Profil candidat: Larisa Ungurean

Arhiva 16 februarie 2019 138

Integritatea în activitatea politică



Larisa Ungurean (54 de ani) este președinta Organizației Teritoriale PAS Soroca, a făcut carieră în învățământ. S-a născut în s. Bădiceni, în prezent locuiește în or. Soroca. Este absolventă a Facultății de Geografie și Biologie a Universității de Stat din Tiraspol. A ocupat funcții didactice în mai multe instituții publice de învățământ din or. Soroca, în ultimii 14 ani fiind profesoară de geografie și biologie în Liceul ”Constantin Stere” din Soroca și președintă a organizației sindicale locale. Este coautoare a manualelor și caietelor de geografie pentru clasele VI-VII.

Larisa Ungurean declară că până la crearea Partidului PAS nu a fost membră a niciunui partid. Candidează pe circumscripția nr. 7 Soroca.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Întrucât nu a ocupat până în prezent nici o funcție publică, Larisa Ungurean nu a fost subiect al declarării averii și intereselor personale. Solicitată de reporterul Campaniei ”Parlament Curat” ea a declarat: ”Lucrez în câteva locuri. Am locul de muncă de bază și câteva prin cumul. Am fost coautoare de manuale, pe care le-am elaborat împreună cu colegii. Am fost implicată în diferite comisii, inclusiv elaborarea testelor pentru examene. M-am străduit să mă implic, n-am stat niciodată cu mâna întinsă. Mai avem pe lângă casă pământ, cultivăm fructele și legumele noastre. La piață procurăm doar ceea ce nu putem cultiva”.

În declarația de avere depusă la CEC în campania electorală 2019, Larisa Ungurean indică salariul său de profesoară și veniturile din munca prin cumul, pensia soțului. A obținut, de asemenea, în anii 2017 și venituri din drepturile de proprietate intelectuală. În anul 2017 – peste 21 de mii de lei, iar în anul 2018 – peste 16 mii de lei.

La bunuri canidata declară o casă de locuit dobândită în anul 2006, un teren și o grădină. Nu este fondatoare de firme.

Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid

Nu există informații despre eventuale încălcări admise de către candidat în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid.

Cazier judiciar

Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatei.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Declaraţii de integritate semnate de miniştri la Chişin...

Declaraţiile de integritate semnate de către premierul Pavel Filip şi actualii miniştri stârnesc controverse. Chiar dacă au fost plasate pe pagina web a Guvernului, veridicitatea declaraţiilor este pusă la îndoială de către societatea civilă, atât timp cât acestea au fost semnate în taină. O altă situaţie este peste Prut. Deşi nu au fost semnate în public de către membrii Guvernului Cioloş, declaraţiile de integritate au fost stocate de către societatea civilă, iar presa are grijă să supravegheze ca demnitarii să respecte criteriile de integritate asumate la început de mandat.

29 ianuarie 2016
265
Arhiva

CSM vrea să verifice averile judecătorilor

Consiliul Superior al Magistraturii vrea să obțină dreptul de a verifica averile judecătorilor, competență pe care o are în prezent doar Comisia Națională de Integritate (CNI). Juriștii din organizațiile neguvernamentale, dar și conducerea CNI se pronunță împotriva acestei inițiative, spunând că astfel s-ar dubla competențele celor două instituții. Președintele CSM, Victor Micu, care este unul dintre autorii inițiativei, argumentează că, dimpotrivă, acest lucru va permite o reacție mai rapidă și sancționarea disciplinară a judecătorilor care nu își declară corect averile.

30 septembrie 2015
125
Arhiva

Instrumentele anticorupţie, contestate la Curtea Consti...

Legile din „pachetul anticorupţie” sunt contestate rând pe rând la Curtea Constituţională (CC). După Legea privind testarea integrităţii profesionale, contestată de comunişti, şi prevederile referitoare la „îmbogăţirea ilicită” urmează să fie examinate de către judecătorii Înaltei Curţi. Nemulţumirea faţă de această prevedere vine de la un avocat parlamentar. În prezent, Procuratura Anticorupţie are în examinare trei dosare penale privind îmbogăţirea ilicită.

06 februarie 2015
136
Arhiva

Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...

Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor. 

02 octombrie 2017
175
Arhiva

Conspirație sau lege: Consiliul orășenesc Cahul i-a ret...

10 octombrie 2015
123
Arhiva

Profil candidat: Marcela Adam

Integritate în activitatea politică

19 februarie 2019
164