetată pentru fals în declaraţii, iar organele competente să verifice dacă nedeclararea imobilului a fost făcută intenţionat sau din neştiinţă”, mai adaugă experta.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Instituțiile statului nu sunt obligate să examineze pet...
Întrebare: As vrea să știu dacă instituțiile de drept/control - Poliția, Procuratura anticorupție, Centrul Național Anticorupție etc. examinează petițiile anonime? Cunosc persoane care ar vrea să sesizeze organele de drept despre anumite abuzuri, ilegalități dar le este frică să o facă.
Viorel Morari: Mi-am stabilit un termen: până la 1 augu...
Procurorul Anticorupție, Viorel Morari, ales recent pentru un mandat de 5 ani, a vorbit, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, despre cum planifică să reorganizeze Procuratura Anticorupţie şi despre angajarea unor noi procurori. El a declarat că accederea în funcţia de Procuror Anticorupţie este o provocare profesională şi că îşi acordă termenul de până la 1 august 2016 pentru a obţine primele rezultate. „În caz contrar, eu primul o să-mi pun întrebarea dacă este cazul să mă mențin în funcție după 1 august”, a adăugat Viorel Morari.
Cazul apartamentelor pentru rudele lui Oleg Melniciuc:...
Procuratura Anticorupție a sesizat Autoritatea Națională de Integritate (ANI) să verifice un posibil conflict de interese în privința președintelui Judecătoriei sectorului Râșcani, Oleg Melniciuc. Sesizarea vizează modul în care mama și soacra lui Oleg Melniciuc au cumpărat apartamente la preț redus în blocul de pe strada Hristo Botev din Chișinău, destinat angajaților Judecătoriei Râșcani și celor ai Curții Constituționale. În prezent, Oleg Melniciuc este vicepreședinte al Judecătoriei municipiului Chișinău, ales la 29 noiembrie 2016, în legătură cu reorganizarea instanțelor judecătorești din țară.
Constatare ANI: 32 de parlamentari incompatibili
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) din România a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, precum și posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații în cazul a 32 de parlamentari (22 deputați și 10 senatori). Dacă actele de constatare ale ANI vor rămâne definitive, atunci parlamentarii vizaţi riscă eliberarea din funcţie, aplicându-li-se şi interdicția de a mai ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani pentru încălcarea regimul incompatibilităţii, iar pentru fals în declaraţii - închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.
Portalul web www.moldovacurata.md vă invită la masa rot...
În cadrul evenimentului va fi prezentată Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciul Public, formată dintr-un grup de organizaţii neguvernamentale (API, CAPC, ADEPT, CIN, Fundația Soros-Moldova). Iniţiativa îşi propune să intensifice controlul asupra integrităţii persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică, precum şi să sporească eficienţa mecanismului de control şi verificare a averilor, proprietăţilor şi intereselor acestora.
Aici așteptăm comentariul tău!