Număr mare de demisii în procuraturi. Motivul: noua lege a avocaturii?

Arhiva 11 martie 2015 1662

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va examina joi, 12 martie, cel puțin 7 cereri depuse de procurori care vor să demisioneze, o cifră relativ mare având în vedere că la alte ședinte nu este examinată nicio cerere. Semnatarii cererilor evită să spună din ce motive vor să părăsească sistemul. Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, spune însă că unul dintre motivele principale ar fi proiectul noii legi cu privire la avocatură, care prevede că procurorii și judecătorii care au muncit în domeniu mai mult de 10 ani nu vor mai avea privilegiul de a fi admiși în avocatură fără examen. Potrivit președintelui CSP, ”marea majoritate pleacă pentru că le este frică să nu rămână fără această probabilitate de a obține licența de avocat”.



Mircea Roșioru: ”Avocații stagiari sunt egalați cu procurorii și judecătorii care au 10 ani experiență”

Proiectul noii legi a avocaturii prevede că procurorii și judecătorii care au lucrat mai mult de 10 ani în domeniu vor fi scutiți de stagiul de practică de 1,5 ani, dar nu și de examenul în fața Comisiei de Licențiere. ”Anume aici există anumite îngrijorări din partea colegilor, iar pe fundalul frânării reformei procuraturii și salariilor mizerabile, sigur că ei consideră îmbrățișarea profesiei de avocat ca pe o oportunitate pe care, din anumite motive, le este teamă ca nu cumva să o rateze. Această lege vine să pună semnul egalității între un avocat stagiar, care beneficiază de acest statut 1,5 ani, și după asta merge la examene în fața comisiei de licențiere, și între procurorii și judecătorii cu experiență, care trebuie să urmeze același traseu. Acest lucru mi se pare alogic și am încercat să îl explicăm la una dintre discuțiile asupra proiectului, dar am întâlnit o rezistență extraordinară chiar din partea președintelui Uniunii Avocaților”, ne-a spus Mircea Roșioru.

Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, instituție care numește în funcție, demite și sancționează disciplinar procurorii, spune că în prezent nu există un deficit de cadre în procuraturi, dar admite că ar putea apărea o insuficiență dacă tendințele de plecare din sistem se vor păstra.  

Gheorghe Amihălăchioaie: ”În avocatură vin mai mult procurorii răi”

Președintele Uniunii Avocaților, Gheorghe Amihălăchioaie, spune însă că o asemenea prevedere era necesară pentru a nu transforma avocatura într-o ”groapă de gunoi”, întrucât acesta ar fi refugiul unor procurori și judecători neprofesioniști sau compromiși. ”Vin în avocatură procurorii care nu fac față muncii acolo. Vin și buni, dar foarte puțini. Aceștia nu se tem de nimic, lucrează bine și în procuraatură, și în  avocatură. Dar avem cazuri în care avocații care sunt foști procurori încalcă legea, iau mită... De aceea avem tot temeiul de a cere modificarea legii. Avem acum 28 de cauze penale deschise pe numele avocaților, 16 dintre ei sunt foști procurori”, a declarat Gheorghe Amihălăchioaie pentru Moldova Curată.  

Proiectul noii legi a avocaturii a fost elaborat de Ministerul Justiției cu sprijinul partenerilor de dezvoltare în cadrul Strategiei de reformare a justiției 2011-2016. Documentul a fost supus dezbaterilor, iar acum se află la Ministerul Justiției, urmând să fie propus Guvernului spre avizare.

În prezent, salariul mediu al unui procuror este de 5 mii de lei, sumă impozabilă. La plecarea din funcție, procurorii au dreptul la o indemnizație unică, la fel ca judecătorii. În cazul procurorilor, indemnizația unică este egală, potrivit Legii cu privire la procuratură, ”cu produsul înmulţirii salariului său mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţia de procuror”. Astfel, dacă demisionează, procurorii primesc o sumă de bani care începe de la câteva zeci de mii de lei, în funcție de numărul de ani în care au lucrat în domeniu.
 

Viorica Manole



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Despre ANI

Câștig pentru api în procesul de judecată cu ani privin...

Asociația Presei Independente (API), membră a Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat 2019, a câștigat în prima instanță dosarul împotriva Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru refuzul de a furniza informație de interes public. Prin decizia Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, ANI este obligată să ofere API informații despre finalitatea controalelor începute de fosta Comisie Națională de Integritate.

28 februarie 2019
1883
Arhiva

Profil candidat: Fiodor Gagauz

Integritatea în activitatea politică

20 ianuarie 2019
1529
Arhiva

Profil candidat: Grigore Repeșciuc

Integritatea în activitatea politică

03 februarie 2019
1716
Arhiva

Interese.md, un instrument pentru jurnalişti şi membrii...

Juriştii Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) au lansat un portal în care au adunat la un loc mii de documente ce vizează oficialii şi funcţionarii din Republica Moldova, de la proclamarea independenţei până în prezent. La un click distanţă, oricine  poate afla parcursul politic sau profesional al unui demnitar, iar prin încrucişarea informaţiilor, poate face conexiuni pentru a-i afla interesele de-a lungul carierei. Baza de date, susţin autorii proiectului, va fi un instrument util atât pentru jurnalişti, cât şi pentru membrii Comisiei Naţionale de Integritate.

22 noiembrie 2014
1624
Arhiva

Profil candidat: Petru Jardan

Integritatea în activitatea politică

20 ianuarie 2019
1636
Arhiva

Curtea Constituţională: Informaţiile despre utilizarea...

Funcționarii unei instituții publice care refuză să prezinte informații atunci când li se solicită acest lucru sunt obligați să demonstreze că divulgarea datelor pune în pericol securitatea statului și a cetățenilor. Decizia aparține Curții Constituţionale și a fost luată luni, 22 iunie. Magistrații au explicat că dreptul la informație poate fi restrâns doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protejarea cetățenilor sau asigurarea securităţii naţionale, iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează.

22 iunie 2015
1560