ANI i-a plătit 5 mii de lei despăgubire unui procuror supărat de o decizie luată de fosta CNI
Procurorul sectorului Buiucani al capitalei, Igor Demciucin, a câştigat la Curtea Supremă de Justiţie litigiul împotriva Autorităţii Naţionale de Integritate, succesoarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). Instituţia a fost obligată să-i plătească procurorului un prejudiciu moral de 5 mii de lei, pentru că nu ar fi avut dreptate atunci când a constatat că omul legii a inclus date false în declaraţia de avere. Procurorul s-a plâns în instanţă că CNI i-ar fi lezat grav onoarea şi demnitatea şi a cerut de la actuala ANI un prejudiciu moral de 300 de mii de lei. Magistraţii au redus suma la 5 mii de lei.
Anul trecut, în luna martie, membrii fostei CNI au depistat abateri în declaraţia de venituri şi proprietate pentru anul 2014 a lui Igor Demciucin. Procurorul a declarat că a cumpărat în anul 2013 un lot de pământ extravilan cu suprafaţa de peste 8 ari în oraşul Durleşti, municipiul Chişinău, cu suma de doar 1003 lei.
În anul 2014, procurorul a devenit proprietarul a unui autoturism de model Toyota Camry, fabricat în anul 2007, achiziţionat cu 15 mii de lei. Pe piaţa secundară preţul unui astfel de autoturism ajunge până la şapte mii de euro.
CNI a constatat însă că procurorul nu a declarat câteva conturi bancare, de aceea a sesizat Procuratura Generală, motivând că Igor Demciucin a indicat în declaraţia de avere date inexacte.
Daune morale de 300 de mii de lei
Procurorul însă a acţionat în judecată CNI, cerând anularea actului de constatare, argumentând că documentul ar fi ilegal şi neîntemeiat, deoarece, în urma controlului, membrii Comisiei nu au stabilit divergenţe.
Pe lângă anularea actului, Igor Demciucin a cerut repararea prejudiciului moral, solicitând de la CNI suma de 300 de mii de lei, motivând că după adoptarea actului de constatare, cazul său a fost mediatizat şi i-ar fi fost denigrat imaginea sa de procuror. „Ca urmare a publicării articolelor date în sursele mass-media, ca rezultat al emiterii ilegale a Actului de constatare de către Comisia Naţională de Integritate, în cadrul reprezentării învinuirii de stat în instanţele de judecată, părţile în proces în şedinţele de judecată au invocat faptul că pun la dubii integritatea acuzatorului de stat Demciucin Igor, astfel i-au cauzat un prejudiciu moral enorm, fiind denigrată ireversibil imaginea reclamantului ca procuror - persoană cu funcţie de demnitate publică, fapt care consideră că se va răsfrânge şi asupra carierei sale pe viitor, iar prejudiciul cauzat este ireparabil”, este menţionat în decizia Curţii Supreme de Justiţie.
În luna septembrie a anului trecut, Judecătoria Râşcani din municipiul Chişinău a admis parţial cererea procurorului, anulând actul CNI şi respingând suma invocată de procuror. Instanţa de fond a stabilit un prejudiciu moral de cinci mii de lei. Procurorul nu a fost mulţumit de suma stabilită şi a contestat decizia la Curtea de Apel Chişinău. În luna februarie curent, CA a respins apelul şi a menţinut hotărârea primei instanţe. Magistraţii de la CA Chişinău au decis că “mărimea prejudiciului moral solicitat de către Igor Demciucin în cuantum de 300 000 lei este excesivă şi exagerată, ţinând cont de miza procesului, de posibilităţile bugetului de stat, rezultate din starea de dezvoltare economico-socială a societăţii”.
ANI a pierdut procesul cu procurorul Igor Demciucin
Autoritatea Naţională de Integritate, reprezentată de jurista Svetlana Cotorobai, a depus recurs la CSJ, prin care a cerut magistraţilor de la instanţa superioară să caseze ambele decizii, atât cea din instanţa de fond, cât şi cea de la apel.
În luna mai curent, CSJ însă a respins recursul, declarându-l inadmisibil. Jurista de la ANI a declarat pentru Moldova Curată că prin această hotărâre, actul ANI împotriva procurorului a fost anulat, instituţia plătindu-i lui Igor Demciucin despăgubiri morale de 5 mii de lei.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Preşedintele raionului Edineţ refuză să-şi facă public...
Noul președinte al raionului Edineț, democratul Iurii Garas, refuză să dea publicităţii declarația sa de avere, în pofida faptului că o hotărâre de Guvern din 4 aprilie 2012 obligă persoanele cu funcţii publice să-şi afişeze declaraţiile pe paginile oficiale. În locul declarațiilor referitoare la proprietăți, site-ul Consiliului Raional Edineț e plin de știri ce conțin declarații ale unor consilieri orășenești care pleacă din PLDM. Preşedintele de raion, reprezentant al PDM, a refuzat să comenteze de ce aceste declaraţii politice sunt plasate pe site-ul Consiliului Raional. Iurii Garas a refuzat să ne ofere o copie a declarației de avere chiar și atunci când am solicitat documentul.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Un caz clasat de CNI ar putea fi reexaminat
Şefa Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei (DASPF) din cadrul Consiliului Raional Nisporeni îl are în subordine pe fiul său, care activează în calitate de asistent social. În timp ce experţii susţin că aici e vorba de un conflict de interese vădit, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat anterior acest caz din lipsă de probe. Preşedintele CNI afirmă că această situaţie ar putea fi reexaminată, dacă au apărut detalii noi.
Un magistrat fără imunitate, propus pentru conferirea u...
Gheorghe Muntean, magistratul de la Judecătoria Comercială de Circumscripţie, căruia i s-a retras imunitatea în anul 2013, a fost propus de către instanţa unde activează pentru a i se oferi titlul onorific de „Veteran al sistemului judiciar”. Unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au solicitat amânarea examinării acestei propuneri, până când se va stabili dacă în prezent magistratul este sau nu urmărit penal.
Un deputat din autonomia găgăuză intenţionează să modif...
Ivan Burgudji, deputat în Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, iniţiază în regiune consultări publice cu scopul de a modifica câteva prevederi din Codul Electoral al autonomiei găgăuze. Deputatul vrea ca numărul de circumscripţii electorale să fie redus: de la 35, câte sunt în prezent, la cinci, dar să fie schimbată şi procedura de alegere a deputaţilor. Burgudji spune că amendamentele ar fi cerute de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), care obligă Adunarea Populară să ajusteze legislaţia electorală la articolul 38 din Constituţie. Argumentul este combătut de Curte.
