Republica Moldova – mai jos în topul Indicelui Percepției Corupției

Republica Moldova a coborât în clasmentul realizat de Transparency International, Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2016. Țara noastră a înregistrat un scor al IPC de 30 puncte şi s-a plasat pe locul 123 din 176 de ţări incluse în clasament. În 2015, scorul indicelui a fost de 33 puncte, Republica Moldova situându-se pe locul 103 din 168 ţări. Indicele se calculează la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.

Potrivit calculelor efectuate de Transparency International Moldova, rezultatele IPC 2016 sunt cele mai proaste pentru Republica Moldova în ultimii cinci ani. Pentru comparație, Rusia şi Ucraina în acest clasament se află pe locul 131, iar România pe locul 57.  Pe primul loc s-au situat Danemarca și Noua Zeelandă, cu câte 90 de puncte, urmate fiind de Finlanda și Suedia, cu câte 89 și 88 de puncte.

Expert: Reforme de ochii donatorilor

Experții locali ai Transprency International Moldova au apreciat că motivul unui scor atât de slab pentru Republica Moldova este faptul că legile adoptate nu funcționează, valorile democratice sunt subminate, iar statul se transformă în unul captiv. Ei au menționat că în anul 2016 în Republica Moldova au fost adoptate o serie de proiecte de acte legislative în domeniul anticorupţie, a continuat reforma organelor anticorupţie, a fost încheiat acordul cu FMI şi a fost deblocată finanţarea din partea partenerilor de dezvoltare, dar aceste evenimente nu au îmbunătățit percepția pouplației asupra nivelului de corupție.

”Au fost adoptate unele proiecte de lege, dar acest lucru se face doar de ochii lumii, de ochii donatorilor și partenerilor de dezvoltare, iar acțiunile vin în contradicție cu declarațiile. Noi ne dorim ca ei să promoveze sincer valorile europene”, a declarat pentru Moldova Curată directorul executiv al Transparency International Moldova, Lilia Carasciuc. Ea a subliniat că, în acest context, un rol important îl are societatea civilă, care trebuie să fie foarte activă. Lilia Carasciuc a adus exemplul protestelor recente din România, unde guvernanții au inițiat proiectele de modificare a Codului penal și pentru amnistierea unor pedepse. Expertul a făcut o paralelă cu proiectul de lege privind amnistia fiscală și liberalizarea capitalurilor, inițiat în Republica Moldova de un grup de deputați ai Partidului Democrat, proiect care ar putea afecta direct sistemul de verificare a integrității demnitarilor.

”Mai mult, eu consider că să întărești organele de drept în condițiile unui stat capturat înseamnă să lucrezi contra democrației. Pentru că dacă instituția este capturată, ea poate fi folosită în interesele unei persoane, a unui grup îngust de persoane, dar nu în interesul cetățenilor și a supremației legii. Și acest lucru chiar este periculos”, a adăugat Lilia Carasciuc.

Viorel Morari: Lupta anticorupție nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor populației

I-am solictat o opinie pe marginea acestui raport șefului Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. El consideră că un indice al perceperii corupției înalt în Republica Moldova este, în primul rând, problema autorităților. ”Înseamnă că atât Procuratura Anticorupție, cât și Centrul Național Anticorupție nu s-au ridicat la așteptările societății. De aceea va trebui revăzută atât politica, cât și acțiunile pe care le vom întreprinde în perioada anului 2017 în vederea îmbunătățirii luptei împotriva corupției”, a declarat Viorel Morari, adăugând că este necesară intensificarea luptei împotriva corupției la nivel înalt. El a mai remarcat că anul 2016 a fost un an dificil, cu multe schimbări, cu alegeri prezidențiale și acțiunile anticorupție întreprinse de autorități au fost percepute greșit de către societate.

Transparency International Moldova atenționează și asupra faptului că până în prezent nu au fost traşi la răspundere pentru admiterea fraudei bancare decidenţii responsabili de securitatea sistemului bancar şi de prevenirea spălării banilor. De asemenea, nu este încă funcțională Autoritatea Naţională de Integritate, fiind periclitată aplicarea politicilor declarării şi controlului averii şi intereselor. Între alte deficiențe remarcate se numără, potrivit experților, concursurile orchestrate şi numirea persoanelor cu probleme de integritate în funcţii publice, abuzarea de clauza „date cu caracter personal” pentru a îngrădi accesul la informaţiile publice, încercările de a controla viaţa privată a persoanelor neloiale sistemului sub pretextul prevenirii crimelor cibernetice prin proiectul de lege Big Brother, justiţia selectivă şi procesele judiciare de rezonanţă secretizate, intimidarea avertizorilor de integritate, avocaţilor, judecătorilor, jurnaliştilor de investigaţie şi activiştilor civici.

Natalia Enache

Lilia Carasciuc spune că acțiunile demnitarilor vin în contradicție cu declarațiile lor

Viorel Morari afirmă că este necesară intensificarea luptei împotriva corupției la nivel înalt