Profil candidat: Dumitru Diacov
Integritatea în activitatea politică
Dumitru Diacov (66 de ani) candidează atât pe lista națională a PDM (poziția 10), cât și pe circumscripția uninominală nr. 40 Cimișlia. Este unul dintre cei mai longevivi politicieni din R. Moldova, aflându-se pe prima scenă a politicii moldovenești de aproape un sfert de secol (24 de ani). Absolvent al Facultății de Jurnalism a Universității de Stat din Minsk, Belarus, Dumitru Diacov a ocupat diverse funcții în cadrul instituțiilor de presă de stat sau în organele Partidului Comunist din fosta Uniune Sovietică.
În 1993, după ce R. Moldova a devenit stat independent, Dumitru Diacov a fost pentru o scurtă perioadă șef al Departamentului politic la Ambasada R. Moldova în Federația Rusă. În 1994 a fost ales deputat din partea Partidului Democrat Agrar din Moldova, iar în 1995 a devenit vicepreședinte al Parlamentului.
În 1997 Diacov a creat „Mișcarea pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” (MpMDP) în baza căreia, înainte de alegerile legislative din martie 1998, s-a format Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”, condus tot de Dumitru Diacov. În urma acestor alegeri, Dumitru Diacov a ajuns din nou deputat, fiind ales și președinte al Legislativului, funcție pe care a deținut-o până la alegerile parlamentare anticipate din 2001, în urma cărora Diacov și-a pierdut mandatul de legislator.
În aprilie 2000, MpMDP a fost reorganizată în partidul Democrat din Moldova (PDM), președinte fiind reales Dumitru Diacov.
După o pauză de 4 ani, în 2005, Dumitru Diacov devine din nou deputat. De această dată pe listele Blocului electoral „Moldova Democrată”, din care făcea parte și PDM.
La alegerile din 5 aprilie 2009 formațiunea sa nu a obținut vreun mandat. Peste câteva luni, Diacov îi cedează lui Marian Lupu, care tocmai plecase de la comuniști, funcția de președinte al partidului și, ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, ajunge pentru a patra oară deputat.
La fel, a ocupat un fotoliu de deputat și după alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010.
Diacov și-a păstrat mandatul de ales al poporului și după ultimul scrutin parlamentar care a avut loc în R. Moldova, cel din noiembrie 2014. În prezent, Dumitru Diacov este președinte de onoare al PDM și vicepreședintele fracțiunii PDM din Parlament.
În noiembrie 2013, ex-președintele Nicolae Timofti i-a conferit lui Dumitru Diacov „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție de stat, „pentru merite deosebite în consolidarea statalității Republicii Moldova și contribuție substanțială la edificarea statului de drept, la promovarea valorilor democratice și la instaurarea coeziunii și concordiei în societate”.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În cei 24 de ani de politică la nivel înalt, averea familiei deputatului democrat Dumitru Diacov a crescut constant. În ultima declarație de avere și interese personale, cea pentru anul 2017, Dumitru Diacov a indicat că deține o casă de peste 100 m.p. în Chișinău, un apartament de 69 m.p. la Moscova și două mașini de lux: un BMW 730d, fabricat și procurat în 2007, și un Mercedes GLK produs în 2010 asupra căruia deține drept de folosință din același an.
În aceeași declarație pentru 2017, deputatul democrat indică cinci conturi bancare pe care păstrează, în valute diferite, peste jumătate de milion de lei. În 2017 Dumitru Diacov a încasat de la Parlament un salariu plus indemnizație de 189 mii lei (15,7 mii lei lunar) și o pensie de 106 mii lei (8,8 mii lunar). Din dobânzile depozitelor bancare, Dumitru Diacov a încasat, în 2017, peste 19 mii de lei.
Tot în 2017, soția lui Dumitru Diacov a ridicat o pensie de 150 de mii de ruble rusești din Federația Rusă, a încasat 2500 de euro din darea în chirie a unui apartament către Ambasada R. Moldova la Moscova, iar alte 144 de mii de lei i-a obținut din darea în arendă a unui spațiu către PDM.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Presa (Ziarul de Gardă) a scris în mai multe rânduri și despre averea imobiliară și afacerile celor două fiice ale familiei Diacov. Una dintre ele a luat în arendă pentru o perioadă de 29 de ani clădirea monumentului de arhitectură „Conacul urban al lui A. D. Inglezi”, de pe str. M. Eminescu din centrul capitalei, care anterior se afla în gestiunea Teatrului Republican „Luceafărul”. Surorile au reușit să privatizeze și niște construcții anexe conacului, cu tot cu terenul aferent. Aici, conform unui proiect avizat de către Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice în septembrie 2016, ar urma să fie construită o parcare multietajată.
Dumitru Diacov susține că faptul că era coleg de partid cu ex-ministrul Culturii, Boris Focşa, în subordinea căruia se afla teatrul „Luceafărul”, nu le-a ajutat în niciun fel pe fiicele sale să cumpere imobilele de pe str. Eminescu. „Eu nu particip la chestiile astea. Ele lucrează în zonă de vreo 12 ani la cafeneaua ceea. De ce să nu se intereseze, să nu încerce să se consolideze acolo? Lasă-i să construiască ceva, că la noi tot centrul orașului îi plin de clădiri dărâmate. Sectorul privat nu are posibilitate pentru că nu-i legislație, statul nu are bani și nimeni nu repară. Ori hoțește se demolează. Și iată așa iese un cerc vicios”, declara, în ianuarie 2018, Dumitru Diacov.
Şi fostul sediu al PDM din str. Tighina aparţine uneia dintre fiicele deputatului Diacov. Potrivit actelor cadastrale, terenul de 11 ari şi imobilul de 474 m.p. din centrul Chișinăului i-au fost donate acesteia de către părinții săi, în iunie 2011. Potrivit ultimei estimări, din iunie 2009, valoarea cadastrală a terenului de 11 ari este de 4,8 milioane de lei, în timp ce valoarea clădirii nu este indicată.
Cazier judiciar
Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Procuror care locuiește în sediul Procuraturii
Noul procuror al raionului Șoldănești, Petru Botnaru, ales în funcție acum o lună, locuiește în sediul procuraturii, deoarece autoritățile locale încă nu i-au repartizat o locuință de serviciu. Botnaru nu se arată deranjat de această situație și spune că timpul va arăta ce va fi în continuare și unde va locui. Petru Botnaru a venit la Șoldănești de la Nisporeni, unde a condus procuratura teritorială timp de două mandate. „Aș fi candidat încă o dată, dar legea nu-mi permite să fac acest lucru pentru a treia oară”, a explicat Botnaru mutarea la Șoldănești. El a fost ales de Consiliul Superior al Procurorilor să ocupe această funcție după ce contracandidatul său, Vladimir Erhan, s-a retras din concurs pe ultima sută de metri, chiar dacă la evaluare acumulase cel mai mare punctaj.
ОТ КАРБАЛИИ – ОДИН КАНДИДАТ: УСПЕШНЫЙ ПРЕДПРИНИМАТЕЛЬ С...
На депутатское кресло в Народном собрании Гагаузии от округа № 23 с. Карбалия Вулкэнештского района претендует всего один кандидат. Это инженер Валентин Гайдарджи, учредитель и директор предприятия «Zegor Grup» SRL. Гайдарджи борется за свой второй по счету мандат – на выборах 2012 г. он одолел во втором туре своего конкурента, социалиста Ивана Дергача. По данным последней переписи, население Карбалии составляет 534 жителя. На прошлых парламентских выборах в списках избирателей этого села фигурировало 410 человек.
Judecători supăraţi pe jurnalişti
Unii judecători moldoveni răspund pe un ton agresiv atunci când sunt întrebaţi de către jurnalişti despre proprietăţile şi veniturile mari incluse în declaraţiile de avere. În timp ce unii experţi spun că magistraţii au nevoie de instruiri în domeniul comunicării, alţii sunt de părere că judecătorii sunt obligaţi prin lege să-şi declare averile şi să argumenteze provenienţa bunurilor scumpe pe care le posedă.
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.
Regulamentul de alegere a conducerii ANI – contestat de...
Mai multe organizații neguvernamentale atenționează că regulamentul elaborat de Consiliul de Integritate pentru selectarea președintelui și vice-președintelui Autorității Naționale de Integritate conține imprecizii și necesită a fi îmbunătățit. De asemenea, în unele cazuri, regulamentul depășește cadrul legal existent, consideră experții.
Camelia Bogdan: ”A fi un magistrat corect înseamnă, în...
În examinarea dosarului ce vizează furtul miliardului, anchetatorii din Republica Moldova ar trebui să se ghideze de standardele internaționale și să colecteze dovezi pentru întoarcerea banilor la bugetul de stat, a declarat judecătoarea Curții de Apel București, Camelia Bogdan, în cadrul unui interviu acordat pentru Moldova Curată.