Profil candidat: Dumitru Diacov
Integritatea în activitatea politică
Dumitru Diacov (66 de ani) candidează atât pe lista națională a PDM (poziția 10), cât și pe circumscripția uninominală nr. 40 Cimișlia. Este unul dintre cei mai longevivi politicieni din R. Moldova, aflându-se pe prima scenă a politicii moldovenești de aproape un sfert de secol (24 de ani). Absolvent al Facultății de Jurnalism a Universității de Stat din Minsk, Belarus, Dumitru Diacov a ocupat diverse funcții în cadrul instituțiilor de presă de stat sau în organele Partidului Comunist din fosta Uniune Sovietică.
În 1993, după ce R. Moldova a devenit stat independent, Dumitru Diacov a fost pentru o scurtă perioadă șef al Departamentului politic la Ambasada R. Moldova în Federația Rusă. În 1994 a fost ales deputat din partea Partidului Democrat Agrar din Moldova, iar în 1995 a devenit vicepreședinte al Parlamentului.
În 1997 Diacov a creat „Mișcarea pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” (MpMDP) în baza căreia, înainte de alegerile legislative din martie 1998, s-a format Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”, condus tot de Dumitru Diacov. În urma acestor alegeri, Dumitru Diacov a ajuns din nou deputat, fiind ales și președinte al Legislativului, funcție pe care a deținut-o până la alegerile parlamentare anticipate din 2001, în urma cărora Diacov și-a pierdut mandatul de legislator.
În aprilie 2000, MpMDP a fost reorganizată în partidul Democrat din Moldova (PDM), președinte fiind reales Dumitru Diacov.
După o pauză de 4 ani, în 2005, Dumitru Diacov devine din nou deputat. De această dată pe listele Blocului electoral „Moldova Democrată”, din care făcea parte și PDM.
La alegerile din 5 aprilie 2009 formațiunea sa nu a obținut vreun mandat. Peste câteva luni, Diacov îi cedează lui Marian Lupu, care tocmai plecase de la comuniști, funcția de președinte al partidului și, ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, ajunge pentru a patra oară deputat.
La fel, a ocupat un fotoliu de deputat și după alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010.
Diacov și-a păstrat mandatul de ales al poporului și după ultimul scrutin parlamentar care a avut loc în R. Moldova, cel din noiembrie 2014. În prezent, Dumitru Diacov este președinte de onoare al PDM și vicepreședintele fracțiunii PDM din Parlament.
În noiembrie 2013, ex-președintele Nicolae Timofti i-a conferit lui Dumitru Diacov „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție de stat, „pentru merite deosebite în consolidarea statalității Republicii Moldova și contribuție substanțială la edificarea statului de drept, la promovarea valorilor democratice și la instaurarea coeziunii și concordiei în societate”.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În cei 24 de ani de politică la nivel înalt, averea familiei deputatului democrat Dumitru Diacov a crescut constant. În ultima declarație de avere și interese personale, cea pentru anul 2017, Dumitru Diacov a indicat că deține o casă de peste 100 m.p. în Chișinău, un apartament de 69 m.p. la Moscova și două mașini de lux: un BMW 730d, fabricat și procurat în 2007, și un Mercedes GLK produs în 2010 asupra căruia deține drept de folosință din același an.
În aceeași declarație pentru 2017, deputatul democrat indică cinci conturi bancare pe care păstrează, în valute diferite, peste jumătate de milion de lei. În 2017 Dumitru Diacov a încasat de la Parlament un salariu plus indemnizație de 189 mii lei (15,7 mii lei lunar) și o pensie de 106 mii lei (8,8 mii lunar). Din dobânzile depozitelor bancare, Dumitru Diacov a încasat, în 2017, peste 19 mii de lei.
Tot în 2017, soția lui Dumitru Diacov a ridicat o pensie de 150 de mii de ruble rusești din Federația Rusă, a încasat 2500 de euro din darea în chirie a unui apartament către Ambasada R. Moldova la Moscova, iar alte 144 de mii de lei i-a obținut din darea în arendă a unui spațiu către PDM.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Presa (Ziarul de Gardă) a scris în mai multe rânduri și despre averea imobiliară și afacerile celor două fiice ale familiei Diacov. Una dintre ele a luat în arendă pentru o perioadă de 29 de ani clădirea monumentului de arhitectură „Conacul urban al lui A. D. Inglezi”, de pe str. M. Eminescu din centrul capitalei, care anterior se afla în gestiunea Teatrului Republican „Luceafărul”. Surorile au reușit să privatizeze și niște construcții anexe conacului, cu tot cu terenul aferent. Aici, conform unui proiect avizat de către Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice în septembrie 2016, ar urma să fie construită o parcare multietajată.
Dumitru Diacov susține că faptul că era coleg de partid cu ex-ministrul Culturii, Boris Focşa, în subordinea căruia se afla teatrul „Luceafărul”, nu le-a ajutat în niciun fel pe fiicele sale să cumpere imobilele de pe str. Eminescu. „Eu nu particip la chestiile astea. Ele lucrează în zonă de vreo 12 ani la cafeneaua ceea. De ce să nu se intereseze, să nu încerce să se consolideze acolo? Lasă-i să construiască ceva, că la noi tot centrul orașului îi plin de clădiri dărâmate. Sectorul privat nu are posibilitate pentru că nu-i legislație, statul nu are bani și nimeni nu repară. Ori hoțește se demolează. Și iată așa iese un cerc vicios”, declara, în ianuarie 2018, Dumitru Diacov.
Şi fostul sediu al PDM din str. Tighina aparţine uneia dintre fiicele deputatului Diacov. Potrivit actelor cadastrale, terenul de 11 ari şi imobilul de 474 m.p. din centrul Chișinăului i-au fost donate acesteia de către părinții săi, în iunie 2011. Potrivit ultimei estimări, din iunie 2009, valoarea cadastrală a terenului de 11 ari este de 4,8 milioane de lei, în timp ce valoarea clădirii nu este indicată.
Cazier judiciar
Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Mandatul primarului din Alexandreni ar putea să încetez...
Vladimir Joian, primarul comunei Alexandreni, raionul Sângerei, este bănuit de Comisia Naţională de Integritate (CNI) că ar fi încălcat regimul conflictului de interese şi al incompatibilităţii, deoarece nu a renunţat la atribuţiile de administrator de firmă. Alesul local din Alexandreni spune însă că el nu deţine nicio altă funcţie. Dacă CNI va constata încălcarea regimului conflictului de interese şi al incompatibilităţii, mandatul de primar ar putea înceta înainte de termen.
Instanța de judecată poate examina o cerere de chemare...
Întrebare: Sunt jurnalist și managerul unei publicații periodice din raionul Rezina. Am solicitat informații de interes public, prin cerere oficială, de la președintele raionului Rezina. Deși termenul prevăzut de lege, de 15 zile lucrătoare, a expirat, răspuns așa și nu am primit. Am decis să acționez președintele raionului în judecată pentru refuzul de a-mi oferi informația solicitată. Responsabili de la judecătoria Rezina ne-au informat, însă, că în prezent instanța de judecată duce lipsă de judecători, corespunzător cererea noastră ar putea fi examinată abia în luna iunie 2018. Cum trebuie să procedăm în această situație? Există prevederi legale care ar oferi drepturi exclusive jurnaliștilor, având în vedere că din această cauză nu putem finaliza una din investigațiile jurnalistice inițiate? Există posibilitatea să ne adresăm la instanțe de judecată din alte localități etc.?
Experţii solicită pârghii legale pentru pedepsirea demn...
Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate. Acestea sunt câteva din constatările dezbaterii publice „Accesul publicului la declaraţiile de avere şi proprietăţi în reţeaua Internet: contradicţii legale şi modalităţi de soluţionare”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) la 30 octombrie 2013.
Un primar certat cu legea atacă presa
Primarul satului Cimișeni din raionul Criuleni, Ghenadie Rabei, care este cercetat penal pentru huliganism şi şantaj, a ajuns să intimideze jurnaliștii care-i critică comportamentul. Alesul local era cât pe ce să provoace, zilele trecute, un accident rutier cu implicarea unei mașini de serviciu a postului de televiziune Jurnal TV.
Colectorii de declaraţii nu au respectat legea, iar CNI...
În cadrul fiecărei instituţii publice din ţară au fost desemnate persoane responsabile de colectarea, până la 31 martie, a declaraţiilor de avere şi de interese personale ale tuturor angajaţilor, subiecţi ai Legii privind declararea veniturilor şi proprietăţilor. După stocarea declaraţiilor, colectorii trebuiau să le expedieze Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) în termen de 20 de zile de la primire, împreună cu extrasul autentificat din registrul de evidenţă a declaraţiilor, precum şi informaţia privind încălcarea termenelor de declarare a veniturilor şi a proprietăţii. Anatolie Donciu, preşedintele CNI, susţine că 90 la sută dintre colectori nu au prezentat la Comisie documentul de evidenţă a declaraţiilor şi cel de încălcare a termenului declarării averii şi intereselor personale. Prin urmare, Donciu solicită sancţionarea acestora.