Procurorul general a semnat ordonanța de pornire a urmăririi penale în privința judecătoarei Maria Țugui pentru fals în declarația de avere

Arhiva 25 decembrie 2017 943

Procurorul general Eduard Harunjen a semnat vineri, 22 decembrie 2017, ordonanța de pornire a urmăririi penale pentru fals în declarația de venituri și interese personale pe numele judecătoarei la Judecătoria Căușeni Maria Tertea (Țugui). După ce marți, 19 decembrie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a autorizat suspendarea din funcție și pornirea urmăririi penale, aceasta va fi urmărită penal conform art. 352 prim, alineatul 2, „includerea intenționată a unor date incomplete sau false, neincluderea intenționată a unor date în declarația de avere și interese personale”. 



Magistrata a ajuns în atenția procurorilor după ce fostul soț, Igor Țugui, a oferit un interviu portalului Crimemoldova.md, în care a explicat că judecătoarea ar avea datorii de sute de mii de lei, luate de la bănci și de la persoane fizice, unele dintre care nu le-ar putea restitui. El a povestit de asemenea, că o parte din banii cu care Maria Țugui își achită datoriile ar proveni din acte de corupție. 

Datoriile au adus-o în fața procurorilor

Procurorul general Eduard Harunjen s-a autosesizat în baza acestui interviu, iar Procuratura Anticorupție a pornit un proces penal. Au fost audiți atât Igor Țugui, cât și câteva dintre persoanele care i-au dat bani cu împrumut judecătoarei. 

După audierea martorilor, procurorul general a notat, în sesizarea către CSM prin care a cerut acordul pentru pornirea urmăririi penale și percheziționarea domiciliului judecătoarei, că „se constată existența unei bănuieli rezonabile” în comiterea infacțiunii de fals în declarația de avere. Potrivit procurorilor, judecătoarea ar fi trebuit să indice în declarația pentru anul 2016 datoria de 345 de mii de lei către o întreprindere de creditare și alte 2700 de euro către o persoană fizică. 

Așa cum se arată în actul de audiere a martorilor, întocmit de procurorii anticorupție, cele 345 de mii de lei le-ar fi contractat în luna aprilie 2016 fostul soț, la rugămintea ei, magistrata figurând ca garant (fidejusor). După divorț, datoriile ar fi fost achitate în totalitate. La momentul pornirii investigațiilor de către procurori, datoria de 2700 de euro către persoana fizică nu fusese achitată. În afară de aceste împrumuturi, judecătoarea ar fi luat, pe parcursul ultimilor doi ani, și altele, care ar fi fost stinse.

CSM a audit-o, apoi a autorizat pornirea dosarului penal

Am încercat să o găsim pe Maria Tertea la telefonul mobil, i-am expediat un sms cu solicitarea să ne ofere o reacție, însă nu ne-a fost oferit un răspuns.

Potrivit unor surse din interiorul Consiliului Superior al Magistraturii, la ședința de marți, 19 decembrie, a CSM, la care s-a discutat sesizarea procurorului general, a fost invitată și audiată și judecătoarea. Ea ar fi declarat că de fapt, este o victimă a răzbunării fostului soț. Judecătoarea ar fi spus că datoriile sunt ale lui și că ea a depus în privința fostului soț o plângere la poliția din Căușeni, deoarece acesta ar fi agresat-o. 

Solicitat de Moldova Curată, Igor Țugui a respins categoric acuzația că și-ar fi agresat fosta soție. „Nu am vorbit cu ea din primăvară, iar ultima convorbire telefonică am avut-o în luna iulie. Nu e vorba de nici o răzbunare. Pe mine mă sună oamenii și mă întreabă când ea va restitui banii. Dacă ar fi fost depusă vreo plângere la poliție, m-ar fi chemat la audieri, nu? Nu am fost sunat de nimeni, eu sunt deschis, răspund la telefon, nu mă ascund. Nu am lovit-o niciodată. Sunt fost polițist și știu ce înseamnă dacă aș fi făcut așa ceva. Exclus.”, a spus Igor Țugui. El a adăugat că a locuit cu judecătoarea, în cei trei ani de căsnicie, într-o casă din suburbia Tohatin a Chișinăului, și că, din această cauză, i se pare ciudat că o astfel de plângere, chiar și dacă a existat, a fost depusă la Căușeni. 

Maria Tertea (Țugui) a devenit judecătoare, potrivit site-ului Magistrat.md, în anul 2012, fiind numită în funcție în cadrul Judecătoriei Căușeni pe un termen de 5 ani. Recent, la 5 decembrie 2017, CSM a propus transferul ei la Judecătoria Chișinău, însă decretul în acest sens al șefului statului deocamdată nu a fost emis. 

Judecătoarea este suspendată din funcție, conform solicitării procurorului general și deciziei CSM, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive în acest caz. 

Viorica Manole

Notă: Fotografia este preluată de pe portalul Crimemoldova.md



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Galina Bostan: „Reformarea CNA nu a schimbat situația î...

Președintele Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), Galina Bostan, nu vede nicio schimbare în domeniul combaterii și prevenirii corupției de la reformarea Centrului Național Anticorupție.

18 octombrie 2013
1290
Arhiva

Procurorii vor fi reprezentați în Consiliul de Integrit...

Viitorul Consiliu de Integritate, instituție care urmează să fie creată până la finalul acestei luni și care va avea misiunea să supravegheze activitatea Autorității Naționale de Integritate, are deja primul membru. Este vorba despre procurorul Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, desemnat prin hotărârea CSP din 11 august 2016.

15 august 2016
847
Arhiva

Jurnaliştii au fost excluşi din componenţa Consiliului...

La 17 iunie curent Parlamentul a votat „pachetul de integritate”, adică cele trei legi care au menirea să reformeze Comisia Naţională de Integritate, dar şi să schimbe modalitatea de declarare a averilor şi intereselor personale. Potrivit unei legi din acest pachet, actuala CNI va fi transformată în Centrul Naţional de Integritate, care, pe lângă conducere, va avea şi un Consiliu de Integritate (CI). Dacă la votarea în prima lectură în componenţa acestui Consiliu a fost inclus şi un jurnalist, în lectură finală aleşii poporului au exclus reprezentantul presei. Experţii anticorupţie spun că astfel deputaţii au arătat că le este frică de presă.

23 iunie 2016
804
Arhiva

Membrii CNI despre averile lor verificate de deputaţi:...

Toţi cei cinci membri ai Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) deţin bunuri nedeclarate, se arată într-un raport al unei comisiei parlamentare speciale, mandatată să verifice declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale acestora. La rândul lor, membrii CNI au declarat pentru portalul „Moldova Curată” că la mijloc este doar o eroare şi că anterior au oferit deputaţilor explicaţii privind conturile bancare sau maşinile nedeclarate, care ar figura pe numele lor.

09 octombrie 2014
762
Arhiva

Regulamentul CSM care impune restricții jurnaliștilor...

Încercarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a impune restricții accesului jurnaliștilor și cetățenilor la ședințele de judecată a eșuat. Regulamentul aprobat la sfârșitul lunii septembrie, dar despre care s-a aflat abia acum, după publicarea în Monitorul Oficial, va fi supus consultărilor publice. S-a întâmplat după ce câteva organizații de media au emis o declarație în care calificau acțiunea CSM drept abuz și solicitau ca documentul să fie anulat. 

25 octombrie 2016
850
Arhiva

Plagiat într-o sesizare depusă la CC: socialiștii au pr...

Fracțiunea din Parlament a socialiștilor, în frunte cu Igor Dodon și Zinaida Greceanâi, a depus o sesizare la Curtea Constituțională (CC) în care pasaje întregi sunt preluate din 3 hotărâri ale Curții Constituționale din România. Sesizarea se referă la articolul 153 din Codul Educației, adoptat în luna iulie 2014. Articolul prevede că directorilor instituțiilor de învățământ publice care, la data intrării în vigoare a Codului, au mai mult de 5 ani de aflare în funcție, să le fie desfăcute contractele și să fie organizate noi concursuri de angajare, la care ei să poată participa. 

10 aprilie 2015
807