Teren vândut în conflict de interese, rămas în proprietatea cumpărătorului
Anatolie Mitrofan, nepotul primarului satului Racovăț, Soroca, s-a ales cu 20 de hectare de teren în urma unei licitații la care unchiul său a fost președinte al Comisiei. Chiar dacă licitația a fost ulterior anulată, iar CNI a constatat că primarul Mihail Mitrofan s-a aflat în conflict de interese, terenul nu a fost retras din cauza întârzierii procedurilor juridice.
Mihail Mitrofan a fost verificat de CNI în vara anului 2014. La 18 septembrie 2015 Comisia a emis un act de constatare în care a stabilit că la 11 iunie 2012, adică la un an după ce a preluat funcția, Mihail Mitrofan a devenit președintele Comisiei care a organizat o licitație pentru înstrăinarea unui teren public. La licitație a fost scos un lot de 20 de hectare, iar membri ai Comisiei au fost 4 angajați ai Primăriei.
Licitație cu un singur participant
Singurul participant a fost Anatolie Mitrofan, fiul fratelui primarului, iar Mihail Mitrofan a semnat, în calitate de președinte al Comisiei de licitație, toate actele de concurs și, la final, contractul de vânzare-cumpărare. Terenul a fost vândut cu o sumă de aproape 330 de mii de lei.
«Nu eu am decis, Consiliul local a decis să vândă acest teren, eu doar am executat», ne-a spus Mihail Mitrofan. Și avocatul său, Valentin Ciuhrii, ne-a confirmat că toată procedura de organizare a licitației a fost respectată. «S-a dat anunț în Monitorul Oficial cu privire la licitație, toată procedura a fost respectată. Primarul a încălcat legea prin faptul că după ce a câștigat nepotul său, trebuia să anunțe CNI, în termen de 3 zile, că are de semnat contractul de vânzare-cumpărare. Asta este singura greșeală. Știți că în sate oamenii nu prea cunosc legislația. El nu a știut că trebuie să anunțe. Dacă știa, anunța. Cumpărătorul a plătit toată suma, așa cum se cuvine, bugetul nu a fost prejudiciat», ne-a spus avocatul.
Licitație anulată, dar terenul - adjudecat
Inițial, primarul a atacat actul de constatare al CNI în instanță, însă procesul a fost scos de pe rol pentru neprezentare, iar avocatul care îl reprezintă în instanță pe Mihail Mitrofan spune că nu avea rost să atace în continuare actul, de vreme ce licitația a fost anulată prin hotărârea instanței de judecată.
Între timp, Anatolie Mitrofan a intrat în posesia terenului, a perfectat actele cadastrale și cele de proprietate, chiar dacă instanța de judecată a anulat licitația. Motivul - instanța de la Soroca nu a trimis la timp la executare hotărârea referitoare la anularea licitației. «În contenciosul administrativ executarea se face prin hotărâre, nu prin titlu executoriu. În termen de 3 zile până intră în vigoare hotărârea emisă în contencios administrativ instanța o remite spre executare. După ce o remite se transmite dosarul și se ia la evidență de instanța de drept comun, adică de Cancelarie, care duce evidența executării. Și dacă nu se execută în 15-20 de zile, hotărârea se transmite la executare la executorul judecătoresc. Ceea ce nu s-a făcut. Termenii de executare au expirat, repunerea nu este posibilă și nici o altă hotărâre nu este posibilă. Deci terenul rămâne în proprietatea cumpărătorului pentru că nu este posibil de executat hotărârea referitoare la anularea licitației. Au expirat termenele de executare», ne-a mai explicat Valentin Ciuhrii. Astfel, cele 20 de hectare de teren, aflate la câțiva kilometri de satul Racovăț, unde a fost o livadă, sunt acum împădurite cu salcâmi.
Averi nedeclarate și litigiu în instanță
Pe numele primarului satului Racovăț CNI a mai emis un act de constatare, de această dată referitor la nedeclararea averilor. În luna octombrie 2015, Comisia a solicitat Procuraturii Genarale să deschidă un dosar penal pentru fals în declarații, întrucât Mihail Mitrofan nu și-ar fi declarat toate veniturile și bunurile pe care le deține - salariul soției, câteva conturi bancare, un apartament în orașul Soroca și cateva vehicole. Avocatul său a atacat și acest act în instanță, întrucât ar fi fost scăpate din vedere bunuri vechi, de care primarul nici nu își mai amintește.
Mihail Mitrofan este primar la Racovăț la al doilea mandat. La alegerile din vara 2015 el a ajuns în turul doi cu liberal-democratul Mihai Andrieș. În seara zilei de 25 iunie, adică la câteva zile înainte de alegeri, Andrieș a fost bătut de către trei persoane, apoi a declarat că acestea erau Mihail Mitrofan și doi nepoți ai săi. Pe numele lui Mitrofan a fost deschis un dosar penal pentru huliganism. Primarul, care este membru al formațiunii Partidul Nostru, spune că toate necazurile i se trag de la concurenții politici și că acest dosar este și el o comandă politică. «De atunci, din luna iunie, nu am mai fost nici chemat la poliție, nici audiat, nimic. Oare nu e clar că nu au ce să îmi incrimineze?» ne-a spus Mihail Mitrofan.
Viorica Manole
Această publicaţie a fost elaborată în cadrul unui proiect implementat de CAPC cu susţinerea oferită de European Endowment for Democracy (EED). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia EED.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Date publice, dar ascunse în declaraţiile pe venit şi d...
Mai multe declarații de venituri și proprietăți, precum și de interese personale pentru anul 2014 au fost publicate cu erori. Astfel au fost divulgate datele personale ale demnitarilor care le-au depus sau, dimpotrivă, au fost acoperite date care nu au caracter personal. De exemplu, denumirile și adresele firmelor și companiilor la care dețin acțiuni unii funcționari au fost hașurate, fapt care face inutilă publicarea declarației.
ANI ar putea fi lipsită de dreptul a verifica averile f...
Autoritatea Națională de Integritate nu îi va putea verifica și nici sancționa pe funcționarii care vor profita de eventuala lege a ”liberalizării capitalului”, chiar dacă au tăinuit până acum bunuri și averi. Proiectele de lege promovate de un grup de deputați ai Partidului Democrat, între care și președintele Parlamentului, Andrian Candu, prevăd modificarea legislației referitoare la ANI, care a intrat recent în vigoare, la 1 august 2016, și care nu a reușit să fie aplicată pe deplin.
ONG-urile solicită Parlamentului să se expună prin vot...
Organizațiile semnatare consideră că declarația de ieri a Președintelui Parlamentului despre eșuarea tentativei de investire a Guvernului ca urmare a lipsei cvorumului este una nefondată și solicită Parlamentului să se convoace repetat într-o ședință specială pentru a se pronunța asupra programului de activitate și listei Guvernului propus de Ion Sturza, candidatul desemnat la funcția de Prim-ministru.
Membra CNI, Vera Lupu – este sau nu este fina lui Nicol...
Deputatul neafiliat Nicolae Juravschi a ajuns recent pentru a doua oară în atenția Comisiei Naționale de Integritate (CNI), însă membrii acesteia au decis să nu inițieze un control pe numele lui. Trei din cei 4 membri prezenți la ședință au votat pentru neinițierea controlului. Printre ei a fost și Vera Lupu, despre care un blogger a scris că ar fi fina lui Juravschi. Vera Lupu neagă acest fapt, spunând că nu a fost niciodată căsătorită. Deputatul, la rândul său, susține că o cunoaște pe membra CNI, dar că nu îi este naș.
TRANSPARENŢA INSTITUŢIILOR PUBLICE – UN IDEAL GREU DE A...
La mai bine de 15 ani de la intrarea în vigoare a legislaţiei privind liberul acces la informaţii de interes public, cele mai multe instituţii publice din România şi Republica Moldova încă nu îşi publică rapoartele anuale de activitate. Mai mult, deşi transparenţa decizională este reglementată în România din 2003 şi în Republica Moldova din 2008, există mari lacune în ceea ce priveşte participarea publică la actul decizional în ambele ţări, fapt cauzat nu numai de lipsa de înţelegere sau de capacitate de implicare a cetăţenilor şi organizaţiilor civice, ci şi de„închiderea” instituţiilor publice.