Procurorul general a semnat ordonanța de pornire a urmăririi penale în privința judecătoarei Maria Țugui pentru fals în declarația de avere

Procurorul general Eduard Harunjen a semnat vineri, 22 decembrie 2017, ordonanța de pornire a urmăririi penale pentru fals în declarația de venituri și interese personale pe numele judecătoarei la Judecătoria Căușeni Maria Tertea (Țugui). După ce marți, 19 decembrie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a autorizat suspendarea din funcție și pornirea urmăririi penale, aceasta va fi urmărită penal conform art. 352 prim, alineatul 2, „includerea intenționată a unor date incomplete sau false, neincluderea intenționată a unor date în declarația de avere și interese personale”.
Magistrata a ajuns în atenția procurorilor după ce fostul soț, Igor Țugui, a oferit un interviu portalului Crimemoldova.md, în care a explicat că judecătoarea ar avea datorii de sute de mii de lei, luate de la bănci și de la persoane fizice, unele dintre care nu le-ar putea restitui. El a povestit de asemenea, că o parte din banii cu care Maria Țugui își achită datoriile ar proveni din acte de corupție.
Datoriile au adus-o în fața procurorilor
Procurorul general Eduard Harunjen s-a autosesizat în baza acestui interviu, iar Procuratura Anticorupție a pornit un proces penal. Au fost audiți atât Igor Țugui, cât și câteva dintre persoanele care i-au dat bani cu împrumut judecătoarei.
După audierea martorilor, procurorul general a notat, în sesizarea către CSM prin care a cerut acordul pentru pornirea urmăririi penale și percheziționarea domiciliului judecătoarei, că „se constată existența unei bănuieli rezonabile” în comiterea infacțiunii de fals în declarația de avere. Potrivit procurorilor, judecătoarea ar fi trebuit să indice în declarația pentru anul 2016 datoria de 345 de mii de lei către o întreprindere de creditare și alte 2700 de euro către o persoană fizică.
Așa cum se arată în actul de audiere a martorilor, întocmit de procurorii anticorupție, cele 345 de mii de lei le-ar fi contractat în luna aprilie 2016 fostul soț, la rugămintea ei, magistrata figurând ca garant (fidejusor). După divorț, datoriile ar fi fost achitate în totalitate. La momentul pornirii investigațiilor de către procurori, datoria de 2700 de euro către persoana fizică nu fusese achitată. În afară de aceste împrumuturi, judecătoarea ar fi luat, pe parcursul ultimilor doi ani, și altele, care ar fi fost stinse.
CSM a audit-o, apoi a autorizat pornirea dosarului penal
Am încercat să o găsim pe Maria Tertea la telefonul mobil, i-am expediat un sms cu solicitarea să ne ofere o reacție, însă nu ne-a fost oferit un răspuns.
Potrivit unor surse din interiorul Consiliului Superior al Magistraturii, la ședința de marți, 19 decembrie, a CSM, la care s-a discutat sesizarea procurorului general, a fost invitată și audiată și judecătoarea. Ea ar fi declarat că de fapt, este o victimă a răzbunării fostului soț. Judecătoarea ar fi spus că datoriile sunt ale lui și că ea a depus în privința fostului soț o plângere la poliția din Căușeni, deoarece acesta ar fi agresat-o.
Solicitat de Moldova Curată, Igor Țugui a respins categoric acuzația că și-ar fi agresat fosta soție. „Nu am vorbit cu ea din primăvară, iar ultima convorbire telefonică am avut-o în luna iulie. Nu e vorba de nici o răzbunare. Pe mine mă sună oamenii și mă întreabă când ea va restitui banii. Dacă ar fi fost depusă vreo plângere la poliție, m-ar fi chemat la audieri, nu? Nu am fost sunat de nimeni, eu sunt deschis, răspund la telefon, nu mă ascund. Nu am lovit-o niciodată. Sunt fost polițist și știu ce înseamnă dacă aș fi făcut așa ceva. Exclus.”, a spus Igor Țugui. El a adăugat că a locuit cu judecătoarea, în cei trei ani de căsnicie, într-o casă din suburbia Tohatin a Chișinăului, și că, din această cauză, i se pare ciudat că o astfel de plângere, chiar și dacă a existat, a fost depusă la Căușeni.
Maria Tertea (Țugui) a devenit judecătoare, potrivit site-ului Magistrat.md, în anul 2012, fiind numită în funcție în cadrul Judecătoriei Căușeni pe un termen de 5 ani. Recent, la 5 decembrie 2017, CSM a propus transferul ei la Judecătoria Chișinău, însă decretul în acest sens al șefului statului deocamdată nu a fost emis.
Judecătoarea este suspendată din funcție, conform solicitării procurorului general și deciziei CSM, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive în acest caz.
Viorica Manole
Notă: Fotografia este preluată de pe portalul Crimemoldova.md
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Magistrații de la CSJ au decis: ”Poşta Moldovei” este o...
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care obligă Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații referitoare la concursurile de achiziții desfășurate pe parcursul anilor 2014-2016.
Un membru al Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, sus...
Timp de patru luni, Olga Dorul, fostă membră a Colegiului Disciplinar (CD) din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a deţinut concomitent două funcţii. CSM a decis că aceasta, fiind membră a CD din partea societăţii civile, dar şi şefă de cabinet a ministrului de Interne, a admis o incompatibilitate de funcţii. Pentru această abatere, Olgăi Dorul i-a fost retrasă calitatea de membru al Colegiului Disciplinar. Aceasta însă a contestat decizia, argumentând că legislaţia nu impune restricţii membrilor CD.
Cum au fost pedepsiți funcționarii care s-au îmbogățit...
În prezentul articol mi-am propus să abordez instituţia îmbogăţirii ilicite prin prisma experienței altor state. Incontestabil, implementarea acesteia în ţara noastră ar asigura un plus de valoare activității Comisiei Naționale de Integritate şi ar constitui unul dintre cele mai importante instrumente de prevenire şi combatere a fenomenului corupţiei.
Niciun minister nu a sesizat CNA cu privire la cazuri d...
Corupţia a constituit o preocupare permanentă pe plan intern, fapt care a impus autorităţile publice şi diverse grupuri sociale active să promoveze procese şi mecanisme de prevenire şi de combatere a fenomenului. Acestea au pornit de la declaraţii generale formulate în discursuri şi în alte intervenţii publice ale oficialilor de cel mai înalt rang şi au continuat prin campanii de educare civică şi de propagare a intoleranţei faţă de acest fenomen.
Aici așteptăm comentariul tău!