Proiectul de lege care interzice funcționarilor publici să dețină proprietăți și conturi peste hotare limitează un drept constituțional

În Parlament, cu titlu de iniţiativă legislativă a deputatului Iurie Bolboceanu, a fost înregistrat un proiect de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative (nr. 88 din 04.03.2013), prin care se pretinde eficientizarea procesului de declarare şi control al intereselor personale. Astfel, se propun modificări și completări la Legea nr. 90 din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, la Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese și la Codul Penal.

În esenţă, proiectul prevede introducerea interdicţiei pentru persoanele prevăzute la art. 3 din Legea nr. 16/2008 şi la art. 2 din Legea nr. 768 din 02.02.2000 privind statutul alesului local, precum şi pentru soţii (soţiile) lor:

• să înregistreze şi/sau posede conturi, depozite, sau alte proprietăţi în băncile străine, pe teritoriul altor state decît Republica Moldova;
• să procure şi/sau să deţină cu titlu de proprietate hîrtii de valoare de orice tip, acţiuni sau cote sociale în întreprinderile străine nerezidente în Republica Moldova.

Se propune ca aceste interdicţii să fie inaplicabile, dacă subiecţii menţionaţi sau copiii acestora beneficiază de tratament medical acordat peste hotarele Republicii Moldova, precum şi în situaţiile în care deţinerea unui cont bancar în străinătate este necesară în scopul executării obligaţiilor de serviciu.

În cazul în care se intră prin moştenire în proprietatea bunurilor, hîrtiilor de valoare, cotelor sociale în cadrul întreprinderilor străine, titularii vor fi obligaţi să-şi înstrăineze acest patrimoniu în termen de 6 luni din momentul acceptării moştenirii.

La începutul activităţii publice (prin numire, alegere, încheierea contractului individual de muncă), subiecţii vizaţi, precum şi soţii (soţiile) acestora, vor fi obligaţi să întreprindă măsurile necesare în vederea înstrăinării imobilelor deţinute în străinătate şi/sau conturilor/depozitelor bancare de peste hotarele Republicii Moldova, hîrtiilor de valoare, acţiuni sau cote sociale în cadrul întreprinderilor străine nerezidente în Republica Moldova, în termen de 6 luni de la începerea activităţii.

Prin proiect se propune, de asemenea, completarea Codului penal cu un nou articol, prin care se introduce o nouă componenţă de infracţiune - ”încălcarea interdicţiei deţinerii conturilor bancare şi proprietăţii în străinătate” - , sancţionabilă cu amendă în mărime de la 4000 la 5000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

În nota informativă, autorul proiectului susține că documentul a fost elaborat „în scopul perfecţionării cadrului legal în domeniul stabilirii incompatibilităţii lor cu statutul de funcţionar public, personalul din cabinetele persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi altor persoane ce cad sub incidenţa legii cu privire la statutul alesului local şi alţi funcţionari publici cu statut special.” Potrivit notei informative, cadrul legislativ actual nu prevede interdicţii în ce privește deschiderea conturilor bancare, procurarea proprietăţii imobiliare peste hotare sau cotelor sociale în întreprinderile străine, iar aceste fapte creează, în opinia deputatului, ”premise sporite de coruptibilitate şi duc la diminuarea capacităţii de integritate a funcţionarilor publici”. Autorul documentului insistă asupra faptului că adoptarea proiectului va exclude lacunele legislative existente şi ”va asigura implementarea unui mecanism eficient de stabilire a interdicţiilor şi sancţionare pentru comiterea lor de către subiecţii vizaţi şi soţii (soţiile) lor – mecanism care va asigura diminuarea corupţiei, sporirea integrităţii persoanelor cu forţă de decizie, astfel asigurîndu-se fortificarea capacităţilor instituţionale ale aparatului de stat al Republicii Moldova.”.

În fapt, nota informativă la proiectul în cauză nu corespunde exigenţelor legale.  Potrivit art. 20 din Legea nr. 780 din 27.12.2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină:

• condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, inclusiv necesitatea armonizării actului legislativ cu reglementările legislaţiei comunitare, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări;
• principalele prevederi, locul actului în sistemul legislaţiei, evidenţierea elementelor noi, efectul social, economic şi de altă natură al realizării lui;
• referinţele la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză;
• fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură;
• actul de analiză a impactului de reglementare, în cazul în care actul legislativ reglementează activitatea de întreprinzător.

În cazul proiectului analizat, nota informativă ar trebui să conţină:

• o analiză fundamentală a condiţiilor care au impus elaborarea proiectului, a nivelului de compatibilitate a normelor propuse cu legislaţia în vigoare, inclusiv o analiză a nivelului de compatibilitate cu anumite prevederi constituţionale;
• referinţe la experienţele altor ţări, dacă există ţări care dispun de prevederi similare;
• o analiză temeinică a potenţialului efect social-economic al proiectului.

Cu certitudine, autorul ar fi renunţat la proiect, dacă ar fi întreprins în prealabil acest exerciţiu, caracterul defectuos al propunerilor fiind evident, conceptul proiectului fiind inacceptabil.

În esenţă, prin proiect se propun limitări ale dreptului la proprietate privată, drept garantat prin art. 46 din Constituţia RM. Exerciţiul acestui drept poate fi limitat doar în condiţiile prescrise de art. 54 din legea fundamentală. Astfel, potrivit normelor pre-citate, în Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului. Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei. Această restrîngere trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.

Proiectul nu se încadrează în atare condiţii, eventualele restrîngeri fiind şi disproporţionate situaţiei care se pretinde determinantă. Or, este clară imposibilitatea, în cadrul controlului efectuat de către Comisia Naţională de Integritate, de a obţine informaţii de la autorităţi străine referitoare la proprietăţile din străinătate ale agenţilor publici, însă această dificultate ar putea fi remediată prin posibilităţile acordate de solicitare şi verificare a informaţiilor referitoare la aceste proprietăţi în cadrul eventualelor urmăriri penale pe cazurile de fals în declaraţii.
În orice caz, dificultăţile întîmpinate de către autorităţi în controlul veniturilor şi proprietăţilor, precum şi în controlul intereselor personale, nu pot fi puse pe seama declaranţilor şi membrilor familiilor acestora, restricţionîndu-i în exerciţiul unui drept fundamental. Aceste dificultăţi pot fi remediate doar prin sporirea capacităţilor autorităţilor în controlul veniturilor, proprietăţilor şi intereselor personale ale agenţilor publici, precum şi în urmărirea penală a infracţiunilor în domeniul vizat.

Mariana Kalughin,
Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei,

expertă asociată la Transparency Internaţional Moldova