Reforma procuraturii: numele şi prenumele procurorilor sunt considerate date cu caracter personal

Procuratura Generală a Republicii Moldova abuzează de prevederile legii care reglementează utilizarea datelor cu caracter personal. O organizaţie neguvernamentală activă în domeniul drepturilor omului a solicitat de la PG informaţii precum numărul, numele şi prenumele procurorilor care activează în procuraturile teritoriale şi cele specializate din municipiul Chişinău, data numirii lor în funcţie. Procuratura Generală a motivat că nu poate furniza aceste date, invocând protecţia datelor cu caracter personal.

 În solicitarea expediată luna trecută, Asociaţia Obştească „Juriştii pentru drepturile omului” a cerut, de asemenea, numele şi data numirii în funcţie ale procurorilor din cadrul Procuraturii Anticorupţie şi Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale.

Răspunsul PG: „Furnizarea informaţiei solicitate este o imixtiune în viaţa personală…”

„Procuratura Generală în calitate de angajator, nu dispune de informaţia în varianta solicitată. Activitatea de evidenţă, sistematizare şi gestionare a informaţiei cu privire la angajaţii Procuraturii este efectuată în baza sistemului informaţional „E-Management Resurse Umane” şi a dosarelor personale, în care informaţia despre angajaţi este clasificată şi sistematizată după datele cu caracter personal ale fiecărui colaborator în parte. Astfel, sistemul informaţional instituţional „E-Management Resurse Umane” şi activitatea serviciului resurse umane al Procuraturii Generale, operează cu informaţii şi date privind activitatea curentă, angajarea, promovarea în funcţie, instruirea continuă şi cariera procurorilor exclusiv sub garanţia respectării datelor cu caracter personal. Drept urmare, accesul la informaţia în cauză, procesarea ei sau furnizarea acesteia altor persoane vine în contradicţie cu Regulamentul cu privire la prelucrarea şi protecţia datelor cu caracter personal ale angajaţilor Procuraturii”, a fost răspunsul Procuraturii Generale.

Refuzul este argumentat şi prin faptul că PG este responsabilă pentru confidenţialitatea şi securitatea  datelor cu caracter personal, aflate sub controlul său, iar furnizarea informaţiei solicitate „ar putea aduce atingere şi considerată drept o imixtiune în viaţa persoanei, protejata de legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal”.

Avocat: „O încercare nereuşită de a ascunde informaţii de interes public”

Juriştii sunt de părere că PG califică incorect confidenţialitatea acestor date, atât timp cât prevederile legale nu includ date precum nume şi prenume ca având caracter confidenţial. Vitalie Zama, avocat la Asociaţia Obştească „Juriştii pentru Drepturile Omului”, spune că informaţia respectivă deja este făcută publică, atunci când numele şi prenumele procurorilor sunt afişate pe uşile birourilor acestora sau sunt expuse în public în cadrul examinării cauzelor penale în care participă. „Nu cred că necesitatea protecţiei confidenţialităţii este o necunoaştere a materiei constituţionale şi convenţionale. Este, mai degrabă, o încercare nereuşită de a ascunde informaţii de interes public şi în final a contribui, fie şi inconştient, la alimentarea criticilor privind netransparenţa activităţii procuraturii”, afirmă avocatul.

Menţionăm că Legea privind protecţia datelor cu caracter personal reglementează clar care informaţii sunt confidenţiale. Astfel, actul legislativ stabileşte că „datele cu caracter personal sunt informaţiile referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal).

Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale”, se spune în lege. În document sunt specificate categoriile speciale de date cu caracter personal, acestea fiind „datele care dezvăluie originea rasială sau etnică a persoanei, convingerile ei politice, religioase sau filozofice, apartenenţa socială, datele privind starea de sănătate sau viaţa sexuală, precum şi cele referitoare la condamnările penale, măsurile procesuale de constrângere sau sancţiunile contravenţionale”.

Lilia Zaharia