Integritatea, o condiție esențială pentru combaterea corupției

UE pledează pentru o CNI cu instrumente și rezultate concrete

Chiar dacă, din anul 2013, Republica Moldova are instituită o structură care să garanteze integritatea persoanelor cu funcții de răspundere, până acum puțini demnitari au fost sancționați pentru abaterile legislative comise. Partenerii externi ai țării noastre consideră că Moldova trebuie să-şi îmbunătățească de urgență legislația în domeniul integrității, pentru ca cetățenii să capete încredere în actul justiției. Putem lua exemplu de la țara vecină, România, care în câțiva ani a reuşit să fie printre liderii țărilor UE la acest capitol și să aplice normele europene la constatarea și sancționarea cazurilor de conflicte de interese și nedeclarare a averii.

Reprezentanţi ANI: vicepreședintele, Bogdan Stan, președintele Consiliului Naţional de Integritate, Ciprian Cucu și Silviu Ioan Popa, director pe comunicare

Aproape zilnic aflăm din presă despre faptul că diverşi funcționari sau demnitari sunt bănuiți că nu şi-ar fi indicat în declarațiile de avere toate bunurile pe care le dețin; că ar trăi în case de milioane, deşi oficial primesc un modest salariu de bugetar; sau că, fiind în funcții de răspundere, îşi angajează rudele în instituțiile pe care le conduc, chiar dacă sunt conştienți că astfel comit o ilegalitate. Puțini însă dintre cei suspectați că ar admite conflicte de interese sau falsuri în declarațiile de avere sunt sancționați.

Instituția care constată conflictele de interese, falsul în declarațiile de avere şi actele de incompatibilitate de funcție este Comisia Națională de Integritate (CNI), activă din anul 2013 şi aflată în subordinea Parlamentului. Deşi Comisia există deja de doi ani, combaterea şi prevenirea abaterilor în domeniul integrității decurge foarte anevoios.

Moldo-integritate

În anul 2014, CNI a întocmit 12 procese-verbale contravenționale pentru nedepunerea declarațiilor de avere în termenul stabilit de lege. Dar, din cele 12 persoane cu funcții publice vizate, doar două au fost sancționate cu o amendă de 1500 de lei. La fel, din cele 35 de procese de judecată în care a fost implicată CNI anul trecut în cazul actelor de constatare a conflictelor de interese, doar într-o singură situație instanța de judecată a emis o hotărâre definitivă, fiind revocat din funcție un primar din raionul Rezina.

Un punct de vedere generalizat în societate, dar şi în mass-media este cel privind existența unei legături directe între lipsa sancțiunilor şi politizarea instituțiilor de stat. „Funcționarii bănuiți de astfel de ilegalități nu se conduc de buchea legii, majoritatea având acoperire politică. Acest lucru îi şi încurajează pe unii să încalce în continuare legislația, ştiind că nu vor fi pedepsiți”, consideră Radu Mâra, un tânăr jurist din oraşul Ialoveni. Şi Tatiana Brenişter din Drochia este convinsă că situația poate fi schimbată doar cu voință politică, dar şi prin sancționarea celor care au încălcat legea.

De ce reuşesc vecinii

Situația este total diferită în România, țară membră UE. Recent, fiind într-o vizită de studiu organizată de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD) la Agenția Națională de Integritate (ANI) de la Bucureşti, instituție cu competențe similare CNI, am aflat că acolo sunt puse în aplicare normele europene de sancționare a conflictelor de interese, a nedeclarării averilor sau a admiterii incompatibilității de funcții. Pe parcursul anului trecut, ANI a înregistrat 82 de conflicte de interese administrative rămase definitive. În 15 cazuri instanța de judecată a decis: condamnarea la închisoare a unui senator, 11 deputați, unui primar şi a unui consilier personal din cabinetului unui demnitar. Şi la capitolul sancțiunilor pentru nedeclararea averilor ANI are un „palmares” bogat. Astfel, în decembrie 2014, ANI înregistra cinci decizii definitive și irevocabile ale instanței privind confiscarea averii cu caracter nejustificat, în urma cărora au fost virați în buget circa 1,1 mln. de euro.

Reprezentanții ANI au o explicație simplă, dar eficientă pentru rezultatele înregistrate: autonomia instituțională. „ANI nu se află în subordinea Parlamentului, iar această formulă eficientă o recomandăm şi altor instituții de profil. ANI a fost înființată în 2007 şi bineînțeles că, de-a lungul anilor, au existat diverse presiuni - de la tăieri de buget până la acuzații în presă din partea politicienilor. Este inevitabil ca o asemenea instituție să nu fie agreată de politic. Este şi o zicală în acest sens: dacă politicienii ne urăsc, înseamnă că ne facem bine treaba. În contextul dat vreau să menționez că, în 2007 România era stat membru al UE, iar sprijinul Comisiei Europene în activitatea ANI a fost hotărâtor”, ne-a spus Bogdan Stan, vicepreședintele Agenției.

Inițiative legislative respinse de Guvern

Spre deosebire de colegii din România, președintele CNI, Anatolie Donciu, a declarat în repetate rânduri că instituția pe care o conduce a început cu stângul şi că, dacă nu se reformează, nu ne putem aştepta la rezultate spectaculoase în domeniul sistemului de integritate. „În prezent, CNI are doar rolul de constatator al abaterilor comise de subiecții declarării. Actele de constatare a conflictelor de interese sunt expediate la Centrul Național Anticorupție, cele de fals în declarația de avere - la Procuratura Generală. CNI nu poate aplica sancțiuni, de aici şi rezultatele…”, a spus oficialul.

Petru a clarifica cine trebuie să sancționeze actele de nedeclarare a averii, conflicte de interese și incompatibilități, și pentru a nu lăsă loc de interpretări, mai mulți experți naționali și internaționali au elaborat trei proiecte de lege menite să îmbunătățească mecanismul de declarare a averilor și a intereselor personale, cât și modalitatea de reformare a CNI. Pachetul în cauză include proiectul de Lege privind declararea averii şi a intereselor personale, proiectul de Lege cu privire la Centrul Național de Integritate şi proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Sunt exact acele inițiative care, pe motiv că nu ar avea asigurat sprijinul politic în Parlament, au fost respinse la ultima şedință a Guvernului Gaburici, în iunie.

Pirkka Tapiola:Situaţia actuală  este neclară și tristă

Ambasadorul UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, a declarat pentru „Obiectiv European” că, deja la trei ani de la constituire, se resimte o nevoie profundă de reformare a CNI, şi asta deoarece instituţia nu dispune de instrumente concrete prin care să aplice propriile decizii. În plus, CNI nu este scutită de influenţa intereselor politice. „Este important să fie modificat cadrul legal, inclusiv pentru a-i oferi CNI instrumente suplimentare, cum ar fi cel de confiscare civilă. Regretăm că proiectul de lege privind Centrul Naţional de Integritate nu a fost aprobat de Guvern în ultima sa ședinţă. Adoptarea și, ulterior, punerea în aplicare a acestei legi ar fi reprezentat un pas înainte în lupta împotriva corupţiei. Și poate că, în câţiva ani, Centrul Naţional de Integritate din Moldova ar putea avea aceleași rezultate ca, de exemplu, Agenţia Naţională de Integritate din România sau Înalta Autoritate Franceză pentru Transparenţă în viaţa publică. Situaţia actuală însă este neclară și tristă”, a conchis cu regret Pirkka Tapiola.

Lilia Zaharia