Profil candidat: Dumitru Diacov
Integritatea în activitatea politică
Dumitru Diacov (66 de ani) candidează atât pe lista națională a PDM (poziția 10), cât și pe circumscripția uninominală nr. 40 Cimișlia. Este unul dintre cei mai longevivi politicieni din R. Moldova, aflându-se pe prima scenă a politicii moldovenești de aproape un sfert de secol (24 de ani). Absolvent al Facultății de Jurnalism a Universității de Stat din Minsk, Belarus, Dumitru Diacov a ocupat diverse funcții în cadrul instituțiilor de presă de stat sau în organele Partidului Comunist din fosta Uniune Sovietică.
În 1993, după ce R. Moldova a devenit stat independent, Dumitru Diacov a fost pentru o scurtă perioadă șef al Departamentului politic la Ambasada R. Moldova în Federația Rusă. În 1994 a fost ales deputat din partea Partidului Democrat Agrar din Moldova, iar în 1995 a devenit vicepreședinte al Parlamentului.
În 1997 Diacov a creat „Mișcarea pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” (MpMDP) în baza căreia, înainte de alegerile legislative din martie 1998, s-a format Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”, condus tot de Dumitru Diacov. În urma acestor alegeri, Dumitru Diacov a ajuns din nou deputat, fiind ales și președinte al Legislativului, funcție pe care a deținut-o până la alegerile parlamentare anticipate din 2001, în urma cărora Diacov și-a pierdut mandatul de legislator.
În aprilie 2000, MpMDP a fost reorganizată în partidul Democrat din Moldova (PDM), președinte fiind reales Dumitru Diacov.
După o pauză de 4 ani, în 2005, Dumitru Diacov devine din nou deputat. De această dată pe listele Blocului electoral „Moldova Democrată”, din care făcea parte și PDM.
La alegerile din 5 aprilie 2009 formațiunea sa nu a obținut vreun mandat. Peste câteva luni, Diacov îi cedează lui Marian Lupu, care tocmai plecase de la comuniști, funcția de președinte al partidului și, ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, ajunge pentru a patra oară deputat.
La fel, a ocupat un fotoliu de deputat și după alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010.
Diacov și-a păstrat mandatul de ales al poporului și după ultimul scrutin parlamentar care a avut loc în R. Moldova, cel din noiembrie 2014. În prezent, Dumitru Diacov este președinte de onoare al PDM și vicepreședintele fracțiunii PDM din Parlament.
În noiembrie 2013, ex-președintele Nicolae Timofti i-a conferit lui Dumitru Diacov „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție de stat, „pentru merite deosebite în consolidarea statalității Republicii Moldova și contribuție substanțială la edificarea statului de drept, la promovarea valorilor democratice și la instaurarea coeziunii și concordiei în societate”.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În cei 24 de ani de politică la nivel înalt, averea familiei deputatului democrat Dumitru Diacov a crescut constant. În ultima declarație de avere și interese personale, cea pentru anul 2017, Dumitru Diacov a indicat că deține o casă de peste 100 m.p. în Chișinău, un apartament de 69 m.p. la Moscova și două mașini de lux: un BMW 730d, fabricat și procurat în 2007, și un Mercedes GLK produs în 2010 asupra căruia deține drept de folosință din același an.
În aceeași declarație pentru 2017, deputatul democrat indică cinci conturi bancare pe care păstrează, în valute diferite, peste jumătate de milion de lei. În 2017 Dumitru Diacov a încasat de la Parlament un salariu plus indemnizație de 189 mii lei (15,7 mii lei lunar) și o pensie de 106 mii lei (8,8 mii lunar). Din dobânzile depozitelor bancare, Dumitru Diacov a încasat, în 2017, peste 19 mii de lei.
Tot în 2017, soția lui Dumitru Diacov a ridicat o pensie de 150 de mii de ruble rusești din Federația Rusă, a încasat 2500 de euro din darea în chirie a unui apartament către Ambasada R. Moldova la Moscova, iar alte 144 de mii de lei i-a obținut din darea în arendă a unui spațiu către PDM.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Presa (Ziarul de Gardă) a scris în mai multe rânduri și despre averea imobiliară și afacerile celor două fiice ale familiei Diacov. Una dintre ele a luat în arendă pentru o perioadă de 29 de ani clădirea monumentului de arhitectură „Conacul urban al lui A. D. Inglezi”, de pe str. M. Eminescu din centrul capitalei, care anterior se afla în gestiunea Teatrului Republican „Luceafărul”. Surorile au reușit să privatizeze și niște construcții anexe conacului, cu tot cu terenul aferent. Aici, conform unui proiect avizat de către Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice în septembrie 2016, ar urma să fie construită o parcare multietajată.
Dumitru Diacov susține că faptul că era coleg de partid cu ex-ministrul Culturii, Boris Focşa, în subordinea căruia se afla teatrul „Luceafărul”, nu le-a ajutat în niciun fel pe fiicele sale să cumpere imobilele de pe str. Eminescu. „Eu nu particip la chestiile astea. Ele lucrează în zonă de vreo 12 ani la cafeneaua ceea. De ce să nu se intereseze, să nu încerce să se consolideze acolo? Lasă-i să construiască ceva, că la noi tot centrul orașului îi plin de clădiri dărâmate. Sectorul privat nu are posibilitate pentru că nu-i legislație, statul nu are bani și nimeni nu repară. Ori hoțește se demolează. Și iată așa iese un cerc vicios”, declara, în ianuarie 2018, Dumitru Diacov.
Şi fostul sediu al PDM din str. Tighina aparţine uneia dintre fiicele deputatului Diacov. Potrivit actelor cadastrale, terenul de 11 ari şi imobilul de 474 m.p. din centrul Chișinăului i-au fost donate acesteia de către părinții săi, în iunie 2011. Potrivit ultimei estimări, din iunie 2009, valoarea cadastrală a terenului de 11 ari este de 4,8 milioane de lei, în timp ce valoarea clădirii nu este indicată.
Cazier judiciar
Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Pentru cine votăm la alegeri? Igor Dodon: Moldov(e)an s...
Igor Dodon este candidatul „Partidului Socialiștilor din Republica Moldova” (PSRM) înregistrat de CEC cu nr. 8 în cursa prezidențială. Este economist de profesie. Activează în perioada anilor 1997–2001 la Bursa de Valori a Moldovei, în 2001–2005 — preşedinte, membru al Consiliului de directori, Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei, în 2002–2005 — preşedinte, membru al Comitetului de bursă, Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei S.R.L. În perioada anilor 2005–2006 a ocupat funcția de viceministru al Economiei şi Comerţului, 2006–2008 — ministru al Economiei şi Comerţului, 2008–2009 — prim-viceprim-ministru, ministru al Economiei şi Comerţului. Între anii 2009–2011 a fost deputat în Parlamentul R. Moldova, fracţiunea PCRM, iar din 2011este deputat, fracţiunea PSRM[1].
Moldova Curată – un an de supraveghere a integrităţii p...
Din luna aprilie 2013, de când Asociaţia Presei Independente a lansat portalul www.moldovacurata.md, am publicat o serie de articole în care au fost vizaţi mai mulţi demnitari şi funcţionari din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale, care reprezintă toate partidele parlamentare. În această perioadă, unii subiecţi ai articolelor ne-au reproşat că materialele fac parte dintr-o campanie preelectorală de denigrare a lor. Acum, după un an de activitate, facem un prim bilanţ tocmai pentru a număra ”bobocii” pomeniţi şi pentru a argumenta că nimeni nu a fost menajat pe motiv că reprezintă guvernarea sau opoziţia. Astfel, de exemplu, dintre primarii vizaţi în articole, 12 au candidat din partea PLDM, 7 - de la PCRM, 6 de la PD, 5 de la PL şi 4 - independenţi. Iar dintre deputaţi, câte 3 de la PCRM, PD şi PLR , 2 sunt de la PLDM şi unul de la PL.
Tranzacții în familie la o primărie din raionul Râșcani
Primarul satului Corlăteni din raionul Râșcani, Anatolie Baciu, a cumpărat produse alimentare pentru grădinița din sat de la întreprinderea individuală a fratelui său, Mihail Baciu, la un an de când a obținut primul mandat de ales local. El spune că nu știa că nu poate încheia contracte cu fratele. «Știam că nu e voie cu cineva din familia mea, cu soția, de exemplu, dar cu fratele nu știam», spune primarul. Oricum, acest eventual conflict de interese va rămâne, cel mai probabil, neinvestigat, întrucât faptele s-au produs înainte de constituirea Comisiei Naționale de Integritate (CNI).
Primăria oraşului Călaraşi a făcut achiziţii de la maga...
În anul 2013, Primăria oraşului Călăraşi a cumpărat un televizor, două fotolii şi un frigider de la magazinul primarului Nicolae Melnic, care a semnat trei contracte de achiziții a bunurilor de mică valoare în sumă totală de 13 900 lei. Primarul este fondatorul firmei SRL “Nicolae Melnic”, iar soţia sa, Natalia Melnic, administrator. Edilul motivează achiziţiile prin faptul că în oraşul Călăraşi nu erau la moment alte magazine de electrocasnice.
Primarul satului Pereni: ”Ce fel de conflict de interes...
O luptă continuă cu o decizie a Comisiei Naționale de Integritate (CNI) are primarul satului Pereni din raionul Rezina. Dumitru Marchitan susține că nu poate fi vorba despre un conflict de interese atunci când în țară este situație excepțională și când toți producătorii agricoli primesc ajutoare. CNI a constatat în privința lui că ar fi fost în conflict de interese atunci când a acordat propriei gospodării țărănești un ajutor material din cele oferite de Guvern în 2012 pentru diminuarea consecințelor secetei. Primarul a atacat decizia, iar recent Judecătoria Râșcani a dat câștig de cauză CNI.