Profil candidat: Valeriu Caisîn
Integritatea în activitatea politică
Valeriu Caisîn (50 de ani), membru al Biroului raional PAS la Strășeni, deține, din 2012, funcția de director adjunct științific al Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS), instituție subordonată Agenției pentru Silvicultură „Moldsilva”. El a aderat la PAS în momentul constituirii formațiunii politice, mai 2016. Pentru reporteru Campaniei pentru un Parlament Curat candidatul a declarat că până atunci nu a avut o activitate politică. Candidează cu nr. 36 pe lista pentru circumscripția națională a Blocului ACUM.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Până a veni la conducerea ICAS, Valeriu Caisîn a deținut funcția de inginer silvic-șef al Rezervației de stat „Codrii”. În decembrie 2012, când a fost numit director adjunct, el a prezentat prima declarație de avere. Atunci Valeriu Caisîn a indicat că în 2010 a cumpărat cu 80.000 de lei o mașină Volkswagen Passat, fabricată în 2005. Funcționarul nu a arătat că ar avea în proprietate vreo casă sau vreun teren.
Tot în acea declarație de avere, Valeriu Caisîn a scris că pe parcursul anului 2012, înainte de a veni la ICAS, a avut la Rezervația „Codrii” un salariu total de 97.000 de lei, iar pentru o lună de activitate în noua funcție a ridicat circa 12.800 de lei. Din aceeași declarație de avere aflăm că și soția sa era angajată la Rezervației „Codrii”, ridicând în 2012 un salariu de 16.000 de lei.
În declarația depusă pentru anul 2013 se arată că în acel an Valeriu Caisîn a avut un salariu total de aproape 130.000 de lei, iar soția sa – până la 21.000 de lei. Directorul adjunct al ICAS a indicat în declarație aceeași mașină și, la fel, nu a arătat niciun imobil. În acel an, în declarația de venit a funcționarului a apărut un depozit bancar – 20.000 de euro, dobânda fiind de 300 de euro.
Directorul adjunct al ICAS susține că în perioada 2012 – 2013, atunci când a prezentat declarațiile de avere, locuia într-un apartament de serviciu oferit de Rezervația „Codrii”, motiv pentru care nu l-a arătat în documente. Pentru reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat candidatul a spus că în prezent deține o locuință și că din anul 2013 nu a mai depus declarații de avere la CNI/ANI, întrucât „legea era ambiguă în acest sens, în ceea ce privește instituțiile cu autonomie financiară”.
În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, Valeriu Caisîn arată că în anul 2017 a avut un salariu de 184 943 lei (în jur de 15 000 lei lunar). A avut venituri și din colaborarea cu Institutul de Zoologie, dar și cu Oficiul Biodiversitate. Atât în anul 2017, cât și în 2018, Valeriu Caisîn a beneficiat de o dobândă de 28 500 lei din depozite bancare. El deține la bancă 5 conturi pe care păstra la momentul depunerii declarației 610 000 lei și 20 000 euro.
Solicitat de reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat să spună de unde a acumulat acești bani, Valeriu Caisîn a răspuns: „Sunt acumulările de pe tot parcursul vieții. Sunt bani câștigați inclusiv în străinătate, unde am fost vreo opt ani, începând din anii studenției. I-am pus pe conturi bancare pentru că nu am găsit o soluție mai bună de atât”.
Candidatul mai arată că deține o casă cu suprafața de 114,6 m. p., pe care a dobândit-o în anul 2017 și a cărei valoare ar fi de 57 313 mii de lei. În anul 2018 candidatul și-a cumpărat un autoturism Dacia Duster cu 60 de mii de lei. „Valoarea casei pe care am indicat-o este cea din contractul de vânzare-cumpărare. Am cumpărat-o de la o familie care divorța. Se întâmpla în perioada când autoritățile nu mai voiau să prelungească contractul prin care ne ofereau drept locuință apartamentul de serviciu”, a explicat Valeriu Caisîn valoarea casei, pe care a indicat-o în declarație.
Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid
Valeriu Caisîn susține că a contribuit, inclusiv financiar, la renovarea sediului PAS de la Strășeni, însă nu a precizat suma pe care a oferit-o.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Procurorii şi primarii – lideri la capitolul fals în de...
Cel mai des uită să-şi declare toate averile procurorii, primarii şi funcţionarii publici din cadrul primăriilor. Asta reiese din analiza activităţii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) pentru prima jumătate a acestui an. Comisia a iniţiat 66 de controale şi a emis 27 de acte de constatare în cazuri de încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii.
Procurorul Vasile Gherasimenco, salvat şi de judecători...
Magistraţii Judecătoriei Buiucani au dat dreptate procurorilor Anticorupţie care, sesizaţi de Comisia Naţională de Integritate (CNI) în aprilie 2014, au refuzat să pornească un dosar penal în cazul colegului lor de la Procuratura municipiului Chişinău, Vasile Gherasimenco. Omul legii a fost în vizorul Comisiei pentru că ar fi încercat să ascundă mai multe bunuri, inclusiv o casă cu două niveluri. „Corb la corb nu scoate ochii”, a comentat Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI.
Testele la poligraf – efectuate la aparate necertificat...
Cadrul legal general privind testarea la poligraf, dar și legislația specifică referitoare la unele instituții care trebuie să testeze personalul la ”detectorul de minciuni”, trebuie să fie modificate, consideră experții reuniți în cadrul unei dezbateri organizate de Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată, la tema “Testarea la poligraf: un deceniu de eșecuri sau de reușite?”.
Primarul satului Oxentea, condamnat la închisoare cu ex...
Judecătoria raionului Dubăsari l-a condamnat pe primarul satului Oxentea, Valeriu Rusu, la 1,6 ani de închisoare cu executare pentru exces de putere și aplicarea violenței asupra unei persoane aflate în exercițiul funcțiunii, iar pe secretara consiliului local - la 5,5 ani de închisoare. Unul dintre capetele de acuzare a fost înstrăinarea ilegală a trei terenuri aflate pe malul Nistrului, în zona de protecție a râului. Terenurile ar fi proprietate a statului, dar sunt gestionate de Agenția „Apele Moldovei”. Inițial, în calitate de inculpat apărea și inginerul cadastral din sat, dar în privința lui fapta a fost recalificată drept contravenție și nu i-a fost aplicată o pedeapsă, deoarece a expirat termenul de prescripție. Primarul a fost acuzat și de faptul că a aplicat violența asupra a două angajate ale Inspectoratului Fiscal Dubăsari, care, la sfârșitul anului 2012, au venit în satul Oxentea pentru a efectua un control operativ la agenții economici de la piața locală. Valeriu Rusu spune că ambele dosare, de aplicare a violenței și de abuz de putere, au fost fabricate, la baza lor stând plângerile unui consilier local, care a condus anterior colhozul din localitate.