Profil candidat: Svetlana Rotundu

Arhiva 20 ianuarie 2019 112

Integritatea în activitatea politică



Pedagog de profesie, Svetlana Rotundu a făcut carieră în administraţia publică, parcurgând calea de la secretară a Consiliului comunal până la preşedintă de raion. A absolvit Colegiul Pedagogic din Orhei şi Universitatea Pedagogică „Alecu Russo” din Bălţi, dar a lucrat în şcoală doar 5 ani. În următorii 7 ani a activat în calitate de secretară a Consiliului local, după care, timp de 12 ani a fost primară a comunei natale, Climăuţii de Jos, Şoldăneşti. Mandatele de primară le-a câştigat mergând în alegeri în calitate de candidat independent. Ulterior, Rotundu trece cu serviciul în centrul raional: în 2008 este promovată în funcţia de şefă a Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei, peste doi ani este aleasă vicepreşedintă, iar după alegerile din iunie 2015 - votată în calitate de președintă a raionului Şoldăneşti. Devenind demnitară de rang raional, a aderat la PDM, fiind aleasă lideră a democraţilor din raion, iar apoi şi membră a Consiliului Naţional al PDM. Svetlana Rotundu figurează pe listele pentru alegerile parlamentare ale PDM din 2009. La scrutinul din aprilie 2009 este pe locul 35, la cel din iulie acelaşi an o găsim sub numărul 49, iar la alegerile din noiembrie 2010 figurează pe poziţia 51. La alegerile din 24 februarie 2019 Svetlana Rotundu a fost poziţionată în lista de partid pe circumscripţia naţională  pe locul 12.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Conform declaraţiilor de avere şi interese depuse la CNI/ANI, în perioada 2012- 2017, proprietăţile familiei Rotundu practic nu s-au schimbat: aceeaşi casă de 100 de m2 din s. Climăuţii de Jos, primită împreună cu 1,45 ha de pământ ca donaţie cu vre-o două decenii în urmă şi de unde dna Rotundu face zilnic naveta la Şoldăneşti; un automobil Volkswagen Jeta produs în 1991 şi procurat în 2004, microbuzul Sprinter de 20 de ani, procurat în 2009 şi tractorul T-40 de 37 de ani, procurat în 1997.

În declarația din 2014, Svetlana Rotundu a indicat și un depozit bancar de 12,6 mii de lei. În declarațiile pe următorii ani, ea nu mai indică careva active financiare.

Judecând după aceleaşi declaraţii, unica sursă de venituri ale familiei Rotundu în această perioadă au fost salariile soţilor. Leafa anuală a Svetlanei Rotundu a crescut de la 84,9 mii în anul 2014 la 126,8 mii lei în 2017, iar salariul soţului, angajat la firma „Dac-Trans-Servicii”, a fost de circa 30 de mii de lei.

Solicitată să se refere la cele trei firme indicate în declarațiile de venituri pentru anii 2014-2017 și despre care anterior s-a scris că ar aparținea familiei sale, Svetlana Rotundu a menţionat că soţul său nu gestionează ci a fost angajat la aceste firme.

„De la DAAC Trans-Service, o firmă care prestează servicii de transport, soțul, fiind angajat în calitate de șofer, a ridicat un salariu de 30 de mii de lei. Altă sursă de venituri este  SRL Soclav GPI din s.Climăuţii de Jos, care a luat în arendă marea majoritate a cotelor mari de pământ din sat, inclusiv a soțului meu. Conform contractului anual arendatorilor li se eliberează producție agricolă sau echivalentul ei în bani şi în 2017 soţul a primit 400 de lei. În 2011 soţul a a înregistrat ÎI „Rotundu Anatolie” cu scopul să dezvoltăm o afacere de turism de genul unei agro-pensiuni la noi acasă. Dar, în scurt timp, eu am trecut cu serviciul în centrul raional, soţul s-a îmbolnăvit, copiii noștri au plecat şi s-au afirmat departe de hotarele Moldovei și întreprinderea a rămas numai pe hârtie. Acest lucru îl confirmă și dările de seamă, pe care le prezentăm la organele de resort”, a menţionat preşedinta. Analizând raportul financiar pentru anul 2016 prezentat de Partidul Democrat din Moldova la Comisia Electorală Centrală, jurnaliştii de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice au stabilit că Svetlana Rotundu se numără printre cei mai generoşi sponsori ai partidului. Aceasta a donat o sumă aproape echivalentă cu cea pe care a câştigat-o împreună cu soţul pe parcursul unui an de zile – 110.000 de lei, se menționează  în investigație. „Am avut rezerve din alţi ani, din salariu. Nu am afaceri, sunt «curată»”, le-a spus Svetlana Rotundu junaliştilor. În cadrul electoralei din 2015, femeia a mai donat democraţilor 50.000 de lei. Întrebată cum a reuşit să adune bani din salariu pentru a face donaţii atât de generoase, funcţionara a răspuns: „M-am descurcat bine. Eu locuiesc în sat, am animale, am grădină, am din ce trăi”.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

În 2015 Portalul Moldova Curată scria că în 2012, când S. Rotundu era vicepreşedintă a raionului Şoldăneşti ÎI „Rotundu Vladimir”, fondată şi gestionată de fiul Vladimir a câștigat o licitație organizată de Direcția Generală Învățământ, Tineret și Sport Șoldănești, pentru servicii de alimentare a elevilor din tabăra Dumbrava. Prețul total al afaceriia fost de peste 255 mii lei. Atunci Rotundu a declarat că feciorul este o persoană matură, nu locuieşte cu ea şi nu are nicio treabă cu afacerile lui.

„Cazier judiciar”

Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatei.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Profil candidat: Inna Șupac

Integritatea în activitate politică

01 februarie 2019
133
Arhiva

Prevederile legale referitoare la integritatea procuror...

În Recomandarea 1604 (2003) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind rolul Procuraturii într-o societate democratică guvernată în baza principiului supremaţiei legii, a fost recunoscut rolul esenţial al procurorului în asigurarea securităţii şi libertăţii în societatea europeană prin:

10 decembrie 2014
93
Arhiva

Confiscarea extinsă – o prevedere care va lovi dur în a...

Republica Moldova are deja de an un articol nou în Codul Penal - “confiscare extinsă”. Aplicată în practică, această prevedere va lovi în averile multor persoane. Astfel, vor fi confiscate bunurile, a căror valoare depăşeşte substanţial veniturile dobândite licit de către persoana condamnată. Experţii anticorupţie precizează că modificarea legislativă este una aşteptată, deoarece se referă şi la bunurile care au fost transferate de către condamnat unor persoane terţe. Acest lucru însă l-a nemulţumit pe ombudsmanul Tudor Lazăr, care a sesizat Curtea Constituţională.

12 februarie 2015
110
Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Ce trebuie să întreprindem în cazul în care o instituți...

Întrebare: La 4 octombrie a.c., Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care obligă Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” să ofere Asociației Presei Independente (API) informații despre firmele care au prestat servicii de construcție, renovare, reabilitare şi modernizare a oficiilor poștale din țară, dar și despre sumele cheltuite în acest scop în perioada ianuarie 2014 - martie 2016. Deja a trecut mai mult de o lună de la emiterea hotărârii CSJ, iar Î.S. „Poșta Moldovei” așa și nu a oferit informația solicitată. Ce trebuie să mai întreprindă API pentru a determina entitatea respectivă să se conformeze deciziei CSJ?

07 noiembrie 2017
145
Arhiva

Democratul Mihai Olărescu a revenit în funcția de preșe...

Democratul Mihai Olărescu a fost ales astăzi, 25 noiembrie 2019, în funcția de președinte al raionului Cimișlia, poziție pe care a deținut-o și anterior. Pentru Mihai Olărescu au votat 7 consilieri raionali de la democrați, 7 socialiști, doi de la Partidul Șor și unul independent. În anii 2015-2017 Mihai Olărescu a mai deținut această funcție, iar firma la care lucrase până la preluarea președinției raionului, a câștigat în acea perioadă mai multe concursuri de achiziții publice organizate de Consiliul Raional Cimișlia.

25 noiembrie 2019
154
Arhiva

Președintele raionului Ialoveni: cu locuință cumpărată...

24 noiembrie 2015
97