Profil candidat: Mihail Catraniuc
Integritate în activitatea politică
Mihail Catraniuc este liderul Organizației Teritoriale Orhei a PSRM și candidează în circumscripția electorală nr.18 Orhei. Are studii medii speciale și superioare. Este inginer în domeniul telecomunicațiilor, iar la ASEM a obținut și diploma de jurist-economist.
În perioada 2000 - 2012, a fost director al Filialei Orhei a SA "Moldtelecom". A fost însă disponibilizat, alături de alți directori de filiale, în legătură cu reorganizarea Companiei și reducerile de personal. Mihail Catraniuc și alți foști directori de filiale s-au judecat ulterior cu ”Moldtelecom” pentru obținerea unei compensații pentru concediere, însă au pierdut definitiv procesul, în anul 2014. Până în anul 2012 a făcut parte din Partidul Comuniștilor.
În 2006, printr-un decret al Președintelui Vladimir Voronin, „pentru muncă îndelungată și prodigioasă în domeniul telecomunicațiilor, contribuție la implementarea realizărilor progresului tehnico-științific în domeniu și merite în perfecționarea formelor și metodelor de organizare a muncii”, Mihail Catraniuc a fost decorat cu medalia "Meritul Civic".
La 08 februarie 2012 un grup de 18 orheieni în frunte cu Mihail Catraniuc, ex-membru al PCRM, a declarat public că aderă la Partidul Socialiștilor, motivându-și astfel decizia: „Noi credem că a sosit timpul schimbărilor. Actuala guvernare a depășit toate limitele, aducînd societatea la repulsie totală față de politică și la pierderea încrederii față de instituțiile statului...
Forța de compromis este doar Partidul Socialiștilor...”. În scurt timp M. Catraniuc este ales președinte al OT Orhei a PSRM.
La alegerile parlamentare din noiembrie 2014 M. Catraniuc s-a aflat pe locul 36 în lista candidaților PSRM și nu a ajuns în Parlament (ultimul pretendent de pe această listă care a obținut mandatul de deputat a fost cel de pe locul 30).
În scrutinul din 2015, alături de alți 10 candidați, M.Catraniuc a concurat pentru funcția de primar al or. Orhei, dar a acumulat 2,62% din sufragii.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Mihail Catraniuc nu a deținut funcții publice, de aceea nu a depus declarații de venituri la ANI. Anterior, în anii 90, a fondat două întreprinderi - Î.I „M.Catraniuc” și SRL „Radio Tel Plus”, specializate în prestarea serviciilor, dar peste câțiva ani ambele au fost lichidate.
Din 2017 până în prezent M. Catraniuc activează la SRL Ideal-Shop. În declarația de avere și interese depusă la CEC în campania electorală 2019, candidatul arată că în ultimii doi ani a avut venituri modeste: 42 de mii de lei în doi ani. Soția sa a obținut din darea în arendă a unui spațiu 67 de mii de lei, venit la care se adaugă pensia.
Candidatul deține două apartamente, dobândite în anii 2000 și 2001, iar în anul 2017 a intrat în posesia unui spațiu comercial de 38 de metri pătrați, a cărui valoare ar fi de 57 885 de lei. Familia lui Mihail Catraniuc deține două autoturisme de marcă Volkswagen, care costă 60 000 lei și 80 000 lei.
Portalul Anticoruptie.md, în articolul „Oamenii lui Dodon și „buzunarul” electoral”, scrie că în anul 2016 Mihail Catraniuc a donat în fondul electoral al lui Igor Dodon pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 73.870 de lei.
Solicitat de reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat, Mihail Catraniuc a confirmat că a donat suma respectivă, dar spune că o avea din propriile rezerve financiare, acumulate și din compensațiile de concediere din funcția de director al filialei Orhei a SA Moldtelecom. Procesul de judecată cu SA "Moldtelecom" pe care l-a pierdut viza alte compensații, pe care directorii de filiale urmau să le primească conform contractului colectiv de muncă, a precizat socialistul.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
INTERVIU// Alina Mungiu–Pippidi: ”Corupția din Republic...
Corupția sistemică, așa cum este în Republica Moldova, nu poate fi combătută doar prin adoptatea unor legi și instituirea unor structuri anticorupție, susține politologul din România Alina Mungiu-Pippidi, expertă în politici publice, buna guvernare, lupta anticorupție și democratizare, autoare a volumului ”În căutarea bunei guvernări: Cum au scăpat alte ţări de corupţie?”.
Se caută preşedinte şi vicepreşedinte la ANI
S-a dat start concursului pentru ocuparea funcţiilor de conducere în cadrul Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI). Deşi membrii Consiliului de Integritate (CI) sunt optimişti şi cred că în aceste poziţii vor fi alese două persoane integre şi profesioniste, unii experţi şi politicieni sunt de părere că Regulamentul de selectare a acestora conţine criterii sterile, iar candidaţii aleşi vor fi părtinitori.
Interesele opace ale judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu face publice declaraţiile de interese personale ale judecătorilor, deşi legislaţia îl obligă să le plaseze pe pagina sa web. Experţii insistă ca instituţia trebuie să transparentizeze interesele judecătorilor.
Curtea Constituţională: Informaţiile despre utilizarea...
Funcționarii unei instituții publice care refuză să prezinte informații atunci când li se solicită acest lucru sunt obligați să demonstreze că divulgarea datelor pune în pericol securitatea statului și a cetățenilor. Decizia aparține Curții Constituţionale și a fost luată luni, 22 iunie. Magistrații au explicat că dreptul la informație poate fi restrâns doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protejarea cetățenilor sau asigurarea securităţii naţionale, iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează.
Aici așteptăm comentariul tău!