Profil candidat: Petru Corduneanu
Integritatea în activitatea politică
Despre biografia lui Petru Corduneanu se știe că, în perioada guvernării comuniste, 2001 – 2009, a ocupat diferite funcții în cadrul Ministerului de Interne. În timpul revoltei din aprilie 2009 el deținea funcția de șef al Direcției Generale Poliție Ordine Publică.
După schimbarea guvernării, în anul 2009, s-a pensionat, însă nu a dispărut din atenția opiniei publice. Era urmărit penal pentru presupusa agresare în noaptea de 7 aprilie 2009 a deputatei Valentina Cușnir, de aceea presa a scris periodic despre el, monitorizând procesul de judecată.
După alegerile locale din 2015 a devenit consilier municipal în Capitală pe lista Partidului Socialiștilor, iar în luna iulie 2017 a devenit deputat, după decesul parlamentarei socialiste Irina Mîzdrenco, fiind următorul pe lista socialiștilor. Candidează pentru un nou mandat pe Circumscripția nr. 38 Hâncești.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
La alegerile parlamentare din 2014 Petru Corduneanu a donat în trei tranșe Partidului Socialiștilor o sumă totală de 271, 5 mii lei, potrivit raportului financiar al PSRM depus la CEC. El este trecut în listele de donatori ca pensionar MAI. Pensia sa de ofițer în rezervă constituie, potrivit declarației sale de venituri pentru anul 2017, în jur de 98 de mii de lei pe an, adică peste 7 mii de lei lunar. Pentru a putea face o astfel de donație, Petru Corduneanu ar fi trebuit să adune pensiile de cel puțin doi ani și jumătate.
În declarația de venituri și interese personale depuse pentru anul 2017 din funcția de deputat, Petru Corduneanu arată că deține un apartament cu o suprafață de 165 de metri pătrați, dobândit în anul 2008 și care ar valora 445 de mii de lei. În euro valoarea locuinței ar fi de 22 de mii de euro.
De asemenea, deputatul indică faptul că în anul 2016 și-a procurat un autoturism Skoda Superb Sedan, produs în anul 2010, care ar valora 10 mii de lei, adică 500 de euro.
Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid
Numele lui Petru Corduneanu apare într-o investigație jurnalistică realizată de RISE Moldova în anul 2016. Potrivit documentelor citate în investigație, firma colegului de partid al lui Corduneanu, Corneliu Furculiță, ”Exclusiv Media” SRL, a împrumutat de la o companie înregistrată în Bahamas (zonă offshore) 1,5 milioane de euro. O parte din acești bani a fost ulterior împărțită unor persoane care făcuseră donații la PSRM. Petru Corduneanu a primit și el 500 de mii de lei de la ”Exclusiv Media” SRL.
În urma acestei investigații Procuratura Anticorupție a deschis o cauză penală privind spălarea de bani în proporții deosebit de mari. Dosarul se afla, în septembrie 2018, la etapa urmăririi penale, potrivit unui răspuns al Procuraturii Anticorupție (PA), adresat portalului Media-azi.md, Corneliu Furculiță a comentat că toate tranzacțiile au fost legale, iar ”Exclusiv Media” a acționat RISE Moldova în judecată pentru defăimare. Deocamdată nu există o decizie definitivă pe acest caz. În luna mai 2018 dosarul a fost trimis de la Curtea de Apel Chișinău la rejudecare la Judecătoria Chișinău.
Solicitat de reporterul Campaniei Pentru un Parlament Curat să răspundă la întrebări referitoare la valoarea mai mică a bunurilor sale, pe care a indicat-o în declarațiile de avere, dar și la banii donați partidului și cei luați de la ”Exclusiv Media” SRL, Petru Corduneanu a refuzat. Întrebările i-au fost trimise la 18 octombrie 2018 prin e-mail, la adresa fracțiunii Partidului Socialiștilor din Parlament și la adresa asistentului său din Legislativ. Peste câteva zile, solicitat la telefon, deputatul a spus că urmează să vadă întrebările: ”Să citesc și să văd ce drepturi am eu ca cetățean și ca deputat și dacă ne încadrăm strict în cadrul legal vă răspund. Eu m-am atosesizat, mă duc, ridic poșta și văd. Eu am statut de deputat în Parlamentrul Republicii Moldova, dați-mi voie să mă clarific, să citesc, să vedem cât e de cadrul legal, să mă încadrez eu în cadrul legal, după care vă dau un răspuns iarăși în ”deterimentul” legislației în vigoare în Republica Moldova”, a declarat Petru Corduneanu, iar de atunci nu a mai răspuns la telefon.
Cazier judiciar
Petru Corduneanu a fost unul dintre șefii poliției care au fost implicați în dispersarea manifestanților din centrul Chișinăului în timpul protestului din 7 aprilie 2009, soldat cu zeci de oameni reținuți și bătuți în comisariatele de poliție sau în penitenciarul nr. 13. El deținea atunci funcția de şef al Direcţiei Generale Poliţie Ordine Publică.
La scurt timp după protestul din 7 aprilie, Corduneanu și adjunctul său au fost învinuiți de deputata Valentina Cușnir că ar fi bătut-o în seara de 7 aprilie 2009. După un proces care a durat 7 ani, timp în care a devenit deputat, Corduneanu și fostul său adjunct au fost achitați, în luna iunie 2017, instanța notând că fapta nu s-a dovedit a fi săvârşită de inculpaţi. Curtea Supremă de Justiție a menținut hotărârile de achitare ale instanțelor inferioare.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Peste 20 de controale într-o singură zi
Membrii CNI vor decide iniţierea controalelor pe numele lui Vladimir Voronin, deputat PCRM, a Tamarei Chişca-Doneva, judecătoare la Curtea Supremă de Justiţie şi a lui Alexandru Raţă, procuror al raionului Străşeni. Aceştea sunt bănuiţi de CNI că ar fi comis abateri în procesul de declarare a averilor.
Un document semnat de soții Grozavu de la Primăria Chiș...
Un certificat de urbanism eliberat acum un an de vice-primarul capitalei Nistor Grozavu și pregătit de soția sa, care este șefă de secție în cadrul Primăriei Chișinău, a ajuns obiect de examinare pentru procurori. Procuratura Anticorupţie a deschis o cauză penală în care examinează legalitatea certificatului acordat întreprinderii ”Paralela 47”, deținătoarea rețelei de magazine Nr.1.
De ce Guvernul nu organizează un concurs transparent la...
În timp ce reprezentanţii mai multor organizaţii nonguvernamentale acuză Guvernul că nu vrea să organizeze un proces transparent de numire a judecătorilor Curţii Constituţionale, autorităţile se spală pe mâini şi spun că, pe viitor, la perfectarea legislaţiei, vor ţine cont de sugestiile şi criticile societăţii civile. În context, Victor Puşcaş, fost preşedinte al înaltei instanţe, ţine partea ONG-urilor şi afirmă că procedura prin care Executivul numeşte magistraţii la Curte „este nedemocratică şi chiar periculoasă pentru societate”.
Angajații comisiilor parlamentare vor avea câștiguri ma...
Angajații comisiilor parlamentare ar putea deține funcții în organele de administrare de la întreprinderile de stat şi de la societăţile pe acţiuni cu capital de stat, potrivit unor amendamente efectuate la legislația actuală la finele anului trecut.
Curtea Constituţională: Informaţiile despre utilizarea...
Funcționarii unei instituții publice care refuză să prezinte informații atunci când li se solicită acest lucru sunt obligați să demonstreze că divulgarea datelor pune în pericol securitatea statului și a cetățenilor. Decizia aparține Curții Constituţionale și a fost luată luni, 22 iunie. Magistrații au explicat că dreptul la informație poate fi restrâns doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protejarea cetățenilor sau asigurarea securităţii naţionale, iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează.