Profil candidat: Valeriu Ciorici

Arhiva 21 ianuarie 2019 2987

Integritatea în activitatea politică



Valeriu Ciorici candidează pe circumscripția nr. 13 Rezina. El a făcut parte din guvernarea comunistă, cariera sa cunoscând ascensiune în special din anul 2001, când puterea în Republica Moldova a fost preluată de PCRM. Mai întâi a fost promovat în funcțiile de șef al Secției Asistență Socială și Protecția Familiei și subprefect al județului Orhei pentru sectorul Rezina, apoi, după alegerile locale din 2003, la care comuniștii au câștigat majoritatea mandatelor în Consiliul raional, Valeriu Ciorici a devenit Președintele raionului Rezina, funcție pe care a deținut-o până în 2011.

La alegerile din 2011 comuniștii au acumulat doar o treime din mandatele de consilieri raionali și au făcut coaliție în Consiliul raional cu PDM. Astfel, comuniștii au obținut funcțiile a doi vicepreședinți de raion, una dintre care i-a revenit lui Valeriu Ciorici. Peste doi ani însă, cu voturile consilierilor PLDM, PDM și PL el și un coleg de-al său au fost demiși. Peste puțin timp după asta V. Ciorici părăsește PCRM și aderă la PSRM. La alegerile locale din iunie 2015, déjà din partea socialiștilor, a concurat pentru postul de primar al orașului Rezina, dar în turul doi a pierdut în fața reprezentantului Partidului Democrat (PDM). De atunci V. Ciorici conduce OT Rezina a PSRM.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Potrivit declarației de avere depuse în 2015 la Consiliul Electoral de Circumscripție, pe parcursul anilor 2013-2014, Valeriu Ciorici a câștigat la locul de muncă (despre care nu oferea nicio informație) 19 868 lei, iar 20 de mii de lei dintr-un depozit bancar i-au adus o dobândă de 4230 lei. Din alte surse (pe care, la fel, nu le indică) a mai acumulat atunci 39 330 lei.

În 2016, judecând după declarația de avere și interese depusă la ANI, familia Ciorici a trăit din indemnizațiile de consilier raional și orășenesc ale lui Valeriu Ciorici, în mărime de 9200 lei, și din salariul soției, de 149,4 mii lei.

În 2017, alături de salariul și pensia soției de 157 mii și respectiv 30 798 lei, candidatul a obținut venituri din pensie, 33326 lei. În primul semestru al anului 2018 V. Ciorici a contribuit la bugetul Partidului Socialiștilor cu 13 400 lei.

Împreună cu familia, Ciorici locuiește într-o casă de 95 m.p. din s. Țareuca, care are și un garaj (28 m.p.) și câteva construcții accesorii cu suprafața totală de 131 m.p. El este proprietar a 3 terenuri agricole cu suprafața totală de 7,1 ha, deținea în 2017 la BC Moldova Agroindbank un depozit de 660 USD, iar la Victoriabank   - 5000 USD și 63 mii lei.

Integritatea în exercitarea funcției publice

În perioada când a exercitat funcția de președinte al raionului Rezina, Valeriu Ciorici a fost subiectul mai multor investigații jurnalistice și articole publicate în săptămânalul Cuvântul și presa națională. În toamna anului 2007, înainte de noile alegeri în Consiliul raional, dizolvat după scrutinul din iunie pentru că nu reușise să formeze organele de conducere ale raionului, Guvernul Tarlev a oferit pentru raionul Rezina o sută de tone de grâu și orz de sămânță, cu titlu de ajutor umanitar pentru susținerea gospodăriilor care suferiseră de pe urma secetei din acel an. Conform legislației, sămânța ar fi trebuit repartizată de o comisie raională, în baza propunerilor unor comisii speciale, formate pe lângă primării. În realitate ajutorul a fost distribuit de conducerea raionului unor agenți economici membri sau simpatizanți ai PCRM, cu scopul de a aduce voturi pentru candidații comuniști în Consiliul Raional Rezina. Procurorii au intentat pe acel caz patru dosare penale, care au circulat îndelung la Rezina, Bălți, Chișinău și înapoi, ca apoi să fie clasate, re-intentate și din nou clasate.

În investigația "Guvernanții își lustruiesc imaginea cu banii publici”, publicată în CUVÂNTUL la 30 mai 2008, se demonstra cu probe că în perioada cât raionul Rezina a fost guvernat de comuniști, în frunte cu președintele Valeriu Ciorici, finanțele publice și proiectele investiționale se repartizau preponderent localităților conduse de comuniști. Solicitat atunci să comenteze Valeriu Ciorici, președintele raionului, tot el și secretarul CR al PCRM a declarat: ”Învinuirile aduse de unii primari precum că mijloacele financiare din fondul disponibil s-ar fi repartizat de către Consiliul Raional pe criterii politice sunt neîntemeiate… distribuirea banilor depinde de modul în care primarii atrag investiții extrabugetare”.

Cazier judiciar

În primăvara anului 2012, un deputat a solicitat procuraturii să investigheze cazul stabilirii surplusurilor la salariile a doi șefi de instituții medicale din raion. Oamenii legii au constatat că cei doi șefi timp de patru ani au primit adaosuri de 50% la salariile de funcție în baza dispoziției președintelui raionului V. Ciorici. Conform legii, aceste adaosuri le stabilește Consiliul raional, în coordonare cu Ministerul Sănătății. Încălcarea a fost stabilită când V. Ciorici era deja vicepreședinte al raionului. Ziarul Timpul a scris atunci, citând procurorul Igor Negreanu, că Procuratura a pornit o cauză penală în baza articolului 328, al.3, lit.(b) al Codului Penal - exces de putere, însă a fost transmisă Direcției generale teritoriale Nord a CCCEC. Cu toate acestea, cauza penală a fost încetată. Într-un răspuns expediat la 29 noiembrie 2018 de către Direcția Generală Teritorială Nord a CNA publicației Cuvântul, se spune: ”La 26.07.2013 prin Ordonanța procurorului în Serviciul Nord al Procuraturii Anticorupție, Ion Pripa, în temeiul prevederilor art. 275 pct. 3) Cod de ărocedură penală, urmărirea penală pe cauza sus nominalizată a fost clasată”.  

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Apartamente cu discount pentru copiii judecătorilor

Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

17 decembrie 2015
1970
Arhiva

Adriana Bețișor: un milion de lei câștigat la nuntă și...

Procurora din Procuratura Anticorupție Adriana Bețișor, care a condus urmărirea penală în dosarul de trafic de influență și luare de mită al fostului premier Vlad Filat, a declarat pentru anul 2015 un venit de peste un milion de lei obținut din donațiile care i-au fost făcute la nunta sa cu actualul șef interimar al Direcției Antifraudă a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, arată o investigație a jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă, publicată joi, 7 iunie. Tot în anul 2015 ea a intrat în posesia unui autoturism Skoda Octavia nou, care valorează cel puțin 15 mii de euro. Adriana Bețișor a declarat pentru Ziarul de Gardă că acesta este un autoturism care aparține unei persoane aflate peste hotare, iar ea îl folosește prin mandat. 

07 iulie 2016
1995
Arhiva

Profil candidat: Zinainda Greceanîi

Integritatea în activitatea politică

18 februarie 2019
2398
Arhiva

Număr mare de demisii în procuraturi. Motivul: noua leg...

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va examina joi, 12 martie, cel puțin 7 cereri depuse de procurori care vor să demisioneze, o cifră relativ mare având în vedere că la alte ședinte nu este examinată nicio cerere. Semnatarii cererilor evită să spună din ce motive vor să părăsească sistemul. Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, spune însă că unul dintre motivele principale ar fi proiectul noii legi cu privire la avocatură, care prevede că procurorii și judecătorii care au muncit în domeniu mai mult de 10 ani nu vor mai avea privilegiul de a fi admiși în avocatură fără examen. Potrivit președintelui CSP, ”marea majoritate pleacă pentru că le este frică să nu rămână fără această probabilitate de a obține licența de avocat”.

11 martie 2015
1868
Arhiva

Finanțele partidelor din R. Moldova, ascunse de ochii a...

Pe nicio pagină web a partidelor politice parlamentare din ţara noastră nu sunt publicate rapoartele financiare anuale, unde cetăţenii să vadă care au fost veniturile şi cheltuielile planificate şi realizate de aceste partide în fiecare an. Deşi actuala Lege privind partidele politice nu prevede expres ca aceste rapoarte să fie făcute publice, unii experţi sunt de părere că partide ar trebui să-şi respecte electoratul şi să prezinte toată suma mijloacelor financiare care a fost acumulată pe parcursul unui an.

03 mai 2013
1954
Arhiva

Curtea Constituţională: Informaţiile despre utilizarea...

Funcționarii unei instituții publice care refuză să prezinte informații atunci când li se solicită acest lucru sunt obligați să demonstreze că divulgarea datelor pune în pericol securitatea statului și a cetățenilor. Decizia aparține Curții Constituţionale și a fost luată luni, 22 iunie. Magistrații au explicat că dreptul la informație poate fi restrâns doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protejarea cetățenilor sau asigurarea securităţii naţionale, iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează.

22 iunie 2015
1791