Alexandru Cimbriciuc: „Demisia a fost planificată. Jurnaliştii nu au nici o vină”

Arhiva 15 iulie 2016 118
API condamnă cazul de intimidare a jurnalistului Vadim Șterbate

La câteva zile după ce şi-a prezentat demisia, viceministrul Apărării Alexandru Cimbriciuc spune că această acțiune nu are nici o legătură cu scandalul în care a fost implicat fiul său. În timp ce ministrul Apărării Anatol Şalaru afirmă că respectă decizia lui Cimbriciuc, mai multe organizaţii de media solicită Procuraturii Generale să investigheze acest caz, iar demnitarul să fie sancționat conform legii.



Viceministrul Apărării, originar din raionul Soroca, şi-a dat demisia după un scandal în care a fost implicat fiul său. Recent, ziarul regional Observatorul de Nord” a scris despre faptul că în apropierea Cetății Soroca a fost instalată o gheretă ce aparține lui Alexandru Cimbriciuc jr., fiul viceministrului. După apariția articolului ”(De)gheretizarea orașului Soroca?”, jurnaliștii au fost intimidați. Inițial, ghereta respectivă a fost transportată în fața sediului ”Observatorul de Nord”, iar ulterior viceministrul Apărării a cerut Comisariatului militar Soroca să verifice dacă reporterul Vadim Șterbate se află în evidență militară sau a urmat studiile în cadrul catedrei militare.

Răzbunare într-un stat de drept

Asociaţia Presei Independente, împreună cu alte organizaţii neguvernamentale de profil, declară într-o declaraţie că aceste acțiuni reprezintă un act de răzbunare din partea unui funcționar de rang înalt pe jurnaliștii care ”au îndrăznit” să critice activitatea economică a membrilor familiei sale. “Asemenea acțiuni nu pot fi tolerate într-un stat de drept care și-a declarat adeziunea la valorile democratice europene. Republica Moldova nu are o șansă de dezvoltare democratică atâta timp cât demnitarii și funcționarii publici se vor considera o castă specială pentru care nu există legi și vor utiliza poziția lor socială în interes propriu și de familie”, se menționează în declaraţie.

API cere prim-ministrului, dar şi procurorului general, să se expună în privința acestei situaţii. “API solicită domnului Pavel Filip, prim-ministru al Republicii Moldova, să ia atitudine față de acest caz ieșit din comun. Demisia viceministrului Cimbriciuc este un act firesc în această situație, însă intimidarea mass-mediei pentru critică, inclusiv cu folosirea situației de serviciu, este o faptă penală, prevăzută de articolul 180 prim al Codului penal al Republicii Moldova. API solicită procurorului general interimar Eduard Harunjen să dispună investigarea acestui caz de intimidare pentru critică prin folosirea situației de serviciu, admisă de Alexandru Cimbriciuc”, se mai spune în apel.

Viceministrul precizează însă pentru Moldova Curată că demisia sa era una planificată, iar jurnaliştii nu au nici o vină în acest caz. Ministrul Apărării declară, de asemenea, că decizia de a demisiona aparţine lui Cimbriciuc. "A fost o decizie unilaterală, care aparţine în exclusivitate viceministrului Cimbriciuc şi pe care o respect", specifică Anatol Șalaru pentru Moldova Curată.

Eventual abuz în serviciu

La rândul său, Eugeniu Viţu, şeful Direcţiei comunicare din cadrul Comisiei Naţionale de Integritate, afirmă că instituţia s-ar putea autosesiza pentru a studia dacă demnitarul a admis un conflict de interese în acest caz.

Mariana Kalughin, expertă anticorupţie, spune că în acest caz nu vede un eventual conflict de interese, ci mai degrabă un abuz în serviciu. “Dacă în urma unei examinări minuţioase se demontrează că jurnalistul a fost chemat la centrul raional de recrutare la solicitarea demnitarului, atunci desigur că poate fi calificat ca abuz. Eu nu cred că acest centru de recrutare nu deţine informaţia despre persoanele care stau la evidență militară”, spune Mariana Kalughin.

Totuşi, experta apreciază faptul că demnitarul şi-a dat demisia. “Să recunoaştem că e o situaţie rară când un demnitar implicat într-un scandal mediatic demisionează. Acest lucru este de apreciat”, conchide Mariana Kalughin.

Menţionăm Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei stabileşte că sunt excluşi de la evidenţa militară cetăţenii care au atins vârsta-limită de aflare în rezervă (27 de ani). Potrivit acestui criteriu, Vadim Şterbate nu este subiect al încorporării, atâta timp cât jurnalistul a absolvit o instituţie de învăţământ superior, are vârsta de 32 de ani şi este tată a doi copii.​ Mai mult, Vadim Şterbate declară pentru Moldova Curată că în perioada când trebuia să fie încorporat, el a prezentat un certificat medical prin care a demonstrat că nu este apt, din cauza problemelor de sănătate, să urmeze serviciul miltar.

Legislaţia penală a Republicii Moldova prevede şi detenţie pentru abuz în serviciu. Astfel că articolul 327 din Codul penal reglementează că folosirea intenţionată de către o persoană cu funcţie de demnitate publică a situaţiei de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepseşte cu amendă cuprinsă între 20 şi 40 de mii de lei sau cu închisoare de la doi la şase ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la cinci la zece ani.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Guma renunță la mandatul de deputat

Deputatul democrat Valeriu Guma a anunțat astăzi că renunță la mandatul de deputat pentru a pune capăt speculațiilor și acuzațiilor care i se aduc că ar încerca să se acopere cu imunitate parlamentară pentru a scăpa de pedeapsa la care a fost condamnat de Curtea Supremă de Justiție din România.

13 februarie 2014
125
Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Accesul la informație este mai presus ca imunitatea lui...

Curtea de Apel Chișinău a decis ieri, în procesul de judecată intentat președintelui Igor Dodon de către fotoreporterul Constantin Grigoriță, că șeful statului nu poate beneficia de imunitatea acordată de lege în cazurile când litigiul vizează accesul la informații de interes public. Constantin Grigoriță, membru al Asociației Presei Independente (API), l-a acționat în judecată pe Igor Dodon pentru îngrădirea accesului la conferințele de presă organizate de Președinție. Prima instanță a considerat că șeful statului are imunitate și nu poate fi acționat în judecată, așa că a respins cererea jurnalistului. Instanța de apel a calificat ca neîntemeiată decizia magistraților de la Judecătoria Chișinău și a notat că jurnalistul nu contestă opiniile exprimate de către Preşedintele ţării, ci contestă îngrădirea neîntemeiată a accesului la informaţie, chestiune care nu se încadrează în imunitatea respectivă.

17 noiembrie 2017
215
Arhiva

CNI caută depozit pentru teancurile de declaraţii de av...

De la începutul acestui an şi până la 31 martie curent, Comisia Naţională de Integritate (CNI) recepţionează declaraţiile de avere şi de interese personale pentru anul 2015. Anual, instituţia primeşte peste o sută de mii de declaraţii. CNI spune că nu mai are spaţiu pentru a colecta documentele, deoarece camera în care acestea erau depozitate până acum deja s-a umplut.

21 ianuarie 2016
132
Arhiva

Profil candidat: Fiodor Gagauz

Integritatea în activitatea politică

20 ianuarie 2019
137
Arhiva

Familia de magistrați Cupcea-Sănduța a investit toate v...

28 decembrie 2016
123
Arhiva

Marius Lazurca, Ambasadorul României în Republica Moldo...

Marius Lazurca, Ambasadorul României în Republica Moldova a oferit un interviu portalului Moldova Curată în care spune ce trebuie să facă ţara noastră pentru reformarea sistemului justiţiei. De asemenea, Excelenţa Sa vorbeşte despre experienţa României în promovarea integrităţii persoanelor cu funcţii publice în perioada preaderare şi cea de aderare la marea familie Europeană.

13 iulie 2015
117