Confiscarea extinsă – o prevedere care va lovi dur în averile dobândite ilicit

Republica Moldova are deja de an un articol nou în Codul Penal - “confiscare extinsă”. Aplicată în practică, această prevedere va lovi în averile multor persoane. Astfel, vor fi confiscate bunurile, a căror valoare depăşeşte substanţial veniturile dobândite licit de către persoana condamnată. Experţii anticorupţie precizează că modificarea legislativă este una aşteptată, deoarece se referă şi la bunurile care au fost transferate de către condamnat unor persoane terţe. Acest lucru însă l-a nemulţumit pe ombudsmanul Tudor Lazăr, care a sesizat Curtea Constituţională.

Articolul 106¹ prevede metode anticorupţie care, dacă vor fi aplicate în practică, vor descuraja persoanele să agonisească averi în mod ilegal. În baza lui, va putea fi dispusă confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată (timp de 5 ani înainte şi după săvârşirea infracţiunii, până la data adoptării sentinţei) depăşeşte substanţial veniturile dobândite licit. Totuşi, va fi de datoria instanţei de judecată, în baza probelor prezentate în dosar, să constate că bunurile respective provin din activităţi infracţionale.

O inovaţie pentru cadrul legislativ al Republicii Moldova este faptul că instanţa va trebui să ia în considerare şi valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată sau de o persoană terţă unui membru de familie sau altora, care ştiau ori trebuiau să ştie despre dobândirea ilicită a bunurilor.

Avocatul parlamentar Tudor Lazăr a argumentat însă în sesizarea depusă la Curtea Constituţională că procedura de confiscare a bunurilor proprietate privată de la o persoană terţă este o măsură inadecvată, deoarece această persoană nu este declarată culpabilă pentru crima care niciodată nu i-a fost dovedită.

Lilia Ioniţă, coordonator de proiect la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), a motivat că se va proceda la confiscarea extinsă a bunurilor transmise persoanei terţe doar în cazul în care vor exista probe că cel culpabil le-a transmis. „Legea prevede în mod expres că „persoana terţă ştia sau trebuia să stie despre dobândirea ilicită a bunurilor”. Respectiv, procurorii vor trebui să demonstreze că persoana terţă (de exemplu: nepoată, cumnat, soacră, socru, amantă etc.) ştiau sau trebuiau să stie că persoana condamnată nu avea cum sa dobândească în mod legal aceste bunuri (casa, maşina etc.).

Expert anticorupţie: „Confiscarea nu este o pedeapsă, ci o consecinţă a unei fapte  ilicite săvârşite”

Ombudsmanul nu este de acord nici cu sintagma „cinci ani înainte şi după săvârşirea infracţiunii, până la data adoptării sentinţei”. El argumentează că această prevedere dă posibilitate instanţei de judecată să efectueze confiscarea bunurilor dobândite şi înainte de comiterea crimei. “O asemenea abordare este contrară prevederilor art.22 din Constituţie „Neretroactivitatea legii”, care dispune că nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care în momentul comiterii nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se aplică o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă la momentul comiterii actului delictuos”, precizează avocatul parlamentar în sesizare.

În replică, Lilia Ioniţă a precizat că aici nu trebuie invocată retroactivitatea legii, deoarece confiscarea nu este o pedeapsă, aşa cum este interpretată de autorul sesizării, dar este o măsură de siguranţă sau o consecinţă civilă a unei fapte ilicite săvârşite. „Anumite atingeri ale garanţiilor constituţionale privind neretroactivitatea legii ar putea fi eventual reţinute de către Curtea Constituţională, care, similar abordării oferite de Curtea Constituţională a României, ar putea invoca faptul că „punctul de start” pentru calcularea celor cinci ani, până la săvîrşirea infracţiunii, ar trebui să fie calculat din februarie 2014, atunci când legea a fost pusă efectiv în aplicare”, a explicat experta.

Procuratura Anticorupţie nu are în examinare cazuri de confiscare extinsă

În prezent, sunt atestate bune practici în privinţa confiscării în ţari ca Statele Unite ale Americii, Canada, Columbia, Australia, Italia, Elveţia şi România. Spre deosebire alte state, în Republica Moldova se reglementează doar confiscarea în cadrul procedurilor penale şi, parţial, în cadrul procedurilor contravenţionale.

Eduard Harujen, şeful Procuraturii Anticorupţie, a declarat pentru Moldova Curată că în prezent procurorii nu au în procedură niciun dosar privind confiscarea extinsă, însă au multe dosare de confiscare specială. „În primul rând, se confiscă bunurile obţinute din infracţiuni, fie că e mită ori alte bunuri luate prin acţiuni de abuz de serviciu ori depăşirea atribuţiilor de serviciu. Aceste bunuri şi mijloace financiare sunt confiscate odată cu pronunţarea sentinţei. Un alt aspect mai puţin aplicat de noi este confiscarea specială a bunurilor care au servit la comiterea infracţiunii. Pe acest segment avem reţinute câteva automobile de lux, maşini ce figurează în dosarul de corupere a deputaţilor, în dosarul curuperii angajaţilor de la Fisc, dar şi într-un alt dosar de spălare de bani. Noi vom cere confiscarea acestor bunuri, ele fiind corpuri delicte”, a precizat procurorul.

Expertul Consiliului Europei Tilman Hoppe menţiona în cadrul mesei rotunde „Pachetul de legi anticorupţie: între aşteptări şi realizări”, desfăşurată la 20 ianuarie curent, că prevederile Codului Penal permit confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni, fără a fi necesară dovedirea pentru fiecare bun în parte a legăturii între infracţiunea care conduce la condamnare şi bunul confiscat. Totodată, el a precizat că prevederile ce ţin de confiscarea extinsă sunt conforme standardelor Uniunii Europene în materie, în acest sens fiind relevantă Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legatura cu infracţiunea.

Menţionăm că la 25 februarie 2014, Parlamentul European a aprobat Directiva privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană, directivă promovată de europarlamentara din România Monica Macovei. Acest document complementează directivele precedente ale Uniunii Europene în domeniu. Potrivit noii prevederi, averile infractorilor vor fi confiscate mai ușor în toate statele membre, iar confiscarea extinsă se va aplica în cazul mai multor infracţiuni decât înainte: (i) corupţia activă şi pasivă în sectorul public şi privat, precum şi corupţia oficialilor din UE şi din statele membre, (ii) participarea la o reţea de crimă organizată, (iii) pornografia infantilă, (iv) criminalitatea informatică şi (v) orice infracţiune pentru care legea prevede închisoarea de minimum 4 ani. 

În intervenţiile sale publice, Monica Macovei, autorul Directivei UE din 2014, a menţionat că “un pilon al acestei directive este confiscarea de la terți. Grupurile de criminalitate organizată transferă bunuri şi bani către terţe persoane, în scopul de a evita confiscarea. De exemplu, o persoană acumulează venituri prin infracţiuni,   apoi vinde, sau face cadou, sau pune pe numele altora aceste venituri. În aceste situaţii, confiscarea se va putea face dacă bunul se vinde sub preţul pieţei sau se donează, sau există indicii că nu a fost o tranzacţie reală", declara eurodeputata Monica Macovei.

Lilia Zaharia