Pentru cine votăm la alegeri? Principiile și valorile lui Marian Lupu

În preajma alegerilor, Ziarul NAȚIONAL a lansat un ciclu de articole de analiză semnate de Victor Ciobanu despre candidații la funcția de președinte. Inițiativa este parte a proiectului „Consolidarea statului de drept şi democratic: contribuţia societăţii civile” susţinut financiar de Ambasada Olandei prin Programul Fondului de Responsabilitate. Primul candidat analizat este liderul PDM, Marian Lupu, primul înregistrat odicial în cursa electorală.

False start

Marian Lupu, președintele Partidului Democrat (PD), este primul candidat care a prezentat listele cu semnături la Comisia Electorală Centrală (CEC), respectiv va fi candidatul nr.1 în buletinul de vot. A mai avut anterior câteva tentative eșuate de accedere în funcția de președinte. A pășit cu stângul și în această campanie.

Procedura de colectare a semnăturilor este deja contestată de mai mulți candidați care afirmă că aceasta a fost fraudată. Oleg Brega, candidat independent, care s-a retras între timp, a cerut CEC să-l scoată pe candidatul PD, Marian Lupu, din cursa electorală, motivând că acesta a colectat semnături încălcând norma procedurală[1]. Maia Sandu, candidata și președinta Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), susține că va sesizaProcuratura Generală în cazul colectării în timp de 24 de ore a semnăturilor necesare pentru candidatul Partidului Democrat Marian Lupu[2]. Partidul Politic „Platforma Demnitate şi Adevăr” a adresat o sesizare către OSCE, CEC, „Promo-Lex”, organizaţiile internaţionale şi ambasadele străine acreditate la Chişinău, FMI, Parlament, Guvern, Procuratură, CNI, dar şi presa independentă, în legătură cu semnalele venite de la cetăţeni din diferite raioane ale ţării, în care sunt deconspirate practicile ilegale de colectare a semnăturilor în favoarea candidatului PD la prezidenţiale[3]. Vom adăuga că este imposibil fizic și tehnic de a colecta peste 25 de mii de semnături în timp atât de puțin. Liderul PCRM, Vladimir Voronin, afirmă că semnăturile au fost colectate cu două săptămâni înainte de startul oficial[4].

Pe 10 septembrie, Marian Lupu a fost înregistrat de CEC cu nr.1 în buletinele de vot. Iar reacția din partea Procuraturii Generale, care la fel ca CEC este controlată politic de PD, lipsește și astăzi.

Următoarea gafă a fost donația de 100 000 de lei (circa jumătate din veniturile familiei Lupu din 2014, conform ultimei declarații de venituri disponibile pe pagina Parlamentului R. Moldova[5]) oferită bisericii de Marian Lupu în timpul ceremoniei de canonizare a Mitropolitului Bănulescu-Bodoni. Acest gest făcut în preajma campaniei electorale ar putea fi considerat mită electorală și descalifică atât candidatul, cât și biserica. Vom remarca doar multiplele cazuri de implicare a bisericii în electorale pentru a îndemna enoriașii să susțină un anumit candidat.

Aceste două episoade sunt o demonstrație clară din partea candidatului partidului puterii că în campanie se va face uz de orice metode, inclusiv de cele care vor depăși limitele cadrului legal. Se vor folosi și toate resursele disponibile, inclusiv cele interzise.

Resurse

Candidatul Marian Lupu pornește în campanie cu cele mai mari resurse, de departe incomparabile cu resursele altor candidați. PD, care este partid cvasi-monopolist la guvernare, dispune practic de toate resursele. Să le trecem în revistă:

• Administrative

La colectarea semnăturilor deja s-a făcut uz de resursa administrativă, angajații instituțiilor bugetare aflate în gestiunea PD fiind impuși să semneze pentru candidatul Lupu. E probabil cel mai inocent tertip din toate câte vor fi folosite în această campanie.

Cea mai gravă situație pe moment pare a fi cea cu listele electorale. CEC a prezentat datele oficiale din care reiese că avem 3 237 032 cetățeni cu drept de vot, iar noua președintă a instituției, Alina Russu, a confirmat că nu vede nicio problemă în aceste date[6]. Este o cifră absolut ireală. Or, numărul alegătorilor nu poate fi mai mare decât numărul populației. Dar culmea absurdului - e cifră oficială. Această situație creează premise pentru fraudarea masivă a rezultatelor scrutinului, iar marja falsificărilor poate atinge zeci de procente. Chiar dacă investigația efectuată de RISE Moldova a depistat că la verificarea a peste 300 de persoane decedate 100 pot vota[7], reacția CEC a fost una dezolantă[8]. Este evident că cel favorizat va fi candidatul guvernării.

Celelalte instituții ale statului, inclusiv cele de drept și de forță, ca și întreprinderile de stat, vor fi de asemenea folosite în favoarea candidatului PD.

• Financiare

PD dispune de resurse financiare practic nelimitate. Metodele de depășire a limitelor de finanțare permise sunt multiple, iar cheltuielile necontabilizate și nereflectate în rapoartele financiare le depășesc de regulă de câteva ori pe cele oficiale. Ca să nu mai zicem că cea mai mare parte a achitărilor (publicitatea TV) este de fapt dintr-un buzunar în altul. Problema cu limita publicității electorale ca timp se va depăși ușor prin lansarea spoturilor (cu un scop bine determinat, de regulă e vorba de denigrarea oponenților) din numele altor candidați care pentru asta au și fost lansați de guvernare.

• Mediatice

Plahotniuc, patronul PD, deține oficial canalelePublika TV, Prime TV, Canal 2 şi Canal 3[9]. La aceste oficiale putem adăuga cel puțin încă patru canale afiliate, iar televiziunea națională tradițional va juca de partea guvernării.

Publicitatea la aceste canale în campania electorală este ceea mai scumpă (prețurile fără TVA – 3 000 euro/min la Prime TV, 2 000 euro/min la Publika TV și Canal 3 și 1 500 euro/ min la Canal 2)[10], ceea ce face practic imposibilă accederea altor candidați electorali cu excepția PD. Politica editorială a știrilor difuzate de aceste canale este deja cunoscută și a fost monitorizată anterior. De aceea, putem afirma cu certitudine că în campanie vom vedea doar știri pozitive despre Marian Lupu și PD, dar știri negative despre concurenții neafiliați. În acest mod, mass-media (iar televiziunea e cea mai importantă sursă de informare pentru 60% din populație) în proporție de 90% va promova candidatul guvernării.

Același lucru se poate spune, fără mari diferențe de cuantificare, și despre presa online (28% de încredere), care este poluată de zeci de portaluri anonime[11], scopul cărora este departe de a informa, ci unul pur tehnologic - scurgerea informațiilor denigratoare la adresa oponenților.

• Rating

Acesta este punctul slab al candidatului. Potrivit Barometrului Opiniei Publice din aprilie 2016[12], doar 1,8% din cetățeni ar dori să-l vadă pe Marian Lupu în funcția de șef al statului (întrebare deschisă). La prezentarea listei de candidați, pentru acesta ar vota 2,2% (și 3,4% din cei deciși). În schimb, 33,1% cred că Lupu nu trebuie ales în această funcție.

Ratingul PD este 3,1% (4,9% din cei deciși). Nu ar vota în niciun caz pentru PD 42,3% (54,4% din cei deciși).

De remarcat faptul că ratingul personal al candidatului e în cădere liberă. Dacă în noiembrie 2009 acesta înregistra 20% din preferințele electorale, în 2016 a ajuns sub 2%. Ceea ce înseamnă că acest rating nu poate fi resuscitat în condiții normale. PD, de asemenea, în pofida creșterii constante a numărului primarilor și consilierilor (colecționați din alte partide), nu are rating politic. Iar alegerile prezidențiale sunt politice.

Toate aceste cifre demonstrează că Marian Lupu nu poate câștiga alegerile prezidențiale. Acest lucru este cunoscut și de staff-ul PD. Surse din interiorul partidului afirmă că înaintarea lui Marian Lupu a fost o decizie forțată, după ce nu a fost agreată înaintarea lui Pavel Filip.

Handicapul de popularitate și imaginea de candidat mereu perdant la funcția de președinte, afectată și de translarea anti-ratingului de peste minus 90% al lui Plahotniuc, se va încerca a fi compensat prin celelalte resurse specificate – administrative, financiare și mediatice.

Strategia în acest sens ar consta în promovarea pozitivă a candidatului, cu transferul tuturor „succeselor guvernării”, gen majorări de pensii și salarii (din împrumutul românesc și nu din performanță), concomitent cu denigrarea oponenților atât prin toată mass-media afiliată, cât și prin intermediul echipei de candidați-spoileri independenți, dar și de partid.

Principii și valori

„Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic - limba moldovenească”; Peste doi ani: „M-am răzgândit. Științific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească”

Marian Lupu este un reprezentant tipic al elitei nomenclaturiste. Din 1988 devine membru al PCUS. Din 1991 activează în diferite structuri ale Ministerului Economiei (în 2003 devine ministru). În 2005 devine deputat pe listele PCRM, este ales președinte al Parlamentului și devine membru PCRM. Din 2009 pleacă în PD și devine președinte al partidului.

Marian Lupu se identifică ca moldovean și s-a pronunțat pentru păstrarea în Constituție a apelativului de „limbă moldovenească” ca limbă de stat a Republicii Moldova. În 2010, în cadrul unei emisiunii TV, Marian Lupu a declarat: „Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic - limba moldovenească[13]!” Peste doi ani a declarat: „M-am răzgândit. Științific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească[14].” Am ales anume acest episod, pentru că ilustrează cel mai bine „principiile și valorile” candidatului care se pot schimba oricând și „oscilează concomitent cu linia de partid”.

În presă s-a scris despre legăturile de business și proprietățile lui M. Lupu. Ar fi avut afaceri cu сontroversatul Sorin Ovidiu Vântu (condamnat în România) prin compania Alianța moldo-română Solidaritatea Ltd., înregistrată în zona off-shore din Insulele Virgine Britanice[15 - К. Ильина, Агенты влияния, Кишиневский обозреватель, 2012, 17 мая, №18.]. Ar deține proprietăți pe litoralul Mării Negre din Bulgaria în valoare de $ 6 mil[16 - http://www.annews.ru/news/detail. php?ID=234279 (2010, 07 septembrie, 19:27)].

Mesajul din actuala campanie va oscila în jurul „stabilității actualei guvernări, succeselor acesteia și continuării parcursului european”. Toată triada există doar în imaginația bolnavă a actualei guvernări care a capturat statul, l-a jefuit și continuă să-l jefuiască. Marian Lupu este un exponent reprezentativ și relevant al acestei guvernări corupte. În condiții de alegeri libere și corecte, nu are nicio șansă să câștige.

Alegerea unui candidat antisistem ar însemna începutul demontării acestui regim. De aceea, pentru a se proteja, guvernarea trebuie să fraudeze masiv alegerile, folosind tot arsenalul de resurse, dar în special contând pe principiul stalinist – nu contează cine votează, contează cine numără voturile…

Victor Ciobanu