Profil candidat: Nicolae Ciubuc
Integritatea în activitatea politică
Nicolae Ciubuc (38 de ani) este jurist, a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat. În prezent (ianuarie 2019) exercită funcția de ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, pe care a preluat-o în luna septembrie 2018. Până atunci, potrivit CV-ului său, a fost, din 2016, director interimar al Agenției pentru Intervenții și Plăți în Agricultură, structură subordonată acestui minister. Lucrează la MADRM din anul 2004, după absolvirea facultății.
A făcut parte din PLDM. La alegerile locale din 2015 a devenit consilier raional la Nisporeni din partea acestui partid. La alegerile din februarie 2019 candidează pe circumscripția nr. 15 Călărași (raionul său de baștină) pe lista PDM.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În anul 2015 Comisia Națională de Integritate a efectuat un control al averii lui Nicolae Ciubuc, în privința căruia o persoană a depus sesizare, susținând că acesta nu și-ar fi declarat casa în care locuiește și mașina. Atunci Nicolae Ciubuc era șef adjunct al AIPA. Potrivit actului de constatare al CNI, Ciubuc a explicat că, în lipsa unei locuințe proprii, trăiește din anul 2014 în casa cumnatului său, stabilit în Italia, asupra căreia are drept de posesie. Locuința se află în suburbia Durlești a capitalei. Nu a indicat-o în declarația pentru anul 2013 întrucât atunci încă nu o folosea. Despre mașină, Nicolae Ciubuc a declarat că a utilizat mai multe mașini, ale rudelor sau prietenilor săi, însă nu le-a declarat pentru că nu îi aparțin.
În urma verificărilor, CNI a constatat că Nicolae Ciubuc nu a declarat 5 conturi bancare salariale, însă a clasat cazul, invocând ”lipsa încălcării intenționate”.
În următoarele declarații de avere, depuse la ANI din 2014 până în 2017, Nicolae Ciubuc a indicat casa, terenul aferent și construcția accesorie. Tot cu titlu de posesie a indicat și un BMW 525, fabricat în 2006 și dobândit în 2017, care ar costa 5 000 euro. În anul 2017 venitul său din salariul de șef interimar la AIPA a fost de 313 776 de lei. La acesta se adaugă câteva zeci de mii de lei din calitatea de reprezentant al statului în două întreprinderi și indemnizația de consilier raional la Nisporeni. Ministrul are de rambursat, potrivit declarației de avere, două datorii către persoane fizice: până în anul 2020 – o datorie de 2 000 de euro, iar până în anul 2019 – 150 000 de lei.
Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid
În perioada în care exercita funcția de director interimar al AIPA, Nicolae Ciubuc a fost implicat într-un caz de refuz de a furniza informații de interes public. Portalul Moldova Curată a cerut de la AIPA, la 17 noiembrie 2017, copia documentelor unei licitații în care câștigase firma unui deputat democrat. La indicațiile lui Nicolae Ciubuc, numele angajaților AIPA care au făcut parte din grupul de lucru care a selectat câștigătorul, au fost secretizate. Nicolae Ciubuc a invocat atunci respectarea Legii privind datele cu caracter personal.
Cazier judiciar
Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Bugetari bogați candidează la șefia ANI
Doi dintre cei patru candidați la funcția de președinte și vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate dețin proprietăți de milioane de lei. Teodor Cârnaț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii care râvnește funcții de conducere la ANI, și-a cumpărat anul trecut o casă care valorează mai mult de 2 milioane de lei. În afară de aceasta, Cârnaț deține alte câteva imobile în municipiul Chișinău, pe care spune că le-a dobândit legal. O investigație realizată de reporterii Ziarului de Gardă arată că juristul Teodor Cârnaț deţine două imobile în cartierul Malina Mică şi altele două în centrul capitalei.
Standarde duble la CNI
Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) aplică legislația diferit pentru același fel de dosare. În cazurile a doi şefi ai Inspectoratelor Fiscale (IFS) din Ungheni şi Cahul, care dețineau şi funcţiile elective de consilieri, opiniile CNI au fost diferite. Într-un caz s-a stabilit că funcţionarul a încălcat regimul juridic al incompatibilităţii de funcţii, iar în al doilea - CNI se mai gândeşte dacă deținerea concomitentă a două funcții este sau nu o încălcare de lege.
Comandă politică la fosta CNI?
Unii membri ai fostei Comisii Naționale de Integritate afirmă că instituția ar fi instrumentat dosare la comandă politică, în special în perioada campaniei electorale. Ei mai susțin că cele 75 de dosare aflate în procedura CNI la momentul începerii procesului de reorganizare a instituției, adică la 1 august 2016, ar putea rămâne nefinalizate.
Legea testării integrităţii - contestată, deşi aduce ro...
Legea privind testarea integrităţii profesionale îi nemulţumeşte pe mulţi agenţi publici, indiferent dacă au trecut sau au picat testul. Unele prevederi i-au nemulţumit şi pe câţiva deputaţi comunişti, care au cerut Curții Constituţionale să verifice dacă articolele referitoare la instanțele de judecată sunt conforme cu Legea Supremă. Curtea însă a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia, care a notat că legea este una bună, fiind un instrument de contracarare a actelor de corupţie în instituţiile publice, dar că ar trebui revizuită pentru a nu lăsa loc de interpretări. Astfel, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe dacă actul legislativ adoptat la sfârşitul anului 2013 este constituţional sau nu.
Mass-media, cu peniţa pe averea şi interesele demnitari...
De la constituirea Comisiei Naţionale de Integritate(CNI), presa a avut un rol semnificativ în depistarea cazurilor în care subiecţi ai declarării erau suspectaţi de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, al incompatibilităţii de funcţii sau situaţii de tăinuire a unor proprietăţi sau maşini scumpe. Deoarece majoritatea subiecţilor declarării vizaţi în actele de constatare ale CNI scapă basma curată, instituţia pierde pe zi ce trece din credibilitate. Experţii sunt de părere că pentru ca CNI să capete încredere din partea societăţii, aşa cum o are instituţia similară din România, ea ar trebui urgent reformată.