Viorel Chetraru: în prezent la CNA se află sechestrate peste 20 de mașini, a căror valoare depășește 1 milion de euro

În Republica Moldova nu există o politică integrată de gestionare și recuperare a activelor, ceea ce face dificilă colectarea probelor, sechestrarea, confiscarea și recuperarea veniturilor. De asemenea, instituțiile de la Chișinău nu au experiență în identificarea, sechestrarea și confiscarea bunurilor peste hotare. Acestea sunt concluzii formulate de un expert al Institutului Basel de la Geneva, care a realizat un studiu referitor la situația pe domeniu în Republica Moldova.
În raportul întocmit la solicitarea PNUD Moldova și prezentat marți, 31 mai, la o confernță desfășurată la Chișinău, expertul Pedro Gomes Pereira a recomandat Guvernului să creeze un Oficiu de Recuperare a Activelor. Această structură ar urma să fie una multidisciplinară, care să cuprindă expertiză ale autorităților din domeniul judiciar, fiscal, de protecție socială etc. și să dispună de o echipă de anchetatori financiari. Oficiul ar urma să dispună de resurse „adecvate” pentru o bună funcționare și să reprezinte un punct central pentru toate cererile de asistență care vin din alte țări. Expertul a mai recomandat crearea și plasarea acestui oficiu în subordinea Centrului Național Anticorupție (CNA), care este în prezent responsabil de investigarea spălării banilor și are acces la informații financiare și baze de date electronice.
Recuperarea prejudiciului în urma fraudării celor trei bănci: o sarcină în premieră pentru instituțiile de drept
Directorul CNA, Viorel Chetraru, susține, la rândul său, că instituția pe care o conduce are suficiente capacități de investigare operativă și stabilire a traseului banilor, recuperarea însă ar fi mai dificilă. „Transformarea informațiilor operative în probe presupune cooperare internațională la nivelul anchetatorilor, procurorilor, instanțelor de judecată. CNA și Procuratura Anticorupție au transmis mai multe solicitări de comisii rogatorii statelor despre care cunoaștem că au fost implicate în acest traseu. De aceste răspunsuri depinde conferirea valorii juridice de probe informației operative”, a declarat Viorel Chestraru.
Expertul de la Geneva a notat, de asemenea, în raportul său, că a discutat cu reprezentanți ai diferitelor autorități din Republica Moldova și a ajuns la concluzia că nu există o bază temeinică de cunoștințe privind desfășurarea investigațiilor financiare. „Organele de anchetă ale Republicii Moldova nu par să aibă în acest moment o echipă specializată dedicată desfășurării anchetelor financiare în paralel cu investigațiile penale. Astfel de investigații financiare ar permite efectuarea analizei surselor de venit ale bănuiților, determinarea averilor ilegale și a persoanelor asociate bănuiților în comiterea infracțiunilor. În prezent, totuși, organele de urmărire au capacități limitate pentru efectuarea analizei financiare aprofundate a informațiilor dobândite și, prin urmare, nu se poate conchide cu privire la legalitatea unor anumite bunuri sau de a le conecta cu presupusul făptuitor și faptele infracțiunii”, se spune în raport. Expertul a mai notat că uneori nu este necesară sechestrarea unor bunuri, din cauza „complexității și costurilor suportate în timpul gestionării activelor”.
Mașinile sechestrare de CNA ar putea valora mai puțin în cazul în care vor fi confiscate
În context, Viorel Chetraru a declarat că în prezent la CNA se află sub sechestru o serie de bunuri, a căror valoare, din cauza duratei proceselor de judecată, nu va mai fi aceeași în cazul în care vor fi confiscate.
„Chiar acum în incinta CNA avem peste 20 de mașini a căror valoare depășește 1 milion de euro. Procedura penală a Republicii Moldova ne obligă să asigurăm integritatea acestor bunuri. Instanța urmează să dispună confiscarea sau să se expună în general asupra cazului. Până la pronunțarea sentinței de condamnare poate trece timp, iar în acest timp valoarea acestor bunuri scade, de multe ori nu este cea din momentul inițial. Cum asugurăm păstrarea valorii acestor bunuri în așa fel ca prejudiciul pe care noi urmărim să îl recuperăm să fie la valoare cea pe care am stabilit-o noi inițial?”, a declarat directorul CNA.
În studiu nu au fost estimate costurile pe care le-ar implica crearea unui oficiu de recuperare a activelor. În baza studiuluim CNA și partenerii de dezvoltare vor formula propuneri și recomandări către Guvern.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Camelia Bogdan: ”A fi un magistrat corect înseamnă, în...
În examinarea dosarului ce vizează furtul miliardului, anchetatorii din Republica Moldova ar trebui să se ghideze de standardele internaționale și să colecteze dovezi pentru întoarcerea banilor la bugetul de stat, a declarat judecătoarea Curții de Apel București, Camelia Bogdan, în cadrul unui interviu acordat pentru Moldova Curată.
Guvernul Gaburici: Miniştri noi cu trecut bogat
Chiril Gaburici, Stephane Bride şi Oleg Balan sunt nume noi în politică. Primii doi: actualul premier şi ministrul Economiei au gestionat afaceri prospere, iar ministrul Afacerilor Interne a venit în Executiv de la conducerea Academiei de Administrare Publică.
ANI nu se va mai autosesiza din materialele de presă re...
Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), structură care se va forma în locul actualei Comisii Naţionale de Integritate, nu se va mai putea autosesiza din materialele de presă în privinţa persoanelor cu funcţii publice. Cel puţin asta reiese din pachetul de legi intrat în vigoare la 1 august. Până acum, CNI era obligată să iniţieze controale în baza petiţiilor primite, dar şi în baza materialelor publicate în presă. Din noua lege însă este exclus termenul „mass-media”, fiind introdusă expresia „informaţii publice”. Unii experţi sunt de părere că această formulare va permite interpretarea legii şi, respectiv, eschivarea de la iniţierea unor controale. Astfel, va rămâne la discreţia inspectorilor de integritate să stabilească caracterul public al informaţiei.
От села Чишмикиой на место депутата НСГ баллотируются о...
Все кандидаты от избирательного округа № 16 с. Чишмикиой – мужчины. Предприниматель Леонид Киося выдвигается от «Нашей Партии», а Партия Социалистов поддерживает Михаила Бербера. Третий конкурент, Виталий Карагиорги, выступает как независимый кандидат, хотя на последних предыдущих выборах в Народное Собрание Гагаузии (НСГ) в 2012 г. представлял либерал-демократов.
Aici așteptăm comentariul tău!