Profil candidat: Olga Coptu

Integritatea în activitatea politică

Olga Coptu (37 de ani)candidează pe circumscripția nr. 50, pentru diaspora din țările de la Vest de Republica Moldova. Este licențiată Istorie, USM, și în Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale la Universitatea „La Sapienza” din Roma. În 2009, fiind în Italia, a fondat, cu o fostă profesoară la USM, „Gazeta Basarabiei”, destinată moldovenilor din Italia.

Olga Coptu a revenit în R. Moldova în 2014. Tot atunci devine membră a PDM  și și-a început activitatea în cadrul Biroului Relații Interetnice, apoi s-a angajat în calitate de consultant la Ministerul Culturii. A candidat cu PDM la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, dar nu a trecut în Parlament. În 2015 a devenit consilier orășenesc în consiliul primăriei Cimișlia. A renunțat la acest mandat un an mai târziu.

La 21 iulie 2016 a fost numită printr-o dispoziție semnată de premierul Pavel Filip în funcția de șefă a Biroului pentru Relații cu Diaspora (BRD), iar la 27 iulie 2018 și-a dat demisia din această funcție.

Integritatea în declararea averilor și intereselor personale

În declaraţia de avere  şi interese personale pentru anul 2016, şefa BRD declara venituri din salariul de la Biroul Relaţii Interetnice şi de la Ministerul Culturii în sumă totală de peste 56 de mii de lei, iar din activitatea de cercetare pentru AO „Centrul de Investigaţie şi Consultanţă Sociopolis” – în jur de 4 mii de lei. Olga Coptu a arătat în declarie că a vândut cu 50 de mii de lei un autoturism Renault, dar și-a cumpărat un altul, Mitsubishi, cu 10 mii de lei.

În anul următor, în declarația de avere pentru anul 2017, apare un alt autoturism, Toyota, fabricat în 2014,  tot de 10 mii de lei. Pentru Ziarul de Gardă, funcționara a explicat că mașina era avariată, de asta ar fi costat atât de puțin. „Eu am adus-o din Germania, ea era un pic avariată, un pic bine. Am înregistrat-o în R. Moldova. Anterior, vândusem altă mașină și am cumpărat-o pe asta”. După apariția articolului pe ZdG, la 27 aprilie 2018,  ea a adăugat o altă declarație de avere pe pagina ANI, indicând că automobilul a costat nu 10.000 de lei, ci 10.000 de euro.

În aceeași declarație, ea arată că a ridicat un salariu anual de la Cancelaria de Stat de 119 623 lei, dar și faptul că a intrat în posesia unui apartament de 49 de metri pătrați, al cărui preț nu l-a indicat. Olga Coptu a precizat că a avut o garsonieră înregistrată pe numele mamei sale, pe care a vândut-o. Ea a adăugat că a muncit timp de opt ani în Italia și timp de patru ani în Republica Moldova și în aceste condiții și-a putut cumpăra un apartament.

Aecste bunuri au fost indicate de candidată și în declarația depusă la CEC în campania electorală 2019. Apartamentul ar fi costat, potrivit documentului, 250 de mii de lei, iar Toyota este declaraă cu prețul de 10 mii de euro.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice sau de partid

Pe parcursul aflării în funcția de șefă a BRD reprezentanții diasporei au criticat în repretate rânduri instituția că ar fi politizată, invocând inclusiv faptul că nu a întreprins nimic ca să apere interesele cetățenilor moldoveni în procesul de judecată Diaspora vs RM de după alegerile prezidențiale din 2016. Litigiul se referea la faptul că în turul doi de scrutin, în 17 secții de votare din mai multe țări, buletinele de vot s-au epuizat, încât mii de alegători nu au putut vota. Au fost depuse 4031 de contestații la secțiile de vot din afara țării. Instanțele de judecată, CA Chișinău, și CSJ au încetat procesul în dosarul ”Diaspora” motivând că, potrivit Codului electoral, contestaţiile depuse la instanţele de judecată în ziua alegerilor se examinează în aceeaşi zi. Șefa BRD a declarat atunci într-un interviu pentru Europa Libera că BRD este o direcţie în cadrul Cancelariei de Stat care are drept scop să asigure în primul rând o punte de legătură între autorităţi şi diasporă, şi nu să reprezinte diaspora în procese, cum ar fi cel de judecată, de după alegerile prezidenţiale, împotriva Guvernului.

Cazier judiciar

Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.