Profil candidat: Petru Corduneanu
Integritatea în activitatea politică
Despre biografia lui Petru Corduneanu se știe că, în perioada guvernării comuniste, 2001 – 2009, a ocupat diferite funcții în cadrul Ministerului de Interne. În timpul revoltei din aprilie 2009 el deținea funcția de șef al Direcției Generale Poliție Ordine Publică.
După schimbarea guvernării, în anul 2009, s-a pensionat, însă nu a dispărut din atenția opiniei publice. Era urmărit penal pentru presupusa agresare în noaptea de 7 aprilie 2009 a deputatei Valentina Cușnir, de aceea presa a scris periodic despre el, monitorizând procesul de judecată.
După alegerile locale din 2015 a devenit consilier municipal în Capitală pe lista Partidului Socialiștilor, iar în luna iulie 2017 a devenit deputat, după decesul parlamentarei socialiste Irina Mîzdrenco, fiind următorul pe lista socialiștilor. Candidează pentru un nou mandat pe Circumscripția nr. 38 Hâncești.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
La alegerile parlamentare din 2014 Petru Corduneanu a donat în trei tranșe Partidului Socialiștilor o sumă totală de 271, 5 mii lei, potrivit raportului financiar al PSRM depus la CEC. El este trecut în listele de donatori ca pensionar MAI. Pensia sa de ofițer în rezervă constituie, potrivit declarației sale de venituri pentru anul 2017, în jur de 98 de mii de lei pe an, adică peste 7 mii de lei lunar. Pentru a putea face o astfel de donație, Petru Corduneanu ar fi trebuit să adune pensiile de cel puțin doi ani și jumătate.
În declarația de venituri și interese personale depuse pentru anul 2017 din funcția de deputat, Petru Corduneanu arată că deține un apartament cu o suprafață de 165 de metri pătrați, dobândit în anul 2008 și care ar valora 445 de mii de lei. În euro valoarea locuinței ar fi de 22 de mii de euro.
De asemenea, deputatul indică faptul că în anul 2016 și-a procurat un autoturism Skoda Superb Sedan, produs în anul 2010, care ar valora 10 mii de lei, adică 500 de euro.
Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid
Numele lui Petru Corduneanu apare într-o investigație jurnalistică realizată de RISE Moldova în anul 2016. Potrivit documentelor citate în investigație, firma colegului de partid al lui Corduneanu, Corneliu Furculiță, ”Exclusiv Media” SRL, a împrumutat de la o companie înregistrată în Bahamas (zonă offshore) 1,5 milioane de euro. O parte din acești bani a fost ulterior împărțită unor persoane care făcuseră donații la PSRM. Petru Corduneanu a primit și el 500 de mii de lei de la ”Exclusiv Media” SRL.
În urma acestei investigații Procuratura Anticorupție a deschis o cauză penală privind spălarea de bani în proporții deosebit de mari. Dosarul se afla, în septembrie 2018, la etapa urmăririi penale, potrivit unui răspuns al Procuraturii Anticorupție (PA), adresat portalului Media-azi.md, Corneliu Furculiță a comentat că toate tranzacțiile au fost legale, iar ”Exclusiv Media” a acționat RISE Moldova în judecată pentru defăimare. Deocamdată nu există o decizie definitivă pe acest caz. În luna mai 2018 dosarul a fost trimis de la Curtea de Apel Chișinău la rejudecare la Judecătoria Chișinău.
Solicitat de reporterul Campaniei Pentru un Parlament Curat să răspundă la întrebări referitoare la valoarea mai mică a bunurilor sale, pe care a indicat-o în declarațiile de avere, dar și la banii donați partidului și cei luați de la ”Exclusiv Media” SRL, Petru Corduneanu a refuzat. Întrebările i-au fost trimise la 18 octombrie 2018 prin e-mail, la adresa fracțiunii Partidului Socialiștilor din Parlament și la adresa asistentului său din Legislativ. Peste câteva zile, solicitat la telefon, deputatul a spus că urmează să vadă întrebările: ”Să citesc și să văd ce drepturi am eu ca cetățean și ca deputat și dacă ne încadrăm strict în cadrul legal vă răspund. Eu m-am atosesizat, mă duc, ridic poșta și văd. Eu am statut de deputat în Parlamentrul Republicii Moldova, dați-mi voie să mă clarific, să citesc, să vedem cât e de cadrul legal, să mă încadrez eu în cadrul legal, după care vă dau un răspuns iarăși în ”deterimentul” legislației în vigoare în Republica Moldova”, a declarat Petru Corduneanu, iar de atunci nu a mai răspuns la telefon.
Cazier judiciar
Petru Corduneanu a fost unul dintre șefii poliției care au fost implicați în dispersarea manifestanților din centrul Chișinăului în timpul protestului din 7 aprilie 2009, soldat cu zeci de oameni reținuți și bătuți în comisariatele de poliție sau în penitenciarul nr. 13. El deținea atunci funcția de şef al Direcţiei Generale Poliţie Ordine Publică.
La scurt timp după protestul din 7 aprilie, Corduneanu și adjunctul său au fost învinuiți de deputata Valentina Cușnir că ar fi bătut-o în seara de 7 aprilie 2009. După un proces care a durat 7 ani, timp în care a devenit deputat, Corduneanu și fostul său adjunct au fost achitați, în luna iunie 2017, instanța notând că fapta nu s-a dovedit a fi săvârşită de inculpaţi. Curtea Supremă de Justiție a menținut hotărârile de achitare ale instanțelor inferioare.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Comisia Naţională de Integritate: 6 luni de activitate
Comisia Naţională de Integritate a întocmit Raportul de activitate în perioada semestrului I al anului 2013. Reieşind din întârzierile esenţiale în instituţionalizarea de-facto a CNI, care nu pot fi reproşate decât Parlamentului, perioada de referinţă a fost marcată prin eforturi ce ţin preponderent de organizarea activităţii popriu-zise a instituţiei, cum ar fi:
Maşinile Consiliului Raional din Rezina, la ele „acasă”
Acum două luni, preşedinta raionului Rezina, Eleonora Graur, a emis o dispoziţie potrivit căreia funcţionarii publici din cadrul Consiliului Raional nu mai au dreptul să parcheze maşinile de serviciu, pe timp de noapte sau în zilele de odihnă, în garajele personale cum o făceau anterior. Aceştia sunt obligaţi să le parcheze într-un loc special amenajat pe teritoriul şcolii tehnice auto din Rezina, pentru ca maşinile să nu fie utilizate de către funcţionarii publici în scopuri personale.
Chiar dacă şi-a recunoscut greşeala, un angajat al Depa...
Șeful adjunct al Direcției urmărire penală a Departamentului Poliției de Frontieră (DPF), Vitalie Lefter, a uitat să indice în declaraţia de avere pentru anul 2013 mai multe bunuri, între care un apartament, un autoturism, 10 conturi bancare și cota-parte de 90% din capitalul unei societăți comerciale. Ofițerul şi-a recunoscut greşeala în faţa membrilor Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), menţionând că despre existenţa unor bunuri nici nu a ştiut până acum. CNI însă nu l-a cruțat și a trimis dosarul la Procuratura Generală.
Liberalul Mihai Moldovanu a pierdut procesul împotriva...
Șeful Direcției Sănătate a Consiliului Municipal Chișinău, liberalul Mihai Moldovanu, nu a reușit să obțină despăgubirile de 10 mii de lei, dar nici dezmințire și scuze publice, pe care le ceruse de la consiliera socialistă Eugenia Ceban. Aceasta declarase, între altele, într-o conferință de presă susținută cu alți membri ai PSRM, că Moldovanu ”a distrus tot procesul de sănătate din municipiul Chișinău” și că ar avea ”cotă-parte în fiecare instituție medicală”.
Primarul nu dorește să mă angajeze, dar nici să mă info...
Întrebare: Pe parcursul anului 2017 am depus la Primăria Ignăței, raionul Rezina, trei cereri de angajare: în calitate de secretară a consiliului local, de specialist în domeniul fiscal și de contabilă cu un adaos de 0,25 din salariul de bază. Deși aceste funcții sunt vacante, Primarul nu a considerat de cuviință să dea curs acestor solicitări, dar nici să mă informeze despre motivul refuzului. În perioada septembrie-noiembrie 2017 am expediat în adresa primăriei o petiție în care am cerut răspuns oficial la solicitările anterioare, dar și o solicitare de a lua cunoștință cu actele de revizie efectuate în cadrul Primăriei de către Ministerul Finanțelor și Procuratura Anticorupție. Deși a trecut mai mult de o lună, nu am primit răspuns. Cum pot fi calificate acțiunile primăriei din punct de vedere legal și ce ar trebui să întreprind pentru a-mi apăra drepturile? Este în drept primarul să refuze angajarea unor specialiști, dacă există locuri vacante?