Profil candidat: Marina Radvan

Arhiva 27 ianuarie 2019 65

Integritatea în activitatea politică



Marina Radvan (27 de ani) a apărut în politica din Republica Moldova în anul 2014, odată cu accederea în Parlament a Partidului Socialiștilor (PSRM), după ce la conducerea acestuia a venit Igor Dodon. De profesie este actriță și specialistă în relații internaționale, deține o deplomă de master, potrivit datelor biografice indicate de ea la CEC. Ea este fondatoare a organizației Garda Tânără. A participat la mai multe acțiuni publice/mitinguri organizate de această structură. După alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, a devenit deputată, având vârsta de 23 de ani.

La alegerile parlamentare din 2019 candidează cu nr. 32 pe lista PSRM pentru circumscripția națională.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Prima declarație de avere depusă de Marina Radvan este pentru anii 2012 și 2013. Atunci, în calitate de candidată, a depus declarația la CEC. În document a indicat că nu avea nici o ocupație și nu avusese venituri în ultimii doi ani. Singura mențiune în declarație era deținerea unei cote de 1/3 dintr-un apartament.

Pentru anul 2014, în declarația depusă deja în calitate de deputată, Radvan a indicat același apartament, dar și un teren dobândit în anul 2011, pe care nu-l arătase în declarația de la CEC. Terenul valora 80 000 de lei.

În anul 2015 presa a aflat că acel teren se află în comuna Stăuceni, suburbie a capitalei, și fusese obținut datorită unei căsătorii cu un coleg socialist, și el deputat. În februarie 2011 căsătoria celor doi a fost înregistrată, în aprilie același an le-a fost atribuit terenul, iar la scurt timp cuplul a divorțat, arată un document livrat portalului Deschide.md de către Primăria Stăuceni. Nici Marina Radvan, nici colegul ei nu au negat cele scrise în presă. Singurul comentariu făcut de deputată a fost o replică dată președintelui Parlamentului. La o ședință în plen din 2015, președintele Legislativului a spus că a aflat că s-au căsătorit și îi felicită. ”Nu-i adevărat!” a spus atunci Marina Radvan

Modul în care Primăria Stăuceni a atribuit în 2011 terenuri, inclusiv cel al deputatei socialiste, este investigat în prezent (ianuarie 2019) de Centrul Național Anticorupție. Faptul a fost confirmat pentru reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat de către purtătoarea de cuvânt a CNA. Deocamdată nu există o finalitate în acest dosar.

Pentru anul următor, 2015, deputata a indicat salariul de parlamentară – 199 368 lei și același teren, din care ea deținea doar jumătate.

În anul 2016 deputata a vândut terenul, cu 104 827 de lei. Asta arată declarația de avere. Pentru anul 2017 deputata a indicat salariul de la Parlament și apartamentul din care deține 1/3.

Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid

În declarația de venituri depusă la CEC în anul 2014 în calitate de candidată la alegerile parlamentare, Marina Rădvan nu a arătat nici un venit. Cu toate acestea, la acele alegeri, din 30 noiembrie 2014, ea figurează pe listele PSRM ca persoană care a donat o dată 80 000 de lei în fondul partidului și a doua oară 85 700 de lei, în total 165 700 de lei. Solicitată atunci de portalul Moldova Curată să spună de unde a luat banii donați, Marina Radvan a spus că în locul ei va răspunde deputatul Corneliu Furculiță, responsabil de finanțele formațiunii. La rândul său, Furculiță a declarat atunci:  ”Din punct de vedere al economiilor personale ea putea să obțină acești bani printr-o anumită cale într-o perioadă anterioară, care nu necesita să facă declarații. Puteau fi moșteniri, donații. În ultimii doi ani ea nu a obținut venituri care trebuia să le declare, dar economiile a decis, a socotit de cuviință, a le dona partidului și, corespunzător, a ocupat un loc în lista de candidați, a obținut statutul de deputat, a activat, fata merită. Sau nu e așa?”.

În anii următori numele Marinei Rădvan se găsește constant în listele de donatori ai partidului. În anul 2015 a donat 1500 lei, 49 000 lei, 45 000 lei, în total - 95 500 lei. În anul 2016, potrivit raportului financiar al PSRM, publicat pe site-ul CEC, deputata a donat 5 000 de lei (la 25 februarie 2016). În același an, pentru susținerea lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale a mai donat 29 480 de lei, potrivit raportului financiar depus la CEC.

Pentru anul 2017 în acte găsim suma de 30 000 de lei donată la 1 noiembrie, iar peste 5 zile, la 6 noiembrie 2017, mai figurează o donație, de 25 000 de lei, arată raportul financiar al partidului, depus la Comisia Electorală Centrală.  

În anul 2018 Marina Radvan a făcut partidului două donații – una de 12 500 de lei (la 3 mai 2018) și alta de 14 900 de lei (la 14 mai 2018), potrivit raportului financiar al PSRM depus la CEC.

Solicitată de reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat (ianuarie 2019) să comenteze donațiile care, în unii ani, ajung să constituie chiar și jumătate din veniturile sale legale, Marina Radvan a spus: ”Este chestiunea fiecăruia să ajute în măsura în care poate ajuta, inclusiv partidul. De aceea eu nu voi spune ce sume am donat, ele și așa sunt cunoscute. În orice caz eu și prietenii mei întotdeauna ne străduim să ajutăm în măsura în care putem, material sau prin alte acțiuni. Nu vad nimic deosebit aici. Este o chestiune ce ține de fiecare, cât anume decide să doneze”.

În activitatea parlamentară, deputata a fost susținătoare a proiectului legii privind denunțarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană (2014), propus, dar retras, și a proiectului pentru abrogarea legii privind asigurarea egalității (2016) care, la fel, ulterior a fost retras.

Cazier judiciar

Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatei.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.


Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Profil candidat: Igor Grosu

Integritatea în activitatea politică

20 ianuarie 2019
66
Arhiva

Mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile au manife...

„Nu legalizaţi corupţia!” „Nu legalizaţi banii furaţi!” „Nu amnistiei fiscale!”. Acesta sunt câteva mesaje care au fost transmise la un flashmob organizat în dimineaţa zilei de vineri, 16 decembrie, de către câţiva reprezentanţi ai societăţii civile, dar şi reprezentanţi ai unor formaţiuni politice. Manifestanţii au protestat în faţa Parlamentului, înainte de şedinţa în plen, faţă de adoptarea unor iniţiative legislative care prevăd liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală. 

16 decembrie 2016
47
Arhiva

Cumnații de la primăria din Bocani

În satul Bocani din raionul Fălești cumnata primarului este contabilă-șefă la primărie. Alesul local spune că atunci când a venit în funcție s-a consultat cu un jurist și acesta i-ar fi spus că nu este o problemă ca o rudă să i se subordoneze. Experții anticorupție îl contrazic și afirmă că atât alesul local,  cât și cumnata sa încalcă regimul juridic al conflictului de interese.

15 decembrie 2015
48
Arhiva

Valentin Crudu a fost repus în funcție de Curtea Suprem...

Hotărârea Curții Supreme de Justiție (CSJ) prin care fostul director al Direcției generale învățământ preșcolar a Ministerului Educației, Valentin Crudu, a fost restabilit în funcție reprezintă o reproducere în proporție de aproximativ 90 % a hotărârii Curții de Apel Chișinău, pronunțată în favoarea reclamantului. Ultima a anulat hotărârea primei instanțe, care lăsase în vigoare ordinul din decembrie 2012 prin care ministrul Maia Sandu l-a demis pe funcționar. Această situație pune problema calităţii motivării hotărârilor judecătoreşti. Unii avocaţi spun că astfel de situaţii sunt un lucru obişnuit pentru justiţia din Republica Moldova. 

28 iunie 2015
59
Arhiva

Președintele CSM face precizări referitor la salariul s...

După ce Moldova Curată a publicat un articol în care s-a anunțat, în baza datelor din declarația de avere, că președintele Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu a ridicat în anul 2017 un salariu lunar de 34 de mii de lei, cel vizat a făcut o precizare.

05 aprilie 2018
42
Arhiva

Legea testării integrităţii - contestată, deşi aduce ro...

Legea privind testarea integrităţii profesionale îi nemulţumeşte pe mulţi agenţi publici, indiferent dacă au trecut sau au picat testul. Unele prevederi i-au nemulţumit şi pe câţiva deputaţi comunişti, care au cerut Curții Constituţionale să verifice dacă articolele referitoare la instanțele de judecată sunt conforme cu Legea Supremă.  Curtea însă a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia, care a notat că legea este una bună, fiind un instrument de contracarare a actelor de corupţie în instituţiile publice, dar că ar trebui revizuită pentru a nu lăsa loc de interpretări. Astfel, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe dacă actul legislativ adoptat la sfârşitul anului 2013 este constituţional sau nu.

27 ianuarie 2015
47