Un primar din Basarabeasca este bănuit că s-a aflat în conflict de interese când a dat soacrei sale un teren în arendă

Arhiva 10 iunie 2016 1757
Petru Tarlev spune că a respectat procedura legală la darea în arendă a terenului

Primarul satului Bașcalia din raionul Basarabeasca, Petru Tarlev, este verificat în prezent de Comisia Națională de Integritate (CNI), care îl suspectează că a admis un conflict de interese atunci când a dat un teren din proprietate publică în arendă soacrei sale. Primarul afirmă, la rândul său, că a respectat procedura și nu a comis nimic ilegal. 



CNI a pornit controlul la 26 mai 2016 în baza unei plângeri depuse de către unul dintre săteni. În ședința Comisiei, s-a anunțat că ar fi vorba despre un teren de peste 37 de hectare care au fost arendate de soacra primarului. 

Solicitat de Moldova Curată, Petru Tarlev a spus că a fost informat despre faptul că este verificat și că acum pregătește pachetul de documente pentru a le prezenta la CNI. El afirmă că nu este vorba despre 37 de hectare: „Au greșit când au scris această cifră. Terenul este mult mai mic, nu avem noi suprafețe atât de mari ca să le dăm în arendă. Chiar astăzi am solicitat secretarei să ridice tot pachetul de acte ca să facem copii și să le trimitem la CNI”. 

Alesul local susține că nu a încălcat nicio lege când a încheiat această tranzație. „Toată procedura legală a fost respectată. S-a creat o comisie de licitații, au fost depuse ofertele. Au fost publicate anunțuri în Monitorul Oficial la fiecare etapă, începând de la formarea bunului imobil și până la anunțarea licitației. Nu primarul este cel care decide astfel de lucruri, consiliul local decide, iar primarul doar execută”, ne-a mai spus Petru Tarlev.

„Nu am făcut parte din comisia de licitatii, pentru că știu că nu am dreptul”

Primarul afirmă că nu a făcut parte din comisia de licitații. „Nu am făcut parte pentru că știu că nu am dreptul. M-au verificat cei de la Cancelaria de Stat, eu nu sunt de o zi primar și știu că nu am dreptul să fac parte din Comisia de licitații”, explică Petru Tarlev, care, însă recunoaște că și-a pus semnătura pe contractul de arendă și nu a informat despre asta Comisia Națională de Integritate, așa cum prevede Legea. El admite că aceasta a fost o „scăpare”. „Nu greșește numai cel care nu face nimic…”, a adăugat primarul. 

Legea cu privire la administrația publică locală obligă primăriile să organizeze licitații la înstrăinarea bunurilor publice sau la darea lor în arendă. Un alt act, Legea cu privire la conflictul de interese, prevede că persoanele cu funcții publice trebuie să informeze Comisia Națională de Integritate, în termen de 3 zile din ziua constatării faptului că au de luat o decizie legată de interesele lor sau ale persoanelor apropiate. 

Dacă se va constata că în acest caz primarul s-a aflat în conflict de interese, Petru Tarlev ar putea fi amendat contravențional, iar CNI ar putea solicita anularea tranzacției. 

Petru Tarlev conduce satul Bașcalia din anul 2011, acum fiind la al doilea mandat. La ultimele alegeri el a câștigat din primul tur, candidând pe lista Partidului Democrat.

Viorica Manole

Această publicaţie a fost elaborată în cadrul unui proiect implementat de CAPC cu susţinerea oferită de European Endowment for Democracy (EED). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia EED.


 



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Curtea Constituţională: Informaţiile despre utilizarea...

Funcționarii unei instituții publice care refuză să prezinte informații atunci când li se solicită acest lucru sunt obligați să demonstreze că divulgarea datelor pune în pericol securitatea statului și a cetățenilor. Decizia aparține Curții Constituţionale și a fost luată luni, 22 iunie. Magistrații au explicat că dreptul la informație poate fi restrâns doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protejarea cetățenilor sau asigurarea securităţii naţionale, iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează.

22 iunie 2015
1827

Noul șef al ADR Centru: fost director al echipei de fot...

Noul director al ADR Centru, Viorel Jardan, este un tânăr în vârstă de 27 de ani, care deține, pe lângă funcția în care a fost recent ales, și două funcții de consilier. El este consilier local din partea PDM în satul Lozova, raionul Strășeni și consilier raional la Strășeni. Viorel Jardan a fost ales șef al ADR Centru în urma unui concurs organizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, instituție condusă tot de un reprezentat al Partidului Democrat. Astfel, toate cele trei agenții de dezvoltare regională: Nord, Centru și Sud, sunt conduse de reprezentanți ai acestei formațiuni.

27 august 2016
2598

ANI ar putea fi lipsită de dreptul a verifica averile f...

Autoritatea Națională de Integritate nu îi va putea verifica și nici sancționa pe funcționarii care vor profita de eventuala lege a ”liberalizării capitalului”, chiar dacă au tăinuit până acum bunuri și averi. Proiectele de lege promovate de un grup de deputați ai Partidului Democrat, între care și președintele Parlamentului, Andrian Candu, prevăd modificarea legislației referitoare la ANI, care a intrat recent în vigoare, la 1 august 2016, și care nu a reușit să fie aplicată pe deplin.

14 decembrie 2016
1942

Chiar dacă şi-a recunoscut greşeala, un angajat al Depa...

Șeful adjunct al Direcției urmărire penală a Departamentului Poliției de Frontieră (DPF), Vitalie Lefter, a uitat să indice în declaraţia de avere pentru anul 2013 mai multe bunuri, între care un apartament, un autoturism, 10 conturi bancare și cota-parte de 90% din capitalul unei societăți comerciale. Ofițerul şi-a recunoscut greşeala în faţa membrilor Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), menţionând că despre existenţa unor bunuri nici nu a ştiut până acum. CNI însă nu l-a cruțat și a trimis dosarul la Procuratura Generală.

05 ianuarie 2015
1887

Eficientizarea controlului intereselor, veniturilor şi...

Concluzie // CNI riscă să rateze realizarea misiunii sale instituţionale

23 decembrie 2013
1836

Profil candidat: Larisa Ungurean

Integritatea în activitatea politică

16 februarie 2019
2152