Se apropie sfârşitul anului 2015, iar pe site-ul CNI încă nu sunt declaraţiile de avere pentru anul 2014
Până în prezent, doar 132 de declaraţii de venituri şi proprietăţi sunt plasate pe pagina web a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). În timp ce compania responsabilă de digitizarea declaraţiilor de avere şi CNI invocă motive tehnice, unii jurnalişti afirmă că publicarea declaraţiilor este tărăgănată intenţionat.
În acest an, Întreprinderea de Stat „Fiscservinform” a fost desemnată câştigătoare a licitaţiei publice organizate de CNI în luna iulie, iar peste o lună a început procesul de scanare a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate şi de interese personale. La începutul lunii august CNI a transmis primele aproximativ 18 mii de declaraţii pentru digitizare. Acestea sunt ale angajaţilor din Guvern, Preşedinţie şi Parlament.
Chiar dacă, potrivit contractului de prestare servicii, până la 3 noiembrie ar urma să fie procesate toate declaraţiile, până în prezent pe site-ul CNI sunt doar 132 de declaraţii de avere. Acestea sunt ale deputaţilor şi ale angajaţilor din Legislativ.
O noua promisiune: luna octombrie
Reprezentanţii Întreprinderii de Stat „Fiscservinform” au o explicaţie. Potrivit Tatianei Staicova, şefa serviciului de presă de la Î.S „Fiscservinform”, în prezent toate declaraţiile de avere şi interese sunt digitizate (are loc haşurarea informaţiilor ce conţin date cu caracter personal şi scanarea documentelor). Tatiana Staicova a declarat pentru Moldova Curată că declaraţiile nu au fost publicate până acum deoarece întreprinderea testează un modul nou de publicare automatizată a documentelor în sistemul integrat al CNI. „Dacă anul trecut declaraţiile erau publicate direct pe pagina web a CNI, în 2015 declaraţiile sunt introduse în acest modul de automatizare. La începutul lunii octombrie declaraţiile de avere vor fi însă pe site-ul CNI”, a declarat Tatiana Staicova.
La rândul său, Cristina Dumbravan, consultantă în cadrul Serviciului de informare al CNI, a declarat că acest modul de automatizare a declaraţiilor de avere este necesar, deoarece instituţia intenţionează să introducă de la anul viitor un sistem de depunere a declaraţiilor on-line. Reprezentanta CNI a precizat că testarea modulului tărăgănează procesul de publicare a acestor documente. Totodată, acest lucru ar fi făcut ca serviciile de digitizare a declaraţiilor de avere să fie mai scumpe. În acest an lucrările costă 798 600 lei, faţă de 285 de mii de lei anul trecut. În anul 2013, pentru acelaşi serviciu, CNI a achitat firmei „BTS PRO” 492 000 lei, iar procesul de digitizare şi scanare a demarat la începutul lunii mai.
Dacă I.S „Fiscservinform” şi CNI dau vina pe detalii tehnice, unii jurnalişti spun că lipsa declaraţiilor de avere le îngreunează munca. Victor Moşneag, jurnalist de investigaţie la „Ziarul de Gardă”, a specificat faptul că în opinia lui CNI a tărăgănat intenţionat publicarea declaraţiilor de avere. „Mi se pare că prin tot ce a făcut până acum, CNI doar a încercat să tărăgăneze publicarea declaraţiilor de venituri şi proprietăţi ale funcţionarilor. Şi i-a reuşit acest lucru. Chiar dacă aceste declaraţii vor apărea totuşi, ele nu vor fi foarte utile pentru că e deja finalul anului, iar mulţi funcţionari, din 2014 şi până în septembrie 2015, deja şi-au modificat averea”, a conchis jurnalistul.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Numele donatorilor partidelor rămân deocamdată ascunse
Chiar dacă partidele au depus deja de două luni rapoartele financiare la Comisia Electorală Centrală (CEC), numele persoanelor care finanțează partidele rămân necunoscute. CEC refuză să publice aceste informații, motivând că nu știe exact care date pot fi publicate și care nu, pentru că sunt protejate de Legea privind datele cu caracter personal.
Ascensiunea președintei raionului Șoldănești, firma ned...
Svetlana Rotundu, președintele raionului Șoldănești, nu a indicat în declarațiile sale cu privire la venituri și proprietate o întreprindere individuală fondată și administrată de soțul său. În 2012, în perioada în care aceasta deținea funcția de vicepreședinte de raion, o altă întreprindere individuală, fondată și administrată de fiul ei, a câștigat cel puțin o licitație organizată de o direcție raională din Șoldănești, soldată cu încheierea unui contract în valoare de peste 250 mii de lei.
Constantin Becciev a fost restabilit în funcție: S.A „A...
Judecătoria Chișinău a emis, la 20 februarie curent, o decizie prin care a constatat că fostul director al Societății pe Acțiuni „Apă-Canal” Chișinău, Constantin Becciev, a fost demis ilegal. Prin hotărârea instanței, Becciev a fost restabilit în funcție, iar instituția va trebui să-i plătească un prejudiciu moral în valoare de circa 34 de mii de lei și alte zece mii vor fi achitate pentru cheltuieli de judecată.
Prins băut la volanul maşinii de serviciu în noaptea de...
Dorian Taşcă, şeful Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat Hânceşti, care a fost tras pe dreapta de inspectorii de patrulare în noaptea de Crăciun pe stil vechi şi care a recunoscut că a băut două pahare de vin îniante de a urca la volanul maşinii de serviciu, nu a fost sancţionat. Conducerea Cancelariei de Stat susţine că a iniţiat o anchetă, dar nu a luat încă o decizie, deşi de atunci a trecut mai bine de o lună şi jumătate. Experţi anticorupţie nu exclud că acest caz ar putea fi muşamalizat la fel ca altele.
Procuror DNA: Dacă sistemul judiciar nu îşi doreşte cu...
Procurorul șef-adjunct al Direcției Naționale Anticorupție de la București, Nistor Călin, spune că o combatere eficientă a corupției este posibilă doar în cazul în care există o voinţă a sistemului judiciar în primul rând și abia în al doilea rând a societăţii civile. În opinia sa, politicienii sunt ultimii care îşi doresc o reformă adevărată a sistemului judiciar, de aceea ei ar trebui determinaţi să o accepte.