Procuror DNA: Dacă sistemul judiciar nu îşi doreşte cu adevărat reformele şi se complace într-o viaţă liniştită cu sistemul politic, e greu să ai rezultate

Arhiva 14 decembrie 2015 882
Nistor Călin

Procurorul șef-adjunct al Direcției Naționale Anticorupție de la București, Nistor Călin, spune că o combatere eficientă a corupției este posibilă doar în cazul în care există o voinţă a sistemului judiciar în primul rând și abia în al doilea rând a societăţii civile. În opinia sa, politicienii sunt ultimii care îşi doresc o reformă adevărată a sistemului judiciar, de aceea ei ar trebui determinaţi să o accepte.



 ”Aşa s-a întâmplat şi în România, unde au fost create instituţii anticorupţie, ca să nu funcţioneze mai deloc, dar ceea ce s-a întâmplat ulterior a depăşit aşteptările clasei politice. Dacă prin anul 2006 DNA trimitea în judecată cam 160 de inculpaţi anual, acum s-a ajuns la cifra de 1200”, a spus Nistor Călin la o conferință organizată la Chișinău de Institutul pentru Politici și Reforme Europene și Institut fur Europaische Politik.

Ana Otilia Nuțu

«Prima condiție pentru a lucra în sistemul judiciar este onestitatea »

Eka Tkeshelashvili

Șeful-adjunct al DNA mai afirmă că în cazul în care sistemul judiciar nu îşi doreşte cu adevărat reformele şi se complace într-o viaţă liniştită cu sistemul politic, e greu să ai rezultate. „Prima condiţie pentru a lucra în sistemul judiciar este onestitatea. Este necesară o reală independenţă a justiţiei în Republica Moldova şi sistemul judiciar să vrea să combată corupţia”, a adăugat Nistor Călin.

El a subliniat importanţa eliminării influenţei politice în domeniul justiţiei, menționând că în România procuratura nu e controlată de nimeni, iar influenţa politicului în actul de justiţie e nulă şi că aşa ar trebui să fie şi în Republica Moldova:”Am fost delegat la conducerea DNA pentru vreo 3 luni în 2013 şi nu am primit niciodată niciun telefon de la vreun om politic, nu m-a abordat nimeni.”

Reforme sub presiunea UE

Crearea unei instituții puternice anticorupție, precum DNA, a fost posibilă în România datorită presiunilor din partea Uniunii Europene înainte de aderare, dar și oamenilor care au ajuns în fruntea DNA, a explicat Ana Otilia Nuțu, analist pe politici anticorupție de la Expert Forum România. Ea a explicat că la conducerea instituțiilor de drept au fost numiţi oameni foarte buni, în plus, UE avea misiuni de monitorizare de 4 ori pe an.

”Este o chestiune care durează. Deşi reformele au început în 2005, primele condamnări au apărut în 2010-2011. Trebuie să construieşti un corp de procurori, trebuie timp pentru instrumentarea dosarelor, unele foarte complicate. Trebuie ca şi judecătorii să prindă la curaj, ca să dea condamnări. La început pedepsele erau foarte mici sau cu suspendare, dar acum sunt mai multe cu executare”, a subliniat Ana Otilia Nuțu.

Pe de altă parte, afirmă experta, acum apare riscul că toată lumea aşteaptă ca numai DNA să rezolve problemele. Astfel că următorul pas este întărirea altor instituţii de control, precum Curtea de Conturi și Agenția Națională de Integritate, să se facă reguli clare şi transparente de transfer al banilor bugetari. Ea a remarcat și importanța deciziilor pe care le ia cetățeanul atunci când își exercită dreptul la vot.

”Oamenii trebuie să fie şi ei atenţi ce votează. Nu mai poţi să votezi un primar corupt, aşteptându-te că o să vină DNA să îl ia. Şi cetăţenii au o responsabilitate în acest sens”, a subliniat reprezentanta Expert Forum România.

Experiența Georgiei: În țări ca ale noastre numai reformele radicale pot avea succes

Eka Tkeshelashvili, președinte al Institutului pentru Studii Strategice de la Tbilisi, procuror general și ministru al Justiției în Georgia în perioada când Mihail Saakashvili era președinte, a remarcat importanța depolitizării justiției, fapt care a contribuit la reformarea instituțiilor de drept din țara sa.

”Ce a fost diferit în Georgia faţă de Republica Moldova este faptul că am avut angajamentul total al clasei politice pentru reforme radicale, după revoluţie. În țări ca ale noastre numai reformele radicale pot avea succes. Aici (n.r. - în Republica Moldova) reforma cred că trebuie să se concentreze pe procuratură, pentru ca oamenii să aibă încredere că actele de corupție sunt sancționate. Dacă este posibil – să fie creat un mecanism special în sistemul procuraturii care ar putea face faţă corupţiei, să îi înspăimânte pe cei care sunt implicaţi”, a menționat Eka Tkeshelashvili.

Fostul procuror general al Georgiei le recomandă autorităților de la Chișinău să revadă legile care permit interpretarea lor echivocă și lasă loc pentru abuzuri din partea funcționarilor. Ea s-a referit, în primul rând, la susținerea mediului de afaceri.

”Nu puteţi avea proces anticorupţie eficient, dacă aveţi atât de mulţi stimuli pentru acte de corupţie. Dacă taxele sunt atât de mari, iar afacerile nu rezistă dacă le plătesc în mod oficial, antreprenorii vor avea mereu tentația de a da mită, iar funcționarii – de a lua această mită”, a conchis Eka Tkeshelashvili.

Natalia Enache



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Încă o tergiversare! Nu a fost aleasă conducerea Autori...

Nici în ședința de astăzi, 31 iulie 2017, nu a fost ales președintele și vicepreședintele ANI. Din cei patru candidați înscriși în concurs, membrii Consiliului de Integritate din cadrul ANI au stabilit că doar dosarul lui Victor Strătilă a fost complet. Concursul a fost prejungit cu zece zile.

31 iulie 2017
1088
Arhiva

În structura CNI va fi şi un jurnalist. Cine şi cum îl...

Potrivit iniţiativei legislative de reformare a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), în componenţa acestei instituţii va fi creată o structură nouă, numită Consiliul de Integritate. Membri ai acestui Consiliu vor fi cinci reprezentanţi ai instituţiilor publice, unul din societatea civilă şi un jurnalist. Proiectul de lege prevede că jurnalistul va fi selectat de către Ministerul Justiţiei, însă unii jurişti şi reprezentanţi ai mass-media nu sunt de acord cu această modalitate de selectare. 

17 martie 2016
1017
Arhiva

Reparaţia Judecătoriei Orhei, soldată cu dosar penal

O companie care a reparat sediul Judecătoriei Orhei a ajuns în vizorul procurorilor după ce a cerut pentru renovare un milion de lei, iar angajaţii Inspecţiei Financiare, subordonată Ministerului Finanţelor, au constatat mai multe abateri de la normele legale. Bunăoară, controlorii au stabilit că circa 425.000 de lei au fost trecuţi neîntemeiat la capitolul cheltuieli. Oamenii legii au pornit urmărirea penală în baza articolului 190, aliniat 5, din Codul Penal – escrocheria, în baza raportului inspectorilor. Deşi procurorii ne-au asigurat că administraţia judecătoriei nu poartă vreo vină, documentul arată că şi şefii instanţei au comis încălcări.

17 noiembrie 2014
1147
Arhiva

Primul an de activitate a CNI - factorii care au influe...

În anul 2013 Comisia Națională de Integritate (CNI) a recepționat 110 000 de declaraţii cu privire la venituri şi proprietate și declaraţii de interese personale. Dintre acestea, a verificat doar 3 000 de declaraţii, ceea ce constituie 3 % din totalul declaraţiilor recepţionate.

17 mai 2014
1121
Arhiva

Familia de magistrați Cupcea-Sănduța a investit toate v...

28 decembrie 2016
1895
Arhiva

Proiectele de lege care propun amnistia fiscală au fost...

Iniţiativele legislative privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, înaintate de un grup de deputaţi democraţi, au fost votate în prima lectură, astăzi, 16 decembrie 2016, în pofida apelurilor societăţii civile, care au solicitat deputaţilor cel puţin să amâne examinarea. În timp ce unii parlamentari din opoziţie argumentau că cele două iniţiative ascund interese majore şi nu au fost consultate cu societatea civilă şi cu partenerii externi, deputaţii democraţi au insistat că iniţiativele vor aduce mai multă claritate şi precizie în averile celor care încă nu şi le-au declarat.

16 decembrie 2016
877