Profil candidat: Constantin Tutu

Arhiva 23 ianuarie 2019 67

Integritatea în activitatea politică



Constantin Țuțu (32 de ani) s-a implicat în politică în 2014, venind din sport. Cu câteva luni înainte de campania electorală pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Țuțu, care practica luptele, a dedicat victoriile din ring Partidului Democrat din Moldova. În ajunul unei lupte din septembrie 2014, sportivul a fost vizitat în timp ce se pregătea, de liderul PDM, care, ulterior, l-a felicitat pentru victorie. La câteva zile după ce a dedicat PDM-ului acea victorie asupra unui italian, Constantin Țuțu a anunţat că se lansează în politică. 

Constantin Ţuţu a fost considerat timp de mai mulți ani cel mai bun luptător moldovean, multiplu campion naţional şi mondial la kickboxing şi Muay Thai. El a ajuns în atenţia opiniei publice, iniţial, pentru performanţele sale sportive, iar mai apoi, după ce, în seara de 28 aprilie 2012, a fost implicat într-un schimb de focuri, în urma căruia a decedat un bărbat, de 42 de ani, şi rănit un altul. Crima a avut loc lângă restaurantul Doi Haiduci, din Codrii Orheiului. Ziarul de Gardă a scris că atunci, Ţuţu, care a fost alături de un grup format din peste 12 persoane, a fugit de la faţa locului împreună cu amicii săi, pe numele tuturor, procurorii obţinând mandate de arestare. Dacă trei dintre ei nu au fost găsiţi, Constantin Ţuţu a fost de negăsit doar atâta timp cât pe numele său figura un mandat de arestare. În mai 2012, pe când era dat în urmărire, magistraţii Judecătoriei Centru i-au schimbat măsura preventivă. Ţuţu a fost trimis iniţial în arest la domiciliu, iar ulterior - lăsat în libertate, sub control judiciar. Atunci, acesta a apărut.

Iniţial, procurorii i-au învinuit pe toţi participanţii în acel schimb de focuri de participare la omor. În scurt timp însă, procurorul de caz a decis, din secţia exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul Procuraturii Generale (PG), a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe Constantin Țuțu și pe alți doi figuranți în dosar și să-i acuze de huliganism. Toate acestea după ce unul dintre suspecți a spus că el a fost cel care a tras mortal în victimă.

Prim-adjunctul procurorului general atunci în funcție a anulat însă ordonanţele procurorului de caz, notând că „urmărirea penală a fost efectuată incomplet” și că scoaterea de sub urmărire penală a celor trei, inclusiv a lui Constantin Țuțu, constituie „aprecierea arbitrară şi neîntemeiată a circumstanţelor cazului, de jure şi de facto”. Actul însă nu a rămas în vigoare, întrucât a fost anulat, la scurt timp, de judecătorul de instrucție. Astfel, dosarul a fost trimis în judecată cu un singur învinuit de omor şi cu alţi trei inculpaţi, unul fiind Constantin Ţuţu, învinuiţi de huliganism.

Dosarul penal a fost examinat la Judecătoria Orhei în perioada în care Constantin Țuțu era deputat în Parlament și membru al Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică. În mai 2016, deputatul a fost achitat de instanța de judecată, alături de ceilalți doi inculpați acuzați de huliganism. S-a luat și decizia să-i fie restituită arma din care procurorii au stabilit că Țuțu a împușcat în seara crimei. În acel dosar a fost condamnată o singură persoană – cea care a recunoscut că a tras în victimă.

Dosarul penal nu are încă o finalitate, fiind examinat în prezent (ianuarie 2019) la Curtea de Apel Chișinău.

Integritatea în declararea averii și intereselor personale

În 2014, an în care a ajuns în Legislativ, Constantin Țuțu indica faptul că a obținut, din activitatea sportivă, 145 de mii de euro (echivalentul a aproape 3 milioane de lei). El mai declara un teren în comuna Băcioi, mun. Chișinău și două automobile deținute în comodat: un Mercedes CL 63 fabricat în 2009 și dobândit în 2014 care valora 60 de mii de euro și un Mercedes ML 320, fabricat în 2007 și dobândit tot în 2014, care valora 15 mii de euro. În declarația pe care a depus-o la Comisia Electorală Centrală în calitate de candidat la funcția deputat, Țuțu indica un alt automobil, de marcă Skoda, fabricat în 2009.

După trei ani în Legislativ, în ultima sa declarație de avere și interese depusă, cea pentru anul 2017, Constantin Țuțu a indicat mai multe tranzacții și firme. El a avut un venit din salariul de deputat de 166,3 mii de lei (13,8 mii de lei lunar), dar și o îndemnizație de funcție în sumă de 64,4 mii de lei.

Alesul poporului a indicat în declarație că a vândut un Mercedes-Benz SL55 fabricat în 2006 și cumpărat de el în 2016 cu doar 20 de mii de lei, mult sub prețul de piață. Totodată, deputatul a declarat că a vândut o mașină de model Mercedes-Benz S350 (anul fabricației 2014) cu 80 de mii de euro (1,6 milioane de lei), pe care o obținuse în 2017 cu 75 de mii de euro. Alți 15 mii de euro Constantin Țuțu i-ar fi primit cu titlu de donație în cadrul unui „eveniment de familie”.

În 2017, Țuțu a mai obținut un teren în Chișinău cu o suprafață de aproape 7 ari și o valoare cadastrală de aproximativ 50 de mii de lei, dar și un autoturism de model Mercedes-Benz S63 AMG, pentru care ar fi plătit 80 de mii de euro. El a venit cu automobilul la ședințele Parlamentului, acesta având și numere personalizate. Deputatul le-a spus jurnaliștilor că și-a permis o asemenea achiziție pentru că a fost sportiv de performanță și a muncit „foarte mult”.

În 2016, tot în perioada mandatului de deputat, Constantin Țuțu susține că a primit, în folosință, un apartament de 82 m.p. în orașul Chișinău.

În 2018, deputatul a devenit și proprietarul unei case de locuit amplasată pe str. Grenoble, de la marginea Chișinăului. Conform datelor de la Cadastru, există un proces verbal de recepție din luna iunie 2018, iar imobilul ar avea o suprafață de 302 m.p.. Țuțu a cumpărat terenul și l-a indicat și în declarația de avere și interese în 2017 de la un om de afaceri originar din Băcioi, despre care presa din România a scris de mai multe ori că ar fi implicat în traficul cu țigări din R. Moldova spre România. În R. Moldova, omul de afaceri a fost judecat pentru trafic de țigări, dar a fost achitat.

În luna aprilie 2018, atunci când jurnaliștii de la Crime Moldova au scris despre casa în construcție a deputatului Țuțu, aceștia au fost sechestrați de către mai mulți paznici din zonă, fiind eliberați doar după intervenția poliției.

În perioada mandatului de parlamentar, Constantin Țuțu s-a lansat în afaceri. În februarie 2016 a fondat „Constant Petrol” SRL, firmă despre care datele de la Camera Înregistrării de Stat arată că avea ca obiective de activitate declarate „intermedieri în comerțul cu combustibili, minereuri, metale și produse chimice pentru industrie, intermedieri în comerțul cu produse diverse, intermedieri în comerțul cu produse alimentare, inclusiv băuturi și tutun”. Țuțu e singurul fondator. Conform informațiilor publice de pe site-ul idno.md, în aprilie 2018 a fost schimbat administratorul firmei, dar și genurile de activitate, specializându-se pe agricultură.

În 2018, Constantin Țuțu a fondat o altă companie, „TC - Vipsecurity” SRL, cu activități de securitate privată și de investigații. Compania este administrată de un fost luptător.

Anterior, la 25 mai 2016, Constantin Țuțu a fondat și o asociație obștească „Clubul Sportiv „C.ŢUŢU - PROTEAM”. Asociația are adresa juridică în casa mamei lui Constantin Țuțu în Băcioi și deține clubul sportiv cu același nume, care desfășoară activități în domeniul luptelor. Primul club a fost deschis într-o încăpere din Chișinău, pe str. Decebal, în incinta clubului sportiv „Olimpia” și oferă lecții și antrenamente pentru diferite genuri de sport, pentru copii și maturi. Anterior, deputatul anunța că localul a fost renovat cu ajutorul prietenilor.

Ulterior, un asemenea club a fost deschis și la Cahul, iar în luna mai 2018, Țuțu a anunțat la un eveniment din Soroca despre deschiderea unui club de lupte și în acest oraș. Anterior, Publika TV, preciza că Țuțu va deschide cluburi de lupte în Dubăsari, Grigoriopol și Moscova (Rusia). 

În 2017, Constantin Țuțu și-a deschis și un magazin online de haine. Acesta comercializează articole sportive, inclusiv costume sau tricouri cu însemnele clubului său de lupte. Printre cei care-i promovează hainele se numără și sportivul reținut, iar ulterior eliberat în dosarul crimei din fața centrului comercial Atrium din Capitală.  

În declarația de avere și interese pentru anul 2017, Constantin Țuțu nu a indicat venituri de la firmele sale, de la clubul sportiv, sau de la magazinul de haine online.

În 2016, Comisia Națională de Integritate a verificat declarația cu privire la venituri și proprietate depusă de Constantin Țuțu pentru anul 2014. Comisia a stabilit atunci că deputatul nu a inclus în document veniturile de la firmele „Lemanos-Plus” SRL în sumă de 6,7 mii de lei şi „Grocor-Auto” SRL în sumă de 4 mii de lei. „În privinţa veniturilor de la companiile „Lemanos-Plus” SRL şi „Grocor-Auto” SRL, dl Constantin Ţuţu explică, că întradevăr a fost angajat o perioadă scurtă la aceste întreprinderi, dar în realitate nu a lucrat şi nu a încasat efectiv nici un leu în calitate de venit…”, a stabilit atunci CNI. Totodată, deși Țuțu nu a declarat și două conturi bancare (cu rulaj de 1,3 mii de lei), CNI a dispus clasarea cauzei „în legătură cu lipsa încălcării intenţionate a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii pentru anul 2014, de către dl Constantin Ţuţu”.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice sau de partid

În iunie 2018 Constantin Țuțu a fost acuzat de primarul comunei Băcioi, localitatea sa de baștină, de intimidare. ZdG a scris că Vitalie Șelari, primarul comunei Băcioi, solicita Uniunii Europene și Statelor Unite ale Americii azil politic pentru sine și familia sa. Într-o conferință de presă din 8 iunie, Șalari acuza Partidul Democrat din Moldova, inclusiv pe deputatul Constantin Țuțu, de presiuni și intimidări.

Primarul declara atunci că în cadrul unei întâlniri, deputatul Constantin Țuțu i-ar fi cerut funcțiile de secretar al Consiliului și viceprimar în comuna Băcioi, iar pentru că a refuzat îi era frică pentru viața și sănătatea familiei sale. Deputatul nu a răspuns la telefon, apelat de ZdG. Purtătorul de cuvânt al PDM însă a negat acuzațiile formulate de Șalari și a declarat că nu este vorba decât despre afirmații politice, fără niciun suport juridic.

Constantin Țuțu a donat pentru Partidul Democrat din Moldova 10 de mii de lei în 2015 și 40 de mii de lei în 2017, conform site-ului avere.md.

Cazier judiciar  

Constantin Țuțu este inculpat pentru huliganism într-un dosar penal examinat la Curtea de Apel Chișinău. Prima instanță l-a achitat.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.


Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Numele donatorilor partidelor rămân deocamdată ascunse

Chiar dacă partidele au depus deja de două luni rapoartele financiare la Comisia Electorală Centrală (CEC), numele persoanelor care finanțează partidele rămân necunoscute. CEC refuză să publice aceste informații, motivând că nu știe exact care date pot fi publicate și care nu, pentru că sunt protejate de Legea privind datele cu caracter personal.

31 mai 2016
65
Arhiva

Ziarul Cuvântul: Legea, justiţia şi primarul

În articolul “Revocarea primarilor între lege şi realitate", publicat în ziarul regional "Cuvântul", era descrisă şi istoria privind revocarea primarului de Ignăţei Ion Balan. Amintim că procedura a fost iniţiată de către Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat, care a depus la Judecătoria Rezina cererea de revocare a mandatului primarului de Ignăţei Ion Balan. Instanţa a satisfăcut cererea reclamanţilor printr-o decizie adoptată la 30 decembrie 2013. Pârâtul a atacat hotărârea instanţei de fond la Curtea de Apel Chişinău, care peste nouă luni (!?), la 11 septembrie 2014, a calificat recursul lui Ion Balan drept neîntemeiat, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă lăsând în vigoare verdictul primei instanţe.

03 februarie 2015
62
Arhiva

Procurorii au reluat verificarea alocării de către Prim...

Actualul vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Oleg Melniciuc, a obținut terenul pe care s-au construit apartamente ieftine pentru judecători, prezentând, în anul 2014, Primăriei Chișinău un demers în care a făcut afirmații ce nu corespundeau realității. El a scris că situația „privind asigurarea cu spațiu locativ decent al angajaților judecătoriei este critică”. În realitate, din cei 47 de angajați care au primit apartamente 22 aveau locuințe, iar unii chiar case individuale de sute de metri pătrați. Asta au constatat reporterii de la Anticoruptie.md. Primăria, la rândul său, nu i-a cerut magistratului să probeze solicitarea și a acordat terenul, fără licitație. 

03 aprilie 2017
56
Arhiva

Profil candidat: Grigore Colun

Integritatea în activitate politică

22 ianuarie 2019
208
Arhiva

Prezentarea Studiului API: “Reacția instituțiilor publi...

01 februarie 2018
50
Arhiva

Сын председателя Народного собрания Гагаузии и бизнесме...

От села Ферапонтьевка Центризбирком Гагаузии зарегистрировал троих кандидатов в депутаты. Это Леонид Константинов, который является сыном председателя законодательного органа Гагаузии Дмитрия Константинова, Виталий Чебану, преуспевающий бизнесмен, чье имя фигурировало в одном из уголовных дел по факту вывода денег из «Banca de Economii», и медсестра Елена Марченко, которую поддерживает Партия социалистов.

03 noiembrie 2016
95