Număr mare de demisii în procuraturi. Motivul: noua lege a avocaturii?

Arhiva 11 martie 2015 2042

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va examina joi, 12 martie, cel puțin 7 cereri depuse de procurori care vor să demisioneze, o cifră relativ mare având în vedere că la alte ședinte nu este examinată nicio cerere. Semnatarii cererilor evită să spună din ce motive vor să părăsească sistemul. Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, spune însă că unul dintre motivele principale ar fi proiectul noii legi cu privire la avocatură, care prevede că procurorii și judecătorii care au muncit în domeniu mai mult de 10 ani nu vor mai avea privilegiul de a fi admiși în avocatură fără examen. Potrivit președintelui CSP, ”marea majoritate pleacă pentru că le este frică să nu rămână fără această probabilitate de a obține licența de avocat”.



Mircea Roșioru: ”Avocații stagiari sunt egalați cu procurorii și judecătorii care au 10 ani experiență”

Proiectul noii legi a avocaturii prevede că procurorii și judecătorii care au lucrat mai mult de 10 ani în domeniu vor fi scutiți de stagiul de practică de 1,5 ani, dar nu și de examenul în fața Comisiei de Licențiere. ”Anume aici există anumite îngrijorări din partea colegilor, iar pe fundalul frânării reformei procuraturii și salariilor mizerabile, sigur că ei consideră îmbrățișarea profesiei de avocat ca pe o oportunitate pe care, din anumite motive, le este teamă ca nu cumva să o rateze. Această lege vine să pună semnul egalității între un avocat stagiar, care beneficiază de acest statut 1,5 ani, și după asta merge la examene în fața comisiei de licențiere, și între procurorii și judecătorii cu experiență, care trebuie să urmeze același traseu. Acest lucru mi se pare alogic și am încercat să îl explicăm la una dintre discuțiile asupra proiectului, dar am întâlnit o rezistență extraordinară chiar din partea președintelui Uniunii Avocaților”, ne-a spus Mircea Roșioru.

Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, instituție care numește în funcție, demite și sancționează disciplinar procurorii, spune că în prezent nu există un deficit de cadre în procuraturi, dar admite că ar putea apărea o insuficiență dacă tendințele de plecare din sistem se vor păstra.  

Gheorghe Amihălăchioaie: ”În avocatură vin mai mult procurorii răi”

Președintele Uniunii Avocaților, Gheorghe Amihălăchioaie, spune însă că o asemenea prevedere era necesară pentru a nu transforma avocatura într-o ”groapă de gunoi”, întrucât acesta ar fi refugiul unor procurori și judecători neprofesioniști sau compromiși. ”Vin în avocatură procurorii care nu fac față muncii acolo. Vin și buni, dar foarte puțini. Aceștia nu se tem de nimic, lucrează bine și în procuraatură, și în  avocatură. Dar avem cazuri în care avocații care sunt foști procurori încalcă legea, iau mită... De aceea avem tot temeiul de a cere modificarea legii. Avem acum 28 de cauze penale deschise pe numele avocaților, 16 dintre ei sunt foști procurori”, a declarat Gheorghe Amihălăchioaie pentru Moldova Curată.  

Proiectul noii legi a avocaturii a fost elaborat de Ministerul Justiției cu sprijinul partenerilor de dezvoltare în cadrul Strategiei de reformare a justiției 2011-2016. Documentul a fost supus dezbaterilor, iar acum se află la Ministerul Justiției, urmând să fie propus Guvernului spre avizare.

În prezent, salariul mediu al unui procuror este de 5 mii de lei, sumă impozabilă. La plecarea din funcție, procurorii au dreptul la o indemnizație unică, la fel ca judecătorii. În cazul procurorilor, indemnizația unică este egală, potrivit Legii cu privire la procuratură, ”cu produsul înmulţirii salariului său mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţia de procuror”. Astfel, dacă demisionează, procurorii primesc o sumă de bani care începe de la câteva zeci de mii de lei, în funcție de numărul de ani în care au lucrat în domeniu.
 

Viorica Manole



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Șefii noii Autorități Naționale de Integritate vor ridi...

Conducătorii Autorității Naționale de Integritate (ANI), structură care urmează să fie creată la Chișinău în locul actualei Comisii Naționale de Integritate (CNI), vor ridica salarii de până la 20 de mii de lei lunar, adică de aproximativ 3 ori mai mari față de retribuțiile actualilor membri ai CNI. Asta prevede pachetul de legi privind reformarea sistemului național de integritate, intrat în vigoare la 1 august 2016.

01 august 2016
1806

Constatare ANI: 32 de parlamentari incompatibili

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) din România a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, precum și posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații în cazul a 32 de parlamentari (22 deputați și 10 senatori). Dacă actele de constatare ale ANI vor rămâne definitive, atunci parlamentarii vizaţi riscă eliberarea din funcţie, aplicându-li-se şi interdicția de a mai ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani pentru încălcarea regimul incompatibilităţii, iar pentru fals în declaraţii - închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

13 martie 2014
1947

Profil candidat: Vasile Bolea

Integritate în activitatea politică

19 ianuarie 2019
4726

APEL PUBLIC CĂTRE CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Inițiativa de schimbare a modului de publicare a hotărârilor judecătorești afectează grav transparența sistemului judecătoresc și limitează accesul la informații de interes public

09 octombrie 2017
1803

Cel mai bogat angajat al Centrului Naţional Anticorupţi...

Mihail Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), ar putea să revină în funcţie. Mihail Gofman, despre care Ziarul de Gardă a scris că ar fi cea mai bogată persoană de la CNA, cu avere înscrisă pe numele rudelor, a contestat în judecată decizia prin care a fost demis. În instanţă, ofiţerul CNA invocă faptul că atât membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), cât şi procurorii Anticorupţie au constatat anterior că el nu a încălcat legea. La rândul lor, reprezentanţii Centrului au cerut Parlamentului să anuleze actul CNI pentru că fiul lui Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei, care a semnat documentul, a fost subalternul angajatului demis. În acest fel, potrivit juriştilor, a fost admis un conflict de interese. 

02 decembrie 2014
1995

Conflictul de interese din Primăria Bârnova a fost solu...

Rudele primarului din satul Bârnova, raionul Ocnița, au fost concediate de la Primărie, în urma unui control întreprins de Comisia Națională de Integritate (CNI), care, la rândul său, s-a autosesizat în baza unui articol publicat de portalul Moldova Curată în luna martie 2016. Potrivit articolului, primarul lucra împreună cu ginerele său, care era secretar al Consiliului local. În timpul examinării situației, CNI a mai descoperit un conflict de interese: pe lângă ginere, primarul își angajase și soția în calitate de șefă la Biblioteca publică din localitate. În timpul controlului, atât soția, cât și ginerele primarului au plecat din funcții. 

17 iulie 2016
3029