Alexandru Cimbriciuc: „Demisia a fost planificată. Jurnaliştii nu au nici o vină”
La câteva zile după ce şi-a prezentat demisia, viceministrul Apărării Alexandru Cimbriciuc spune că această acțiune nu are nici o legătură cu scandalul în care a fost implicat fiul său. În timp ce ministrul Apărării Anatol Şalaru afirmă că respectă decizia lui Cimbriciuc, mai multe organizaţii de media solicită Procuraturii Generale să investigheze acest caz, iar demnitarul să fie sancționat conform legii.
Viceministrul Apărării, originar din raionul Soroca, şi-a dat demisia după un scandal în care a fost implicat fiul său. Recent, ziarul regional ”Observatorul de Nord” a scris despre faptul că în apropierea Cetății Soroca a fost instalată o gheretă ce aparține lui Alexandru Cimbriciuc jr., fiul viceministrului. După apariția articolului ”(De)gheretizarea orașului Soroca?”, jurnaliștii au fost intimidați. Inițial, ghereta respectivă a fost transportată în fața sediului ”Observatorul de Nord”, iar ulterior viceministrul Apărării a cerut Comisariatului militar Soroca să verifice dacă reporterul Vadim Șterbate se află în evidență militară sau a urmat studiile în cadrul catedrei militare.
Răzbunare într-un stat de drept
Asociaţia Presei Independente, împreună cu alte organizaţii neguvernamentale de profil, declară într-o declaraţie că aceste acțiuni reprezintă un act de răzbunare din partea unui funcționar de rang înalt pe jurnaliștii care ”au îndrăznit” să critice activitatea economică a membrilor familiei sale. “Asemenea acțiuni nu pot fi tolerate într-un stat de drept care și-a declarat adeziunea la valorile democratice europene. Republica Moldova nu are o șansă de dezvoltare democratică atâta timp cât demnitarii și funcționarii publici se vor considera o castă specială pentru care nu există legi și vor utiliza poziția lor socială în interes propriu și de familie”, se menționează în declaraţie.
API cere prim-ministrului, dar şi procurorului general, să se expună în privința acestei situaţii. “API solicită domnului Pavel Filip, prim-ministru al Republicii Moldova, să ia atitudine față de acest caz ieșit din comun. Demisia viceministrului Cimbriciuc este un act firesc în această situație, însă intimidarea mass-mediei pentru critică, inclusiv cu folosirea situației de serviciu, este o faptă penală, prevăzută de articolul 180 prim al Codului penal al Republicii Moldova. API solicită procurorului general interimar Eduard Harunjen să dispună investigarea acestui caz de intimidare pentru critică prin folosirea situației de serviciu, admisă de Alexandru Cimbriciuc”, se mai spune în apel.
Viceministrul precizează însă pentru Moldova Curată că demisia sa era una planificată, iar jurnaliştii nu au nici o vină în acest caz. Ministrul Apărării declară, de asemenea, că decizia de a demisiona aparţine lui Cimbriciuc. "A fost o decizie unilaterală, care aparţine în exclusivitate viceministrului Cimbriciuc şi pe care o respect", specifică Anatol Șalaru pentru Moldova Curată.
Eventual abuz în serviciu
La rândul său, Eugeniu Viţu, şeful Direcţiei comunicare din cadrul Comisiei Naţionale de Integritate, afirmă că instituţia s-ar putea autosesiza pentru a studia dacă demnitarul a admis un conflict de interese în acest caz.
Mariana Kalughin, expertă anticorupţie, spune că în acest caz nu vede un eventual conflict de interese, ci mai degrabă un abuz în serviciu. “Dacă în urma unei examinări minuţioase se demontrează că jurnalistul a fost chemat la centrul raional de recrutare la solicitarea demnitarului, atunci desigur că poate fi calificat ca abuz. Eu nu cred că acest centru de recrutare nu deţine informaţia despre persoanele care stau la evidență militară”, spune Mariana Kalughin.
Totuşi, experta apreciază faptul că demnitarul şi-a dat demisia. “Să recunoaştem că e o situaţie rară când un demnitar implicat într-un scandal mediatic demisionează. Acest lucru este de apreciat”, conchide Mariana Kalughin.
Menţionăm că Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei stabileşte că sunt excluşi de la evidenţa militară cetăţenii care au atins vârsta-limită de aflare în rezervă (27 de ani). Potrivit acestui criteriu, Vadim Şterbate nu este subiect al încorporării, atâta timp cât jurnalistul a absolvit o instituţie de învăţământ superior, are vârsta de 32 de ani şi este tată a doi copii. Mai mult, Vadim Şterbate declară pentru Moldova Curată că în perioada când trebuia să fie încorporat, el a prezentat un certificat medical prin care a demonstrat că nu este apt, din cauza problemelor de sănătate, să urmeze serviciul miltar.
Legislaţia penală a Republicii Moldova prevede şi detenţie pentru abuz în serviciu. Astfel că articolul 327 din Codul penal reglementează că folosirea intenţionată de către o persoană cu funcţie de demnitate publică a situaţiei de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepseşte cu amendă cuprinsă între 20 şi 40 de mii de lei sau cu închisoare de la doi la şase ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la cinci la zece ani.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Câștig pentru api în procesul de judecată cu ani privin...
Asociația Presei Independente (API), membră a Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat 2019, a câștigat în prima instanță dosarul împotriva Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru refuzul de a furniza informație de interes public. Prin decizia Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, ANI este obligată să ofere API informații despre finalitatea controalelor începute de fosta Comisie Națională de Integritate.
Laura Ştefan: Factorul politic este esenţial atunci cân...
Experta anticorupţie de la Bucureşti Laura Ştefan a vorbit în cadrul unui interviu cu Moldova Curată despre experienţa acumulată de instituţiile de drept din România în domeniul combaterii corupţiei şi ce ar putea prelua Republica Moldova în acest sens. Ea a subliniat importanţa asumării reformelor de către clasa politică, dar, mai ales, de către oamenii legii, de la poliţişti şi procurori până la judecători.
Teren vândut în conflict de interese, rămas în propriet...
Anatolie Mitrofan, nepotul primarului satului Racovăț, Soroca, s-a ales cu 20 de hectare de teren în urma unei licitații la care unchiul său a fost președinte al Comisiei. Chiar dacă licitația a fost ulterior anulată, iar CNI a constatat că primarul Mihail Mitrofan s-a aflat în conflict de interese, terenul nu a fost retras din cauza întârzierii procedurilor juridice.
Aici așteptăm comentariul tău!