Procuror DNA: Dacă sistemul judiciar nu îşi doreşte cu adevărat reformele şi se complace într-o viaţă liniştită cu sistemul politic, e greu să ai rezultate
Procurorul șef-adjunct al Direcției Naționale Anticorupție de la București, Nistor Călin, spune că o combatere eficientă a corupției este posibilă doar în cazul în care există o voinţă a sistemului judiciar în primul rând și abia în al doilea rând a societăţii civile. În opinia sa, politicienii sunt ultimii care îşi doresc o reformă adevărată a sistemului judiciar, de aceea ei ar trebui determinaţi să o accepte.
”Aşa s-a întâmplat şi în România, unde au fost create instituţii anticorupţie, ca să nu funcţioneze mai deloc, dar ceea ce s-a întâmplat ulterior a depăşit aşteptările clasei politice. Dacă prin anul 2006 DNA trimitea în judecată cam 160 de inculpaţi anual, acum s-a ajuns la cifra de 1200”, a spus Nistor Călin la o conferință organizată la Chișinău de Institutul pentru Politici și Reforme Europene și Institut fur Europaische Politik.
«Prima condiție pentru a lucra în sistemul judiciar este onestitatea »
Șeful-adjunct al DNA mai afirmă că în cazul în care sistemul judiciar nu îşi doreşte cu adevărat reformele şi se complace într-o viaţă liniştită cu sistemul politic, e greu să ai rezultate. „Prima condiţie pentru a lucra în sistemul judiciar este onestitatea. Este necesară o reală independenţă a justiţiei în Republica Moldova şi sistemul judiciar să vrea să combată corupţia”, a adăugat Nistor Călin.
El a subliniat importanţa eliminării influenţei politice în domeniul justiţiei, menționând că în România procuratura nu e controlată de nimeni, iar influenţa politicului în actul de justiţie e nulă şi că aşa ar trebui să fie şi în Republica Moldova:”Am fost delegat la conducerea DNA pentru vreo 3 luni în 2013 şi nu am primit niciodată niciun telefon de la vreun om politic, nu m-a abordat nimeni.”
Reforme sub presiunea UE
Crearea unei instituții puternice anticorupție, precum DNA, a fost posibilă în România datorită presiunilor din partea Uniunii Europene înainte de aderare, dar și oamenilor care au ajuns în fruntea DNA, a explicat Ana Otilia Nuțu, analist pe politici anticorupție de la Expert Forum România. Ea a explicat că la conducerea instituțiilor de drept au fost numiţi oameni foarte buni, în plus, UE avea misiuni de monitorizare de 4 ori pe an.
”Este o chestiune care durează. Deşi reformele au început în 2005, primele condamnări au apărut în 2010-2011. Trebuie să construieşti un corp de procurori, trebuie timp pentru instrumentarea dosarelor, unele foarte complicate. Trebuie ca şi judecătorii să prindă la curaj, ca să dea condamnări. La început pedepsele erau foarte mici sau cu suspendare, dar acum sunt mai multe cu executare”, a subliniat Ana Otilia Nuțu.
Pe de altă parte, afirmă experta, acum apare riscul că toată lumea aşteaptă ca numai DNA să rezolve problemele. Astfel că următorul pas este întărirea altor instituţii de control, precum Curtea de Conturi și Agenția Națională de Integritate, să se facă reguli clare şi transparente de transfer al banilor bugetari. Ea a remarcat și importanța deciziilor pe care le ia cetățeanul atunci când își exercită dreptul la vot.
”Oamenii trebuie să fie şi ei atenţi ce votează. Nu mai poţi să votezi un primar corupt, aşteptându-te că o să vină DNA să îl ia. Şi cetăţenii au o responsabilitate în acest sens”, a subliniat reprezentanta Expert Forum România.
Experiența Georgiei: În țări ca ale noastre numai reformele radicale pot avea succes
Eka Tkeshelashvili, președinte al Institutului pentru Studii Strategice de la Tbilisi, procuror general și ministru al Justiției în Georgia în perioada când Mihail Saakashvili era președinte, a remarcat importanța depolitizării justiției, fapt care a contribuit la reformarea instituțiilor de drept din țara sa.
”Ce a fost diferit în Georgia faţă de Republica Moldova este faptul că am avut angajamentul total al clasei politice pentru reforme radicale, după revoluţie. În țări ca ale noastre numai reformele radicale pot avea succes. Aici (n.r. - în Republica Moldova) reforma cred că trebuie să se concentreze pe procuratură, pentru ca oamenii să aibă încredere că actele de corupție sunt sancționate. Dacă este posibil – să fie creat un mecanism special în sistemul procuraturii care ar putea face faţă corupţiei, să îi înspăimânte pe cei care sunt implicaţi”, a menționat Eka Tkeshelashvili.
Fostul procuror general al Georgiei le recomandă autorităților de la Chișinău să revadă legile care permit interpretarea lor echivocă și lasă loc pentru abuzuri din partea funcționarilor. Ea s-a referit, în primul rând, la susținerea mediului de afaceri.
”Nu puteţi avea proces anticorupţie eficient, dacă aveţi atât de mulţi stimuli pentru acte de corupţie. Dacă taxele sunt atât de mari, iar afacerile nu rezistă dacă le plătesc în mod oficial, antreprenorii vor avea mereu tentația de a da mită, iar funcționarii – de a lua această mită”, a conchis Eka Tkeshelashvili.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Eurodeputații așteaptă reformarea CNI și CNA
La reuniunea Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova, desfășurată la 15 martie la Bruxelles, primul ministru Pavel Filip a fost întrebat de către europarlamentari cum actualul Executiv își propune să combată corupția din țară și cum va fi elucidată frauda din sistemul bancar. De asemenea, eurodeputații au fost interesați să afle dacă și cum vor fi reformate Comisia Națională de Integritate și Centrul Național Anticorupție. Premierul nu a dat un răspuns exact, menționând că acest punct este o prioritate a actualei guvernări.
Posibile conflicte de interese în cadrul Primăriei Bălț...
Viceprimarul orașului Bălți, Lilia Sava, este bănuită de Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat (OTC) Bălți că s-ar afla în situație de conflict de interese, întrucât este responsabilă de domeniile învățământ, tineret și sport, iar șefa Direcției Învățământ i-ar veni drept fiică vitregă. OTC, prin semnătura șefului Octavian Mahu, a expediat o sesizare la Comisia Națională de Integritate (CNI) cu solicitarea să examineze această situație. Mahu, care este fost primar al orașului Bălți, a explicat în document că Lilia Sava se află în mariaj civil cu tatăl șefei Direcției de Învățământ, Tatiana Dubițcaia, iar ultima, la rândul său, o are în subordine pe sora sa, Nadejda Oprea, care este șefa unei grădinițe din oraș.
CNI va verifica averea ministrului Mediului după un art...
Comisia Națională de Integrtate a decis la ședința de joi, 19 iunie, să inițieze un control în privința noului ministru al Mediului, Valentina Țapiș, care este bănuită că nu și-a inclus toate veniturile și proprietățile în declarația pentru anul 2012. Controlul vine în urma unui articol publicat de Moldova Curată în luna mai, când Valentina Țapiș deținea funcția de ministru adjunct al Mediului.
Un consilier raional de la Basarabeasca a rămas fără ma...
Fostul consilier raional de la Basarabeasca, Ivan Secov s-a aflat în incompatibilitate de funcţii timp de doi ani, însă Comisia Electorală a Centrală (CEC) a observat acest lucru abia acum şi a decis să îi ridice mandatul. La rândul său, Secov, care este şi director interimar al Spitalului raional Basarabeasca, spune că nu a ştiut că nu poate ocupa aceste două poziţii în acelaşi timp.
Miniștri cu firme de la PDM: Pavel Filip, Vladimir Botn...
Ministrul democrat Pavel Filip pare să fie sprijinit masiv de angajaţii din întreprinderile de stat subordonate ministerului pe care îl conduce, întrucât aproape 200 de angajaţi la ”Registru” au făcut donaţii de mii de lei în campania electorală a PDM. El însuși nu a donat nimic, deși are de unde, judecând după declarația de avere. Un alt ministru democrat, Vasile Botnari, are și el acumulate ceva bunuri, în afară de locuință. Victor Osipov este un reprezentant al PDM care revine în Guvern și care, la fel ca primii doi, are cote părți în mai multe firme, în special din domeniul media.