Integritatea, o condiție esențială pentru combaterea corupției

Arhiva 13 iulie 2015 851
Sursa:unodc.org

UE pledează pentru o CNI cu instrumente și rezultate concrete



Chiar dacă, din anul 2013, Republica Moldova are instituită o structură care să garanteze integritatea persoanelor cu funcții de răspundere, până acum puțini demnitari au fost sancționați pentru abaterile legislative comise. Partenerii externi ai țării noastre consideră că Moldova trebuie să-şi îmbunătățească de urgență legislația în domeniul integrității, pentru ca cetățenii să capete încredere în actul justiției. Putem lua exemplu de la țara vecină, România, care în câțiva ani a reuşit să fie printre liderii țărilor UE la acest capitol și să aplice normele europene la constatarea și sancționarea cazurilor de conflicte de interese și nedeclarare a averii.

Reprezentanţi ANI: vicepreședintele, Bogdan Stan, președintele Consiliului Naţional de Integritate, Ciprian Cucu și Silviu Ioan Popa, director pe comunicare

Aproape zilnic aflăm din presă despre faptul că diverşi funcționari sau demnitari sunt bănuiți că nu şi-ar fi indicat în declarațiile de avere toate bunurile pe care le dețin; că ar trăi în case de milioane, deşi oficial primesc un modest salariu de bugetar; sau că, fiind în funcții de răspundere, îşi angajează rudele în instituțiile pe care le conduc, chiar dacă sunt conştienți că astfel comit o ilegalitate. Puțini însă dintre cei suspectați că ar admite conflicte de interese sau falsuri în declarațiile de avere sunt sancționați.

Instituția care constată conflictele de interese, falsul în declarațiile de avere şi actele de incompatibilitate de funcție este Comisia Națională de Integritate (CNI), activă din anul 2013 şi aflată în subordinea Parlamentului. Deşi Comisia există deja de doi ani, combaterea şi prevenirea abaterilor în domeniul integrității decurge foarte anevoios.

Moldo-integritate

În anul 2014, CNI a întocmit 12 procese-verbale contravenționale pentru nedepunerea declarațiilor de avere în termenul stabilit de lege. Dar, din cele 12 persoane cu funcții publice vizate, doar două au fost sancționate cu o amendă de 1500 de lei. La fel, din cele 35 de procese de judecată în care a fost implicată CNI anul trecut în cazul actelor de constatare a conflictelor de interese, doar într-o singură situație instanța de judecată a emis o hotărâre definitivă, fiind revocat din funcție un primar din raionul Rezina.

Un punct de vedere generalizat în societate, dar şi în mass-media este cel privind existența unei legături directe între lipsa sancțiunilor şi politizarea instituțiilor de stat. „Funcționarii bănuiți de astfel de ilegalități nu se conduc de buchea legii, majoritatea având acoperire politică. Acest lucru îi şi încurajează pe unii să încalce în continuare legislația, ştiind că nu vor fi pedepsiți”, consideră Radu Mâra, un tânăr jurist din oraşul Ialoveni. Şi Tatiana Brenişter din Drochia este convinsă că situația poate fi schimbată doar cu voință politică, dar şi prin sancționarea celor care au încălcat legea.

De ce reuşesc vecinii

Situația este total diferită în România, țară membră UE. Recent, fiind într-o vizită de studiu organizată de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD) la Agenția Națională de Integritate (ANI) de la Bucureşti, instituție cu competențe similare CNI, am aflat că acolo sunt puse în aplicare normele europene de sancționare a conflictelor de interese, a nedeclarării averilor sau a admiterii incompatibilității de funcții. Pe parcursul anului trecut, ANI a înregistrat 82 de conflicte de interese administrative rămase definitive. În 15 cazuri instanța de judecată a decis: condamnarea la închisoare a unui senator, 11 deputați, unui primar şi a unui consilier personal din cabinetului unui demnitar. Şi la capitolul sancțiunilor pentru nedeclararea averilor ANI are un „palmares” bogat. Astfel, în decembrie 2014, ANI înregistra cinci decizii definitive și irevocabile ale instanței privind confiscarea averii cu caracter nejustificat, în urma cărora au fost virați în buget circa 1,1 mln. de euro.

Reprezentanții ANI au o explicație simplă, dar eficientă pentru rezultatele înregistrate: autonomia instituțională. „ANI nu se află în subordinea Parlamentului, iar această formulă eficientă o recomandăm şi altor instituții de profil. ANI a fost înființată în 2007 şi bineînțeles că, de-a lungul anilor, au existat diverse presiuni - de la tăieri de buget până la acuzații în presă din partea politicienilor. Este inevitabil ca o asemenea instituție să nu fie agreată de politic. Este şi o zicală în acest sens: dacă politicienii ne urăsc, înseamnă că ne facem bine treaba. În contextul dat vreau să menționez că, în 2007 România era stat membru al UE, iar sprijinul Comisiei Europene în activitatea ANI a fost hotărâtor”, ne-a spus Bogdan Stan, vicepreședintele Agenției.

Inițiative legislative respinse de Guvern

Spre deosebire de colegii din România, președintele CNI, Anatolie Donciu, a declarat în repetate rânduri că instituția pe care o conduce a început cu stângul şi că, dacă nu se reformează, nu ne putem aştepta la rezultate spectaculoase în domeniul sistemului de integritate. „În prezent, CNI are doar rolul de constatator al abaterilor comise de subiecții declarării. Actele de constatare a conflictelor de interese sunt expediate la Centrul Național Anticorupție, cele de fals în declarația de avere - la Procuratura Generală. CNI nu poate aplica sancțiuni, de aici şi rezultatele…”, a spus oficialul.

Petru a clarifica cine trebuie să sancționeze actele de nedeclarare a averii, conflicte de interese și incompatibilități, și pentru a nu lăsă loc de interpretări, mai mulți experți naționali și internaționali au elaborat trei proiecte de lege menite să îmbunătățească mecanismul de declarare a averilor și a intereselor personale, cât și modalitatea de reformare a CNI. Pachetul în cauză include proiectul de Lege privind declararea averii şi a intereselor personale, proiectul de Lege cu privire la Centrul Național de Integritate şi proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Sunt exact acele inițiative care, pe motiv că nu ar avea asigurat sprijinul politic în Parlament, au fost respinse la ultima şedință a Guvernului Gaburici, în iunie.

Pirkka Tapiola:Situaţia actuală  este neclară și tristă

Ambasadorul UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, a declarat pentru „Obiectiv European” că, deja la trei ani de la constituire, se resimte o nevoie profundă de reformare a CNI, şi asta deoarece instituţia nu dispune de instrumente concrete prin care să aplice propriile decizii. În plus, CNI nu este scutită de influenţa intereselor politice. „Este important să fie modificat cadrul legal, inclusiv pentru a-i oferi CNI instrumente suplimentare, cum ar fi cel de confiscare civilă. Regretăm că proiectul de lege privind Centrul Naţional de Integritate nu a fost aprobat de Guvern în ultima sa ședinţă. Adoptarea și, ulterior, punerea în aplicare a acestei legi ar fi reprezentat un pas înainte în lupta împotriva corupţiei. Și poate că, în câţiva ani, Centrul Naţional de Integritate din Moldova ar putea avea aceleași rezultate ca, de exemplu, Agenţia Naţională de Integritate din România sau Înalta Autoritate Franceză pentru Transparenţă în viaţa publică. Situaţia actuală însă este neclară și tristă”, a conchis cu regret Pirkka Tapiola.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Preşedintele Judecătoriei Râşcani a fost iertat de CNI...

Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani din municipiul Chişinău, şi-a promovat rudele angajate în această instanţă. Astfel, anul trecut, când sora soţiei sale a fost angajată în funcţia de grefieră, doar cu jumătate de salariu, la scurt timp, magistratul a emis un ordin prin care i-a acordat o normă deplină. Pe nepotul său l-a angajat prin cumul în calitate de administrator al reţelei de calculatoare a instanţei. Deşi a semnat mai multe acte administrative în situaţie de conflict de interese, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat cazul lui Melniciuc. Experţi anticorupţie cred că membrii CNI nu au procedat corect.

16 februarie 2015
1390
Arhiva

Codul Educației l-a pus în dificultate pe edilul din Cr...

Valentin Guțan, primarul orașului Cricova din municipiul Chișinău, a fost verificat de Comisia Națională de Integritate (CNI), fiind bănuit că ar fi încălcat regimul juridic al conflictului de interese. Soția sa, Elena Guțan, este director al grădiniței de copii din Cricova. În timp ce membrii Comisiei au clasat acest caz, motivând că primarul nu a luat nici o decizie prin care și-ar favoriza soția, experții anticorupție spun că acesta este un eventual conflict de interese, întrucât, potrivit prevederilor noului Cod al Educației, instituțiile preșcolare sunt în subordinea autorităților publice locale.

27 decembrie 2015
932
Arhiva

Muncă în vânt la Comisia Națională de Integritate

Cele mai multe dintre cazurile de incompatibilitate, de conflict de interese și de fals în declarațiile de avere, descoperite de Comisia Națională de Integritate (CNI), rămân nepedepsite. De aproape un an, Centrul Național Anticorupție refuză să aplice amenzi în baza actelor de constatare emise de CNI, motivând prin expirarea termenului de prescripție. Din același motiv, rămân nepedepsite și cazurile de nedeclarare a averilor.Doar două amenzi

23 aprilie 2014
892
Arhiva

Mandat european de arestare şi mandat de urmărire inter...

Pe numele lui Valeriu Guma va fi emis un mandat european de arestare şi un mandat de urmărire internaţioanlă. Despre aceasta ne-au anunţat reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei Române, într-un răspuns oficial, remis pe adresa ZdG.

16 mai 2013
947
Arhiva

Acțiunea de regres împotriva judecătorilor Domnica Mano...

Trei judecători ai Curții de Apel Chișinău - Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu (ultimul - deja trecut în avocatură) - ar putea fi obligați de către instanță să achite statului suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Împotriva acestor magistrați Procuratura Anticorupție a pornit o procedură de regres la începutul anului 2016. 

14 decembrie 2016
1013
Accesul la informații pe înțelesul tuturor

IP Căpitănia Portului Giurgiulești ne îngrădește accesu...

Întrebare: Sunt reprezentant al unei organizații neguvernamentale în domeniul anticorupție. În baza Legii privind accesul la informație, am solicitat  Căpităniei Portului Giurgiulești să includă organizația pe care o reprezint în lista părților interesate în procesul de consultare publică în cadrul Căpităniei și să ne prezinte următoarele informații: numele, prenumele, funcția și numărul de contact ale persoanei responsabile de procesul decizional în cadrul IP Căpitănia Portului Giurgiulești; să ne informeze despre organizarea consultărilor publice și a ședințelor publice,  despre modalități de depunere a recomandărilor, dar și despre locul unde cetățenii se pot informa referitor la proiectele de decizie etc.

26 ianuarie 2018
1158