Profil candidat: Svetlana Rotundu

Arhiva 20 ianuarie 2019 1819

Integritatea în activitatea politică



Pedagog de profesie, Svetlana Rotundu a făcut carieră în administraţia publică, parcurgând calea de la secretară a Consiliului comunal până la preşedintă de raion. A absolvit Colegiul Pedagogic din Orhei şi Universitatea Pedagogică „Alecu Russo” din Bălţi, dar a lucrat în şcoală doar 5 ani. În următorii 7 ani a activat în calitate de secretară a Consiliului local, după care, timp de 12 ani a fost primară a comunei natale, Climăuţii de Jos, Şoldăneşti. Mandatele de primară le-a câştigat mergând în alegeri în calitate de candidat independent. Ulterior, Rotundu trece cu serviciul în centrul raional: în 2008 este promovată în funcţia de şefă a Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei, peste doi ani este aleasă vicepreşedintă, iar după alegerile din iunie 2015 - votată în calitate de președintă a raionului Şoldăneşti. Devenind demnitară de rang raional, a aderat la PDM, fiind aleasă lideră a democraţilor din raion, iar apoi şi membră a Consiliului Naţional al PDM. Svetlana Rotundu figurează pe listele pentru alegerile parlamentare ale PDM din 2009. La scrutinul din aprilie 2009 este pe locul 35, la cel din iulie acelaşi an o găsim sub numărul 49, iar la alegerile din noiembrie 2010 figurează pe poziţia 51. La alegerile din 24 februarie 2019 Svetlana Rotundu a fost poziţionată în lista de partid pe circumscripţia naţională  pe locul 12.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Conform declaraţiilor de avere şi interese depuse la CNI/ANI, în perioada 2012- 2017, proprietăţile familiei Rotundu practic nu s-au schimbat: aceeaşi casă de 100 de m2 din s. Climăuţii de Jos, primită împreună cu 1,45 ha de pământ ca donaţie cu vre-o două decenii în urmă şi de unde dna Rotundu face zilnic naveta la Şoldăneşti; un automobil Volkswagen Jeta produs în 1991 şi procurat în 2004, microbuzul Sprinter de 20 de ani, procurat în 2009 şi tractorul T-40 de 37 de ani, procurat în 1997.

În declarația din 2014, Svetlana Rotundu a indicat și un depozit bancar de 12,6 mii de lei. În declarațiile pe următorii ani, ea nu mai indică careva active financiare.

Judecând după aceleaşi declaraţii, unica sursă de venituri ale familiei Rotundu în această perioadă au fost salariile soţilor. Leafa anuală a Svetlanei Rotundu a crescut de la 84,9 mii în anul 2014 la 126,8 mii lei în 2017, iar salariul soţului, angajat la firma „Dac-Trans-Servicii”, a fost de circa 30 de mii de lei.

Solicitată să se refere la cele trei firme indicate în declarațiile de venituri pentru anii 2014-2017 și despre care anterior s-a scris că ar aparținea familiei sale, Svetlana Rotundu a menţionat că soţul său nu gestionează ci a fost angajat la aceste firme.

„De la DAAC Trans-Service, o firmă care prestează servicii de transport, soțul, fiind angajat în calitate de șofer, a ridicat un salariu de 30 de mii de lei. Altă sursă de venituri este  SRL Soclav GPI din s.Climăuţii de Jos, care a luat în arendă marea majoritate a cotelor mari de pământ din sat, inclusiv a soțului meu. Conform contractului anual arendatorilor li se eliberează producție agricolă sau echivalentul ei în bani şi în 2017 soţul a primit 400 de lei. În 2011 soţul a a înregistrat ÎI „Rotundu Anatolie” cu scopul să dezvoltăm o afacere de turism de genul unei agro-pensiuni la noi acasă. Dar, în scurt timp, eu am trecut cu serviciul în centrul raional, soţul s-a îmbolnăvit, copiii noștri au plecat şi s-au afirmat departe de hotarele Moldovei și întreprinderea a rămas numai pe hârtie. Acest lucru îl confirmă și dările de seamă, pe care le prezentăm la organele de resort”, a menţionat preşedinta. Analizând raportul financiar pentru anul 2016 prezentat de Partidul Democrat din Moldova la Comisia Electorală Centrală, jurnaliştii de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice au stabilit că Svetlana Rotundu se numără printre cei mai generoşi sponsori ai partidului. Aceasta a donat o sumă aproape echivalentă cu cea pe care a câştigat-o împreună cu soţul pe parcursul unui an de zile – 110.000 de lei, se menționează  în investigație. „Am avut rezerve din alţi ani, din salariu. Nu am afaceri, sunt «curată»”, le-a spus Svetlana Rotundu junaliştilor. În cadrul electoralei din 2015, femeia a mai donat democraţilor 50.000 de lei. Întrebată cum a reuşit să adune bani din salariu pentru a face donaţii atât de generoase, funcţionara a răspuns: „M-am descurcat bine. Eu locuiesc în sat, am animale, am grădină, am din ce trăi”.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

În 2015 Portalul Moldova Curată scria că în 2012, când S. Rotundu era vicepreşedintă a raionului Şoldăneşti ÎI „Rotundu Vladimir”, fondată şi gestionată de fiul Vladimir a câștigat o licitație organizată de Direcția Generală Învățământ, Tineret și Sport Șoldănești, pentru servicii de alimentare a elevilor din tabăra Dumbrava. Prețul total al afaceriia fost de peste 255 mii lei. Atunci Rotundu a declarat că feciorul este o persoană matură, nu locuieşte cu ea şi nu are nicio treabă cu afacerile lui.

„Cazier judiciar”

Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatei.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Grabă în Parlament: mâine se va examina în şedinţa ple...

Nici nu a reuşit Autoritatea Naţională (ANI) de Integritate să devină funcţională pentru a putea sancţiona funcţionarii şi demnitarii care admit falsuri intenţionate în declaraţiile de avere, că aleşii poporului se grăbesc să voteze iniţiativa legislativă de amnistiere fiscală. La numai câteva zile de la înregistrarea în Legislativ, acest proiect de lege este inclus pe agenda şedinţei Parlamentului din 16 decembrie curent. Experţii spun că aceasta ar fi o iniţiativă special gândită pentru  funcţionarii care ar fi dobândit bunuri în mod ilicit.

15 decembrie 2016
2002
Arhiva

Profil candidat: Grigore Novac

Integritatea în activitatea politică

21 ianuarie 2019
3393
Arhiva

Deputatul Vladimir Hotineanu, acuzat de malpraxis

Vladimir Hotineanu, fostul ministru al Sănătății și actual deputat, este acuzat de malpraxis și de intenție de a face contrabandă cu spirt în regiunea transnistreană. Acuzațiile vin din partea președintelui Asociației „Moldova Mea”, Fiodor Ghelici. Hotineanu respinge învinuirile.

30 septembrie 2013
2548
Arhiva

Dorin Recean: „Polițiștii vor fi supuși testului cu pol...

- Aproape săptămânal, Centrul Național Anticorupție anunță despre cazuri de corupție în care au fost implicați polițiști. Cât de gravă este, de fapt, situația?

08 iulie 2013
2985
Arhiva

Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...

Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor. 

02 octombrie 2017
2770
Arhiva

Zeci de aleși locali au fost puși sub urmărire penală a...

În anul 2015, în privința aleșilor locali - primari, consilieri sau președinți de raion - au fost pornite 65 de cauze penale, adică aproape 7 la sută din totalul de cauze inițiate. Cele mai multe îi vizează pe primari - 57 de cauze penale. Aceste date au fost prezentate de către procurorul anticorupție Mihai Ivanov, la masa rotundă de finalizare a proiectului „Combaterea corupției în Moldova - interese.md”, desfășurat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției. 

29 iulie 2016
1546