Profil candidat: Igor Vremea

Arhiva 21 ianuarie 2019 2097

Integritatea în activitate politică



Igor Vremea (45 de ani) este jurist de profesie. El a făcut parte din Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), formațiune pe ale cărei liste a devenit deputat în anul 2009. De atunci nu a mai plecat din Legislativ, fiind ales și la scrutinele care au urmat. În anul 2015 a părăsit fracțiunea PCRM, împreună cu alți colegi comuniști, și până în anul 2017 a fost deputat neafiliat. Inițial ei au format Platforma social-democratică “Pentru Moldova”, cu ajutorul căreia a fost creată noua majoritate parlamentară. Atunci Igor Vremea a fost exclus din PCRM, iar în martie 2017 a aderat la fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova.

Integritatea în gestionarea funcțiilor publice

Igor Vremea a activat mai mulți ani în instituţii publice. Candidatul PDM are studii medii de specialitate în pedagogie, dar a absolvit și Facultatea de Drept, având titlul de doctor în Drept, potrivit CV-ului său, publicat pe portalul Interese.md. O perioadă de patru ani a fost avocat. În perioada guvernării comuniste, el a deţinut mai multe funcţii publice. În anii 2005-2007 a fost secretar în cadrul Ambasadei Republicii Moldova în Ungaria. În 2007, preşedintele țării de atunci, Vladimir Voronin, l-a numit consilierul său pe probleme juridice. A plecat însă din această funcție în anul 2009, când a fost ales deputat pe lista PCRM. În ultimul Legislativ a fost membru al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. La finele anului 2018, Igor Vremea a condus Comisia de anchetă care ar fi examinat presupusa imixtiune a Fundației „Open Dialog” și a fondatoarei acesteia Ludmila Kozlovska în treburile interne ale R. Moldova. 

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Din ultima declarație de avere și interese personale pentru anul 2017 și 2018 la Comisia Electorală Centrală vedem că deputatul pe parcursul ultimilor doi ani de la depunerea acestui act, a obținut un venit de circa 235 de mii de lei din salariul de deputat, iar peste 134 de mii de lei a constituit indemnizația de ales al poporului. Salariul obținut din activitatea didactică, prestată prin cumul, a constituit circa 40 de mii de lei.

Familia acestuia  deține o casă de locuit în orașul Durlești de peste 195 de metri pătrați, dar și un teren de 4 ari în aceeași localitate. În acea declarația a mai notat că deține un automobil de model Nissal X-Trail, fabricat în anul 2002.

Totodată, în declarație este indicată deținerea unei mașini de teren Hyundai Tucson, fabricată în anul 2016, ce valorează circa 535 de mii de lei, echivalentul a circa 27 de mii de euro. Deputatul a menționat anterior pentru Moldova Curată că mașina a fost achiziționată în leasing, iar datoria în valoare de peste 315 mii de lei, cu o dobândă de 8 procente, a trebuit să o stingă în anul 2018. Automobilul nu este în proprietatea familiei Vremea, dar în declarație este specificat la categoria ”alte contracte translative de posesie şi de folosinţă”.

Deputatul nu a indicat în această declarație care este valoarea cadastrală a casei din or. Durlești, în care locuiește familia sa. Această lipsă a valorii cadastrale se regăsește și în declarația de avere și interese personale a deputatului din anul 2016. Igor Vremea a explicat într-o investigație publicată de portalul Moldova Curată că nu a indicat valoarea cadastrală, deoarece imobilul încă nu este dat în exploatare. 

Igor Vremea nu este vizat în actele de constatare ale fostei Comisii Naționale de Integritate, dar nici în actele emise recent de Autoritatea Națională de Integritate.

Cazier judiciar

Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului. 

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Proiectele de lege care propun amnistia fiscală au fost...

Iniţiativele legislative privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, înaintate de un grup de deputaţi democraţi, au fost votate în prima lectură, astăzi, 16 decembrie 2016, în pofida apelurilor societăţii civile, care au solicitat deputaţilor cel puţin să amâne examinarea. În timp ce unii parlamentari din opoziţie argumentau că cele două iniţiative ascund interese majore şi nu au fost consultate cu societatea civilă şi cu partenerii externi, deputaţii democraţi au insistat că iniţiativele vor aduce mai multă claritate şi precizie în averile celor care încă nu şi le-au declarat.

16 decembrie 2016
791
Arhiva

Auditul extern, un instrument folosit de ANI, demn să f...

Eficiența activității Comisiei Naționale de Integritate (CNI) ar fi mai mare dacă nu ar exista o serie de deficiențe în cadrul legislativ care reglementează procedurile de control și dacă CNI ar aplica mecanisme și bunele practici care s-au dovedit a fi de succes în alte țări. O recunosc reprezentanții CNI, care au analizat problemele identificate în rapoartele anuale proprii, dar și modul cum funcționează Agenția Națională de Integritate (ANI) din România.

10 august 2015
1133
Arhiva

Deputatul XXX a admis incompatibilitate de funcții: mag...

Portalul unic al instanțelor de judecată continuă să fie ineficient atunci când jurnaliștii, avocații, dar și justițiabilii încearcă să caute hotărâri ale instanțelor după numele părților. De aproape un an acest instrument de căutare a fost exclus, invocându-se protejarea datelor cu caracter personal. Deși autoritățile au promis că vor găsi soluții, problema rămâne nerezolvată, iar cel mai mult au de suferit jurnaliștii de investigație, care nu pot lucra cu decizii de judecată în care sunt ascunse numele părților, acestea fiind înlocuite cu semne XXX sau YYY. Săptămâna viitoare, CSM intenționează să adopte un Regulament care va impune condiții noi de publicare a deciziițor de judecată pe portalul unic al instanțelor de judecată, document care nu a fost consultat cu societatea civilă. 

07 octombrie 2017
816
Arhiva

Democratul Mihai Olărescu a revenit în funcția de preșe...

Democratul Mihai Olărescu a fost ales astăzi, 25 noiembrie 2019, în funcția de președinte al raionului Cimișlia, poziție pe care a deținut-o și anterior. Pentru Mihai Olărescu au votat 7 consilieri raionali de la democrați, 7 socialiști, doi de la Partidul Șor și unul independent. În anii 2015-2017 Mihai Olărescu a mai deținut această funcție, iar firma la care lucrase până la preluarea președinției raionului, a câștigat în acea perioadă mai multe concursuri de achiziții publice organizate de Consiliul Raional Cimișlia.

25 noiembrie 2019
1286
Arhiva

Laura Ştefan: Factorul politic este esenţial atunci cân...

Experta anticorupţie de la Bucureşti Laura Ştefan a vorbit în cadrul unui interviu cu Moldova Curată despre experienţa acumulată de instituţiile de drept din România în domeniul combaterii corupţiei şi ce ar putea prelua Republica Moldova în acest sens. Ea a subliniat importanţa asumării reformelor de către clasa politică, dar, mai ales, de către oamenii legii, de la poliţişti şi procurori până la judecători.

21 decembrie 2015
1174
Arhiva

Date publice, dar ascunse în declaraţiile pe venit şi d...

Mai multe declarații de venituri și proprietăți, precum și de interese personale pentru anul 2014 au fost publicate cu erori. Astfel au fost divulgate datele personale ale demnitarilor care le-au depus sau, dimpotrivă, au fost acoperite date care nu au caracter personal. De exemplu, denumirile și adresele firmelor și companiilor la care dețin acțiuni unii funcționari au fost hașurate, fapt care face inutilă publicarea declarației.

25 decembrie 2015
788