Profil candidat: Marina Radvan
Integritatea în activitatea politică
Marina Radvan (27 de ani) a apărut în politica din Republica Moldova în anul 2014, odată cu accederea în Parlament a Partidului Socialiștilor (PSRM), după ce la conducerea acestuia a venit Igor Dodon. De profesie este actriță și specialistă în relații internaționale, deține o deplomă de master, potrivit datelor biografice indicate de ea la CEC. Ea este fondatoare a organizației Garda Tânără. A participat la mai multe acțiuni publice/mitinguri organizate de această structură. După alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, a devenit deputată, având vârsta de 23 de ani.
La alegerile parlamentare din 2019 candidează cu nr. 32 pe lista PSRM pentru circumscripția națională.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Prima declarație de avere depusă de Marina Radvan este pentru anii 2012 și 2013. Atunci, în calitate de candidată, a depus declarația la CEC. În document a indicat că nu avea nici o ocupație și nu avusese venituri în ultimii doi ani. Singura mențiune în declarație era deținerea unei cote de 1/3 dintr-un apartament.
Pentru anul 2014, în declarația depusă deja în calitate de deputată, Radvan a indicat același apartament, dar și un teren dobândit în anul 2011, pe care nu-l arătase în declarația de la CEC. Terenul valora 80 000 de lei.
În anul 2015 presa a aflat că acel teren se află în comuna Stăuceni, suburbie a capitalei, și fusese obținut datorită unei căsătorii cu un coleg socialist, și el deputat. În februarie 2011 căsătoria celor doi a fost înregistrată, în aprilie același an le-a fost atribuit terenul, iar la scurt timp cuplul a divorțat, arată un document livrat portalului Deschide.md de către Primăria Stăuceni. Nici Marina Radvan, nici colegul ei nu au negat cele scrise în presă. Singurul comentariu făcut de deputată a fost o replică dată președintelui Parlamentului. La o ședință în plen din 2015, președintele Legislativului a spus că a aflat că s-au căsătorit și îi felicită. ”Nu-i adevărat!” a spus atunci Marina Radvan.
Modul în care Primăria Stăuceni a atribuit în 2011 terenuri, inclusiv cel al deputatei socialiste, este investigat în prezent (ianuarie 2019) de Centrul Național Anticorupție. Faptul a fost confirmat pentru reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat de către purtătoarea de cuvânt a CNA. Deocamdată nu există o finalitate în acest dosar.
Pentru anul următor, 2015, deputata a indicat salariul de parlamentară – 199 368 lei și același teren, din care ea deținea doar jumătate.
În anul 2016 deputata a vândut terenul, cu 104 827 de lei. Asta arată declarația de avere. Pentru anul 2017 deputata a indicat salariul de la Parlament și apartamentul din care deține 1/3.
Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid
În declarația de venituri depusă la CEC în anul 2014 în calitate de candidată la alegerile parlamentare, Marina Rădvan nu a arătat nici un venit. Cu toate acestea, la acele alegeri, din 30 noiembrie 2014, ea figurează pe listele PSRM ca persoană care a donat o dată 80 000 de lei în fondul partidului și a doua oară 85 700 de lei, în total 165 700 de lei. Solicitată atunci de portalul Moldova Curată să spună de unde a luat banii donați, Marina Radvan a spus că în locul ei va răspunde deputatul Corneliu Furculiță, responsabil de finanțele formațiunii. La rândul său, Furculiță a declarat atunci: ”Din punct de vedere al economiilor personale ea putea să obțină acești bani printr-o anumită cale într-o perioadă anterioară, care nu necesita să facă declarații. Puteau fi moșteniri, donații. În ultimii doi ani ea nu a obținut venituri care trebuia să le declare, dar economiile a decis, a socotit de cuviință, a le dona partidului și, corespunzător, a ocupat un loc în lista de candidați, a obținut statutul de deputat, a activat, fata merită. Sau nu e așa?”.
În anii următori numele Marinei Rădvan se găsește constant în listele de donatori ai partidului. În anul 2015 a donat 1500 lei, 49 000 lei, 45 000 lei, în total - 95 500 lei. În anul 2016, potrivit raportului financiar al PSRM, publicat pe site-ul CEC, deputata a donat 5 000 de lei (la 25 februarie 2016). În același an, pentru susținerea lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale a mai donat 29 480 de lei, potrivit raportului financiar depus la CEC.
Pentru anul 2017 în acte găsim suma de 30 000 de lei donată la 1 noiembrie, iar peste 5 zile, la 6 noiembrie 2017, mai figurează o donație, de 25 000 de lei, arată raportul financiar al partidului, depus la Comisia Electorală Centrală.
În anul 2018 Marina Radvan a făcut partidului două donații – una de 12 500 de lei (la 3 mai 2018) și alta de 14 900 de lei (la 14 mai 2018), potrivit raportului financiar al PSRM depus la CEC.
Solicitată de reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat (ianuarie 2019) să comenteze donațiile care, în unii ani, ajung să constituie chiar și jumătate din veniturile sale legale, Marina Radvan a spus: ”Este chestiunea fiecăruia să ajute în măsura în care poate ajuta, inclusiv partidul. De aceea eu nu voi spune ce sume am donat, ele și așa sunt cunoscute. În orice caz eu și prietenii mei întotdeauna ne străduim să ajutăm în măsura în care putem, material sau prin alte acțiuni. Nu vad nimic deosebit aici. Este o chestiune ce ține de fiecare, cât anume decide să doneze”.
În activitatea parlamentară, deputata a fost susținătoare a proiectului legii privind denunțarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană (2014), propus, dar retras, și a proiectului pentru abrogarea legii privind asigurarea egalității (2016) care, la fel, ulterior a fost retras.
Cazier judiciar
Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatei.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
SONDAJ: Fostul șef al FISC-ului va fi achitat, cred 49...
Fostul șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (FISC), Nicolae Vicol, ajuns pe banca acuzaților pentru acte de corupție și interceptarea ilegală a telefoanelor subalternilor săi, va fi achitat. Cel puțin, așa cred 49 la sută din participanții la sondajul de pe www.moldovacurata.md.
Sute de sesizări au fost depuse la ANI în perioada în c...
În ultimele 10 luni, perioadă în care Autoritatea Națională de Integritate este în proces de formare, secretariatul, care este cel al fostei CNI, continuă să primească sesizări și solicitări de controale. Potrivit serviciului de presă al ANI, cel puțin 84 de sesizări de anul trecut așteaptă să fie examinate de viitorii inspectori de integritate, la care se adaugă peste 100 de sesizări depuse în acest an.
Депутатство - в Гагаузии, процветающий бизнес и роскошн...
От округа № 7 города Чадыр-Лунга за место в Народном Собрании Гагаузии (НСГ) борются пять кандидатов. Наиболее серьёзные претенденты на победу оказались владельцами доходных предприятий и дорогой недвижимости в Кишиневе - там, где на самом деле проживают.
Confiscarea extinsă – o prevedere care va lovi dur în a...
Republica Moldova are deja de an un articol nou în Codul Penal - “confiscare extinsă”. Aplicată în practică, această prevedere va lovi în averile multor persoane. Astfel, vor fi confiscate bunurile, a căror valoare depăşeşte substanţial veniturile dobândite licit de către persoana condamnată. Experţii anticorupţie precizează că modificarea legislativă este una aşteptată, deoarece se referă şi la bunurile care au fost transferate de către condamnat unor persoane terţe. Acest lucru însă l-a nemulţumit pe ombudsmanul Tudor Lazăr, care a sesizat Curtea Constituţională.
