Procurorul general a semnat ordonanța de pornire a urmăririi penale în privința judecătoarei Maria Țugui pentru fals în declarația de avere
Procurorul general Eduard Harunjen a semnat vineri, 22 decembrie 2017, ordonanța de pornire a urmăririi penale pentru fals în declarația de venituri și interese personale pe numele judecătoarei la Judecătoria Căușeni Maria Tertea (Țugui). După ce marți, 19 decembrie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a autorizat suspendarea din funcție și pornirea urmăririi penale, aceasta va fi urmărită penal conform art. 352 prim, alineatul 2, „includerea intenționată a unor date incomplete sau false, neincluderea intenționată a unor date în declarația de avere și interese personale”.
Magistrata a ajuns în atenția procurorilor după ce fostul soț, Igor Țugui, a oferit un interviu portalului Crimemoldova.md, în care a explicat că judecătoarea ar avea datorii de sute de mii de lei, luate de la bănci și de la persoane fizice, unele dintre care nu le-ar putea restitui. El a povestit de asemenea, că o parte din banii cu care Maria Țugui își achită datoriile ar proveni din acte de corupție.
Datoriile au adus-o în fața procurorilor
Procurorul general Eduard Harunjen s-a autosesizat în baza acestui interviu, iar Procuratura Anticorupție a pornit un proces penal. Au fost audiți atât Igor Țugui, cât și câteva dintre persoanele care i-au dat bani cu împrumut judecătoarei.
După audierea martorilor, procurorul general a notat, în sesizarea către CSM prin care a cerut acordul pentru pornirea urmăririi penale și percheziționarea domiciliului judecătoarei, că „se constată existența unei bănuieli rezonabile” în comiterea infacțiunii de fals în declarația de avere. Potrivit procurorilor, judecătoarea ar fi trebuit să indice în declarația pentru anul 2016 datoria de 345 de mii de lei către o întreprindere de creditare și alte 2700 de euro către o persoană fizică.
Așa cum se arată în actul de audiere a martorilor, întocmit de procurorii anticorupție, cele 345 de mii de lei le-ar fi contractat în luna aprilie 2016 fostul soț, la rugămintea ei, magistrata figurând ca garant (fidejusor). După divorț, datoriile ar fi fost achitate în totalitate. La momentul pornirii investigațiilor de către procurori, datoria de 2700 de euro către persoana fizică nu fusese achitată. În afară de aceste împrumuturi, judecătoarea ar fi luat, pe parcursul ultimilor doi ani, și altele, care ar fi fost stinse.
CSM a audit-o, apoi a autorizat pornirea dosarului penal
Am încercat să o găsim pe Maria Tertea la telefonul mobil, i-am expediat un sms cu solicitarea să ne ofere o reacție, însă nu ne-a fost oferit un răspuns.
Potrivit unor surse din interiorul Consiliului Superior al Magistraturii, la ședința de marți, 19 decembrie, a CSM, la care s-a discutat sesizarea procurorului general, a fost invitată și audiată și judecătoarea. Ea ar fi declarat că de fapt, este o victimă a răzbunării fostului soț. Judecătoarea ar fi spus că datoriile sunt ale lui și că ea a depus în privința fostului soț o plângere la poliția din Căușeni, deoarece acesta ar fi agresat-o.
Solicitat de Moldova Curată, Igor Țugui a respins categoric acuzația că și-ar fi agresat fosta soție. „Nu am vorbit cu ea din primăvară, iar ultima convorbire telefonică am avut-o în luna iulie. Nu e vorba de nici o răzbunare. Pe mine mă sună oamenii și mă întreabă când ea va restitui banii. Dacă ar fi fost depusă vreo plângere la poliție, m-ar fi chemat la audieri, nu? Nu am fost sunat de nimeni, eu sunt deschis, răspund la telefon, nu mă ascund. Nu am lovit-o niciodată. Sunt fost polițist și știu ce înseamnă dacă aș fi făcut așa ceva. Exclus.”, a spus Igor Țugui. El a adăugat că a locuit cu judecătoarea, în cei trei ani de căsnicie, într-o casă din suburbia Tohatin a Chișinăului, și că, din această cauză, i se pare ciudat că o astfel de plângere, chiar și dacă a existat, a fost depusă la Căușeni.
Maria Tertea (Țugui) a devenit judecătoare, potrivit site-ului Magistrat.md, în anul 2012, fiind numită în funcție în cadrul Judecătoriei Căușeni pe un termen de 5 ani. Recent, la 5 decembrie 2017, CSM a propus transferul ei la Judecătoria Chișinău, însă decretul în acest sens al șefului statului deocamdată nu a fost emis.
Judecătoarea este suspendată din funcție, conform solicitării procurorului general și deciziei CSM, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive în acest caz.
Viorica Manole
Notă: Fotografia este preluată de pe portalul Crimemoldova.md
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Alexandru Cimbriciuc: „Demisia a fost planificată. Jurn...
La câteva zile după ce şi-a prezentat demisia, viceministrul Apărării Alexandru Cimbriciuc spune că această acțiune nu are nici o legătură cu scandalul în care a fost implicat fiul său. În timp ce ministrul Apărării Anatol Şalaru afirmă că respectă decizia lui Cimbriciuc, mai multe organizaţii de media solicită Procuraturii Generale să investigheze acest caz, iar demnitarul să fie sancționat conform legii.
O instituție publică a fost obligată de instanță să pre...
Asociaţia Presei Independente (API) a câștigat în primă instanță procesul cu Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol (UCIMPRSVV), care a refuzat să ofere declarațiile de avere ale directorului Iurie Brumărel. API a solicitat declarațiile depuse de Brumărel pentru anii 2012-2013, însă instituția nu a răspuns solicitării. Acum, Unitatea este obligată prin decizia Judecătoriei Buiucani din municipiul Chișinău să ofere acces la aceste declarații.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
De ce Guvernul nu organizează un concurs transparent la...
În timp ce reprezentanţii mai multor organizaţii nonguvernamentale acuză Guvernul că nu vrea să organizeze un proces transparent de numire a judecătorilor Curţii Constituţionale, autorităţile se spală pe mâini şi spun că, pe viitor, la perfectarea legislaţiei, vor ţine cont de sugestiile şi criticile societăţii civile. În context, Victor Puşcaş, fost preşedinte al înaltei instanţe, ţine partea ONG-urilor şi afirmă că procedura prin care Executivul numeşte magistraţii la Curte „este nedemocratică şi chiar periculoasă pentru societate”.
S-a retras dintr-o afacere prosperă ca să devină preşed...
După alegerile locale din vara anului curent, în fruntea raionului Străşeni a fost ales democratul Mihai Popa. Psiholog de profesie, Popa s-a lansat în politică la scurt timp după ce a început să facă afaceri. Este fondator a două firme care se ocupă de comerț. Iniţial a fost membru al Partidului Social-Democrat, iar din 2009 este membru al Partidului Democrat (PDM). În prezent este şi preşedinte al organizaţiei teritoriale a acestui partid.