Procurorii vor fi reprezentați în Consiliul de Integritate de către Mircea Roșioru
Viitorul Consiliu de Integritate, instituție care urmează să fie creată până la finalul acestei luni și care va avea misiunea să supravegheze activitatea Autorității Naționale de Integritate, are deja primul membru. Este vorba despre procurorul Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, desemnat prin hotărârea CSP din 11 august 2016.
Potrivit Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, din CI vor face parte 7 persoane, două dintre care vor fi propuse de societatea civilă. Restul membrilor vor fi propuși, câte unul, de către: Parlament, Guvern, CSP, CSM, CALM. Până în prezent, doar Consiliul Superior al Procurorilor și-a desemnat oficial reprezentantul. Mircea Roșioru nu ne-a răspuns astăzi la telefon pentru a ne oferi un comentariu. El deține funcția de președinte al Consiliului Superior al Procurorilor din luna ianuarie 2014. De asemenea, Mircea Roșioru conduce Direcția Judiciară a Procuraturii Generale.
Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a declarat anterior pentru Moldova Curată că formarea Consiliului de Integritate ar urma să se încheie până la sfârșitul lunii august, de chestiunile organizatorice ocupându-se Ministerul Justiției. Potrivit lui Vladimir Cebotari, Autoritatea Națională de Integritate ar urma să devină funcțională cel târziu în luna ianuarie 2017.
Consiliul de Integritate este instituția care va organiza concursurile pentru alegerea președintelui și vice-președintelui ANI, va valida rezultatele concursurilor, va aproba rapoartele de activitate ale ANI etc. Membrii CI vor fi desemnați pentru un mandat de 5 ani și nu vor fi remunerați. Ei trebuie să întrunească o serie de criterii: să nu fi fost membri ai vreunui partid în ultimii 2 ani, să nu aibă antecedente penale, inclusiv stinse, să nu fi fost implicați în conflicte de interese, incompatibilități sau nedeclarare a averilor etc.
Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate a intrat în vigoare la 1 august 2016. Adoptarea ei și, în general, reformarea sistemului național de integritate, a fost condiționată de Guvernul României pentru acordarea unei tranșe din împrumutul de 150 de milioane de euro Executivului de la Chișinău. Odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, Comisia Națională de Integritate, care a activat timp de 3 ani și jumătate, a fost suspendată.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Preşedintele raionului Cimişlia, fără locuinţă în decla...
După alegerile locale din vara anului curent, în fruntea raionului Cimişlia a acces un reprezentant al Partidului Popular European, unul dintre cei mai tineri preşedinţi de raion, Mihai Olărescu, în vârstă de 30 de ani. Licenţiat în finanţe şi asigurări, Olărescu s-a lansat în politică cu puţin timp înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Iniţial a făcut parte din organizaţia de tineret a PDM, dar după lansarea blocului lui Iurie Leancă, a decis să adere la PPEM. Şi-a propus candidatura la funcţia de primar de Cimişlia, dar colegii de partid au optat pentru o persoană cu mai multă experienţă. Au pierdut în cursa pentru funcţia de primar, în schimb PPEM a câştigat cele mai multe mandate în consiliul raional. Candidatura lui Olărescu a fost propusă la funcţia de preşedinte de raion şi a fost aprobată cu votul unei majorităţi PPEM-PDM.
Procurorii au reluat verificarea alocării de către Prim...
Actualul vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Oleg Melniciuc, a obținut terenul pe care s-au construit apartamente ieftine pentru judecători, prezentând, în anul 2014, Primăriei Chișinău un demers în care a făcut afirmații ce nu corespundeau realității. El a scris că situația „privind asigurarea cu spațiu locativ decent al angajaților judecătoriei este critică”. În realitate, din cei 47 de angajați care au primit apartamente 22 aveau locuințe, iar unii chiar case individuale de sute de metri pătrați. Asta au constatat reporterii de la Anticoruptie.md. Primăria, la rândul său, nu i-a cerut magistratului să probeze solicitarea și a acordat terenul, fără licitație.
Președintele Adunării Populare de la Comrat, declarat i...
Preşedintele Adunării Populare a Autonomiei Găgăuze, Dmitri Constantinov, care a deținut în același timp și funcția de administrator al Fabricii de spirt din Comrat SRL „Comvincom”, vrea să dovedească și la Curtea Supremă ca CNI nu a avut dreptate atunci când a stabilit că s-a aflat în situație de incompatibilitate. Constantinov a câștigat procesul cu CNI în prima instanță, dar l-a pierdut la Curtea de Apel. Avocatul său, Vitalie Nagacevschi, spune că alesul nu a fost remunerat pentru activitatea la întreprindere, de aceea incompatibilitatea nu ar fi existat. În plus, Constantinov şi-a dat demisia din funcţia de administrator la 18 aprilie 2013, după ce CNI a pornit controlul pe numele lui.
Angajații comisiilor parlamentare vor avea câștiguri ma...
Angajații comisiilor parlamentare ar putea deține funcții în organele de administrare de la întreprinderile de stat şi de la societăţile pe acţiuni cu capital de stat, potrivit unor amendamente efectuate la legislația actuală la finele anului trecut.
Instanța de judecată poate examina o cerere de chemare...
Întrebare: Sunt jurnalist și managerul unei publicații periodice din raionul Rezina. Am solicitat informații de interes public, prin cerere oficială, de la președintele raionului Rezina. Deși termenul prevăzut de lege, de 15 zile lucrătoare, a expirat, răspuns așa și nu am primit. Am decis să acționez președintele raionului în judecată pentru refuzul de a-mi oferi informația solicitată. Responsabili de la judecătoria Rezina ne-au informat, însă, că în prezent instanța de judecată duce lipsă de judecători, corespunzător cererea noastră ar putea fi examinată abia în luna iunie 2018. Cum trebuie să procedăm în această situație? Există prevederi legale care ar oferi drepturi exclusive jurnaliștilor, având în vedere că din această cauză nu putem finaliza una din investigațiile jurnalistice inițiate? Există posibilitatea să ne adresăm la instanțe de judecată din alte localități etc.?