Alexandru Cimbriciuc: „Demisia a fost planificată. Jurnaliştii nu au nici o vină”

Arhiva 15 iulie 2016 1893
API condamnă cazul de intimidare a jurnalistului Vadim Șterbate

La câteva zile după ce şi-a prezentat demisia, viceministrul Apărării Alexandru Cimbriciuc spune că această acțiune nu are nici o legătură cu scandalul în care a fost implicat fiul său. În timp ce ministrul Apărării Anatol Şalaru afirmă că respectă decizia lui Cimbriciuc, mai multe organizaţii de media solicită Procuraturii Generale să investigheze acest caz, iar demnitarul să fie sancționat conform legii.



Viceministrul Apărării, originar din raionul Soroca, şi-a dat demisia după un scandal în care a fost implicat fiul său. Recent, ziarul regional Observatorul de Nord” a scris despre faptul că în apropierea Cetății Soroca a fost instalată o gheretă ce aparține lui Alexandru Cimbriciuc jr., fiul viceministrului. După apariția articolului ”(De)gheretizarea orașului Soroca?”, jurnaliștii au fost intimidați. Inițial, ghereta respectivă a fost transportată în fața sediului ”Observatorul de Nord”, iar ulterior viceministrul Apărării a cerut Comisariatului militar Soroca să verifice dacă reporterul Vadim Șterbate se află în evidență militară sau a urmat studiile în cadrul catedrei militare.

Răzbunare într-un stat de drept

Asociaţia Presei Independente, împreună cu alte organizaţii neguvernamentale de profil, declară într-o declaraţie că aceste acțiuni reprezintă un act de răzbunare din partea unui funcționar de rang înalt pe jurnaliștii care ”au îndrăznit” să critice activitatea economică a membrilor familiei sale. “Asemenea acțiuni nu pot fi tolerate într-un stat de drept care și-a declarat adeziunea la valorile democratice europene. Republica Moldova nu are o șansă de dezvoltare democratică atâta timp cât demnitarii și funcționarii publici se vor considera o castă specială pentru care nu există legi și vor utiliza poziția lor socială în interes propriu și de familie”, se menționează în declaraţie.

API cere prim-ministrului, dar şi procurorului general, să se expună în privința acestei situaţii. “API solicită domnului Pavel Filip, prim-ministru al Republicii Moldova, să ia atitudine față de acest caz ieșit din comun. Demisia viceministrului Cimbriciuc este un act firesc în această situație, însă intimidarea mass-mediei pentru critică, inclusiv cu folosirea situației de serviciu, este o faptă penală, prevăzută de articolul 180 prim al Codului penal al Republicii Moldova. API solicită procurorului general interimar Eduard Harunjen să dispună investigarea acestui caz de intimidare pentru critică prin folosirea situației de serviciu, admisă de Alexandru Cimbriciuc”, se mai spune în apel.

Viceministrul precizează însă pentru Moldova Curată că demisia sa era una planificată, iar jurnaliştii nu au nici o vină în acest caz. Ministrul Apărării declară, de asemenea, că decizia de a demisiona aparţine lui Cimbriciuc. "A fost o decizie unilaterală, care aparţine în exclusivitate viceministrului Cimbriciuc şi pe care o respect", specifică Anatol Șalaru pentru Moldova Curată.

Eventual abuz în serviciu

La rândul său, Eugeniu Viţu, şeful Direcţiei comunicare din cadrul Comisiei Naţionale de Integritate, afirmă că instituţia s-ar putea autosesiza pentru a studia dacă demnitarul a admis un conflict de interese în acest caz.

Mariana Kalughin, expertă anticorupţie, spune că în acest caz nu vede un eventual conflict de interese, ci mai degrabă un abuz în serviciu. “Dacă în urma unei examinări minuţioase se demontrează că jurnalistul a fost chemat la centrul raional de recrutare la solicitarea demnitarului, atunci desigur că poate fi calificat ca abuz. Eu nu cred că acest centru de recrutare nu deţine informaţia despre persoanele care stau la evidență militară”, spune Mariana Kalughin.

Totuşi, experta apreciază faptul că demnitarul şi-a dat demisia. “Să recunoaştem că e o situaţie rară când un demnitar implicat într-un scandal mediatic demisionează. Acest lucru este de apreciat”, conchide Mariana Kalughin.

Menţionăm Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei stabileşte că sunt excluşi de la evidenţa militară cetăţenii care au atins vârsta-limită de aflare în rezervă (27 de ani). Potrivit acestui criteriu, Vadim Şterbate nu este subiect al încorporării, atâta timp cât jurnalistul a absolvit o instituţie de învăţământ superior, are vârsta de 32 de ani şi este tată a doi copii.​ Mai mult, Vadim Şterbate declară pentru Moldova Curată că în perioada când trebuia să fie încorporat, el a prezentat un certificat medical prin care a demonstrat că nu este apt, din cauza problemelor de sănătate, să urmeze serviciul miltar.

Legislaţia penală a Republicii Moldova prevede şi detenţie pentru abuz în serviciu. Astfel că articolul 327 din Codul penal reglementează că folosirea intenţionată de către o persoană cu funcţie de demnitate publică a situaţiei de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepseşte cu amendă cuprinsă între 20 şi 40 de mii de lei sau cu închisoare de la doi la şase ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la cinci la zece ani.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Preşedinta raionului Făleşti, aleasă cu vot de aur

Raionul Făleşti este condus de democrata Iraida Bânzari. Alegerea ei în fruntea raionului i-a supărat pe consilierii socialişti şi pe cei din partidul lui Renato Usatîi, deoarece o consilieră din partidul lui Igor Dodon a plecat la democraţi, acesta fiind votul de aur.

24 noiembrie 2015
2257

Profil candidat: Valerian Cristea

Integritatea în activitatea politică

20 februarie 2019
2630

Posibile conflicte de interese în cadrul Primăriei Bălț...

Viceprimarul orașului Bălți, Lilia Sava, este bănuită de Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat (OTC) Bălți că s-ar afla în situație de conflict de interese, întrucât este responsabilă de domeniile învățământ, tineret și sport, iar șefa Direcției Învățământ i-ar veni drept fiică vitregă. OTC, prin semnătura șefului Octavian Mahu, a expediat o sesizare la Comisia Națională de Integritate (CNI) cu solicitarea să examineze această situație. Mahu, care este fost primar al orașului Bălți, a explicat în document că Lilia Sava se află în mariaj civil cu tatăl șefei Direcției de Învățământ, Tatiana Dubițcaia, iar ultima, la rândul său, o are în subordine pe sora sa, Nadejda Oprea, care este șefa unei grădinițe din oraș. 

20 aprilie 2016
2066

Ruslan Caşu, candidatul la funcţia de procuror general...

Anul trecut,  Ruslan Caşu, procuror în cadrul Procuraturii Ciocana din municipiul Chişinău,a primit de la Primăria capitalei suma de circa 878 de mii de lei, în urma unei tranzacţii de împăcare într-un litigiu legat de repartizarea unui apartament. Procurorul spune că municipalitatea îi era datoare încă din anul 2009, atunci când a câştigat procesul la Curtea Supremă de Justiţie.

10 noiembrie 2016
3832
Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Primarul nu dorește să mă angajeze, dar nici să mă info...

Întrebare: Pe parcursul anului 2017 am depus la Primăria Ignăței, raionul Rezina, trei cereri de angajare: în calitate de secretară a consiliului local, de specialist în domeniul fiscal și de contabilă cu un adaos de 0,25 din salariul de bază. Deși aceste funcții sunt vacante, Primarul nu a considerat de cuviință să dea curs acestor solicitări, dar nici să mă informeze despre motivul refuzului. În perioada septembrie-noiembrie 2017 am expediat în adresa primăriei o petiție în care am cerut răspuns oficial la solicitările anterioare, dar și o solicitare de a lua cunoștință cu actele de revizie efectuate în cadrul Primăriei de către Ministerul Finanțelor și Procuratura Anticorupție. Deși a trecut mai mult de o lună, nu am primit răspuns. Cum pot fi calificate acțiunile primăriei din punct de vedere legal și ce ar trebui să întreprind pentru a-mi apăra drepturile? Este în drept primarul să refuze angajarea unor specialiști, dacă există locuri vacante?

16 februarie 2018
2008

Apel Public: Organizaţiile societăţii civile sunt îngr...

8 februarie 2016

08 februarie 2016
1883