Integritatea persoanelor de pe listele electorale, o așteptare zadarnică

Liste noi, nume vechi. O mare parte a numelor de pe listele partidelor care candidează la alegerile din 30 noiembrie sunt deja bine cunoscute Comisiei Naționale de Integritate (CNI) sau chiar instituțiilor de drept. Moldova Curată a analizat profilul de integritate al primelor 20 de persoane de pe listele a cinci partide, care, potrivit sondajelor de opinie, vor trece pragul electoral, deci vor avea reprezentanți în Parlament.

Deschide parada numelor sonore vicepreședintele Partidului Democrat (PDM), Vlad Plahotniuc. Această formațiune face parte din actuala coaliție de la guvernare. Deținător al unui adevărat imperiu media (posturile TV Prime, Canal 2, Canal 3, Publika), fondator al Fundației de caritate ”Edelweiss”, dar și al mai multor afaceri din domeniul bancar și petrolier, Vlad Plahotniuc a făcut parte și din fosta legislatură a Parlamentului, doar că a renunțat la mandat în octombrie 2013, cu un an înainte de expirare. Atât la venirea în funcție, cât și la plecare, Plahotniuc a depus declarații de venituri și proprietăți, arătând, cel puțin pe hârtie, că averea sa nu a crescut în perioada în care a deținut o funcție publică. În ambele declarații, depuse în anul 2013, el indică pe anul 2012 un venit de 15 milioane de lei din activitatea companiei ”Prime Management”, în care deține o cotă de 90%, trei autoturisme Mercedes și două apartamente, dintre care unul costă peste 6 milioane de lei (valoarea cadastrală).

Omul de afaceri a ajuns în vizorul CNI în luna septembrie 2014, când Rise Project a publicat fotografii în care Plahotniuc s-ar afla la vila sa din orașul Sciez din Franța, pe care ar avea-o din anul 2008, dar nu a indicat-o în declarația de avere. Atunci deputatul comunist Grigore Petrenco a cerut CNI să verifice această situație, prezentând și documente care ar arăta că vila aparține democratului. CNI a respins însă solicitarea, spunând că Petrenco a prezentat copii și nu originalele documentelor.

Un alt candidat de pe lista PDM ajuns în vizorul CNI este ministrul Tehnologiilor Informaționale, Pavel Filip. În luna iunie 2014 Ziarul Național a scris că Pavel Filip vinde o casă la prețul de 179 de mii de euro, chiar dacă în declarația de avere pentru anul 2012 a indicat că imobilul costă circa 50 de mii de euro. CNI a ințiat un control, care încă nu s-a încheiat.

Case în pădure și averi nedeclarate

Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, și Monica Babuc, ambele candidate pe lista PDM, sunt și ele verificate în prezent de CNI, în baza unei investigații a Rise Project. Jurnaliștii au scris că ele nu au indicat în declarațiile de avere cotele de acțiuni pe care le dețin în mai multe afaceri.

În baza aceleiași investigații a Rise Project, CNI îl verifică acum și pe ministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Marcel Răducan. El nu ar fi declarat că deține o cotă de 100% dintr-o societate comercială și, potrivit declarațiilor de avere, nu ar avea niciun imobil. Jurnaliștii au arătat însă că una dintre întreprinderile deținute de familia Răducan este proprietara unui apartament din centrul Chișinăului.

De asemenea, Ziarul Național a scris în anul 2013 că în pădurea de lângă Chișinău, în apropiere de tabăra pentru copii ”Poienița Veselă”, fiul lui Marcel Răducan deține jumătate de hectar de pădure. ”Acesta a obţinut, în 2010, pe când avea doar 17 ani, jumătate de hectar de teren în „Poieniţa veselă” pe care îl va putea gestiona timp de 49 de ani. Ministrul a declarat anterior într-un interviu că fiul său studiază peste hotare şi urmează să revină în R. Moldova după absolvire. Se pare că familia i-a şi pregătit un cadou la întoarcere. A reuşit să ridice în pădure o casă de invidiat, cu două etaje, cu un foişor în curte pentru zeci de oaspeţi şi a amenajat o curte de toată frumuseţea: cu trotuare pavate, gazon semănat şi brăduţi plantaţi. Oficialul a refuzat să spună din ce bani a fost edificată construcţia: „Întrebaţi-l pe fiul meu. De ce mă întrebaţi pe mine?”, a scris atunci Ziarul Național.

Articol de laudă din banii publici despre adepta ”virtuților rațiunii stoice”

Cu numărul 20 în lista electorală a Partidului Democrat figurează președinta raionului Leova, Efrosinia Grețu. Moldova Curată a scris acum o luna despre faptul că ea a plătit 6 mii de lei din banii publici săptămânalului ”Literatura și Arta” ca să publice un articol laudativ. Astfel, la 19 iunie 2014, în ziarul „Literatura şi Arta” a apărut articolul „Clar adânc de irişi”, în care autorul Andrei Moroşanu scrie despre Efrosinia Grețu: „Fire copleşită de zbucium, Efrosinia Greţu păşeşte în viaţă la braţ cu modestia...”; „În expansiunile sale metaforice, preşedinta leovenilor mizează pe virtuţile raţiunii stoice...”; „Singurătatea de gândire dânsa o neutralizează cu ajutorul oamenilor. În acest context, ea pune miza pe reflecţiile partenerilor de alianţă, le ascultă păsul, investighează conceptul relaţiilor bilaterale”. Atunci, Efrosinia Grețu a confirmat pentru Moldova Curată că articolul a fost plătit din bani publici, dar ea consideră că astfel a fost promovată instituția, și nu persoana: ”Dacă domnul a luat un interviu de la preşedintele raionului, din ai cui bani trebuie să fie plătit articolul? Atât timp cât eu sunt în funcţia de preşedintă, eu nu-mi fac imagine mie sau familiei mele, ci a instituţiei pe care o conduc”.

”Legea telefonului” și suspiciuni de corupție

Din lista Partidului Liberal-Democrat (PLDM), formațiune din care face parte actualul prim-ministru Iurie Leanca, însuși prima persoană ar avea probleme de integritate. Liderul formațiunii, Vlad Filat, fost prim-ministru între anii 2009 și 2013 și demis printr-o moțiune de cenzură, nu mai poate candida la această funcție în urma unei decizii a Curții Constituționale din aprilie 2013, care a stabilit: ”Prim-ministrul unui Guvern demis prin moțiune de cenzură pentru suspiciuni de corupție se află în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile. În cazul demiterii Guvernului, prin moțiune de cenzură, pentru suspiciuni de corupție, președintele RM, are obligația constituțională de a desemna un prim-ministru interimar dintre membrii Guvernului, integritatea cărora nu a fost afectată”.

De asemenea, într-o interceptare telefonică publicată în februarie 2013 se aude cum Vlad Filat, pe atunci prim-ministru, dă indicații șefului Inspectoratului Fiscal, Nicolae Vicol, în prezent demis și cercetat penal pentru acte de corupție, să blocheze conturile unui agent economic, în pofida unei decizii a instanței prind deblocarea și îi cere să protejeze alți agenți economici. PLDM a confirmat că vocea care se aude este a lui Vlad Filat. Discuțiile ar fi fost înregistrate în toamna anului 2012.

Și președintele fracțiunii parlamentare a PLDM, Valeriu Streleț, nr.6 pe lista electorală, a fost auzit, din aceeași interceptare, cum îi dă indicații șefului de la Fisc. Streleț a recunoscut că discuția a fost reală, dar a menționat că ”asemenea discuții au și reprezentanții celorlalte partide”.

Comuniștii, verificați de CNI

Din Partidul Comunistilor (PCRM), formațiune aflată în prezent în opoziție, dar cotat în sondaje cu mai mult de 20 la sută din intențiile de vot, capul de listă, Vladimir Voronin, a fost în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, însă fără vreun rezultat. CNI a constatat, în octombrie 2014, că Voronin e ”curat”. Instituția a verificat dacă liderul PCRM deține o colecție de mașini retro. Informația nu s-a confirmat, iar CNI a ajuns la concluzia că Vladimir Voronin a indicat în declarația de avere toate proprietățile. Cât privește informațiile apărute în presă potrivit cărora familia Voronin ar deține o casă la Baden-Baden, Germania, CNI spune că nu are pârghii să verifice proprietățile din străinătate ale demnitarilor.

Numărul 2 pe lista comuniștilor, Maria Postoico, fostă judecătoare și deputat de mai mulți ani, ea a fost surprinsă cum se duce cu mașina de serviciu la coafor, motiv pentru care CNI a inițiat un control, in vara anului 2014.

Consilierul municipal Boris Golovin, anterior vice-ministru al Sănătății, ocupă locul 15 pe lista comuniștilor. După ce a plecat de la MInisterul Sănătății, în 2009, CNA a deschis un dosar penal. Oamenii legii anunțau atunci că Golovin ar fi responsabil de procurarea frauduloasă a unor instalații de radiodiagnostic, însă un an mai târziu, dosarul a fost clasat.

Medicul împroprietărit din activitatea la policlinică

Din Partidul Liberal (PL), formațiune care a făcut parte din actuala alianță de la guvernare, dar care s-a retras în urmă cu un an, candidatul cu averi aparent nejustificate este Mihai Moldovanu, șef al Direcției Sănătate a Primăriei Chișinău. Nr.6 pe lista electorală a PL, el deține o casă al cărei preț de piață ar fi în jur de 6 milioane de lei, cu două etaje și mansardă, amplasată în sectorul Botanica. Reporterii Ziarului de Gardă au descoperit că familia acestuia mai deține două apartamente și două firme specializate în creşterea păsărilor şi animalelor, dar gestionează şi o companie de detectivi particulari. Atât Mihai Moldovanu (48 de ani), cât și soția sa, au deținut până acum doar funcții bugetare. Ulterior, într-o declarație pentru Unimedia, Moldovanu a spus că a construit casa din câștigurile obținute din activitatea de medic: „Casa a fost construită în anul 2000. În această perioadă nu eram implicat în politică, nu aveam funcții. Lucram în calitate de medic în cadrul unei policlinici din municipiul Chișinău. Nu aveam funcții publice. Apartamentele mi-au revenit în urma unor contracte de îngrijire a două bătrâne cu care eram vecin”.

CNI a inițiat un control în privința averilor lui Mihai Moldovanu, în urma căruia a cerut Procuraturii să deschidă un dosar penal pentru fals în declarația de avere, întrucât s-ar fi descoperit că șeful Direcției Sănătate nu a declarat două conturi bancare. Procurorii însă au respins solicitarea.

Partid apărut peste noapte, cu lider venit de la Moscova

Ultima formațiune, care, potrivit sondajelor, are șanse să acceadă în Parlament, este recent creatul partid ”Patria”. Formațiunea a fost înregistrată la Ministerul Justiției cu puțin timp înainte de alegeri, la 12 septembrie 2014, potrivit Registrului de stat al organizațiilor necormerciale. Fondator și conducător este fostul ambasador al Republicii Moldova la București, Emil Ciobu. Partidul a fost ”preluat” de către omul de afaceri controversat Renato Usatâi, care a eșuat în înregistrarea propriului partid. Invocând nereguli de procedură, Ministerul Justiției a refuzat să înregistreze formațiunea ”Parus”, fondată și condusă de Usatâi, de aceea acesta a decis să meargă în actualele alegeri pe lista partdului ”Patria”.
Renato Usatâi are 36 de ani, este originar din orasul Fălești, însă majoritatea afacerilor sale sunt în Federația Rusă. Pe durata campaniei electorale în presă au apărut imagini video din care reiese că Usatâi a fost anterior reținut ca făcând parte dintr-o grupare criminală dirijată de la Moscova. De asemenea, într-o discutie telefonică, a cărei înregistrare a ajuns pe internet, Usatâi spune că ar fi ”prizonierul” Moscovei, presat de Serviciul de Securitate din Rusia că promoveze interesele acestuia în Republica Moldova, în schimbul protejării afacerilor sale.

Drept răspuns, Usatâi a declarat că discuția a fost ”o joacă de-a războiul cu un amic, într-o cafenea”. Tot în campania electorală, la mijlocul lunii octombrie, Renato Usatâi a demonstrat o legitimație, arătând că a fost timp de trei ani consilier al premierului Vlad Filat, responsabil de relațiile cu Moscova. În replică, Vlad Filat a spus că este vorba de un fals. Totuși, în luna noiembrie 2013, Filat a zburat cu Usatâi în Germania, la un meci de fotbal, cu un avion plătit de acesta și ar fi stat într-un hotel, tot pe cheltuiala actualului candidat de pe lista partidului ”Patria”.

Candidat cu dosar penal

Pe lista acestei formațiuni se regăsește și fostul deputat comunist Grigore Petrenco, care are deschis în prezent pe numele său un dosar penal pentru fals în declarația de avere. CNI a constatat că Petrenco nu a indicat în declarația de avere pentru anul 2012 faptul că este administrator și fondator al Întreprinderii ”Motoare Electrice” și că nu a declarat mai multe transferuri bancare. Petrenco a calificat actul CNI drept ”o farsa”.

La 27 noiembrie Curtea de Apel Chișinău a exclus, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, partidul "Patria" din cursa electorală. CEC a motivat că deține informații de la poliție potrivit cărora formațiunea este finanțată din afara țării, lucru interzis de lege. Finanțarea partidelor din exterior este singura încălcare de lege care, dacă este dovedită, poate genera scoaterea unei formațiuni din cursa electorală.

Viorica Manole