XXXXY contra XXXXZ: secretizarea abuzivă a datelor din hotărârile judecătorești

Pe portalurile instanțelor de judecată din Republica Moldova găsim tot mai frecvent hotărâri pronunțate în ședințe publice, din care nu înțelegem nimic, deoarece numele părților sunt ascunse, la fel ca și ale intervenienților accesorii, ale instituțiilor care sunt acționate în judecată etc. Uneori, este ascuns și numele Judecătoriei la care s-a judecat cauza, numele judecătorului și al grefierului. O astfel de decizie am găsit, de exemplu, la Judecătoria Soroca. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) refuză să comenteze situația și face trimitere la un regulament care stabilește modalitățile de publicare a hotărârilor pe paginile web. Dar cine verifică dacă acest lucru se face corect și nu abuziv, CSM nu are un răspuns.

În prezent, publicarea hotărârilor judecătorești pe Internet se face în baza unui regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii în anul 2008. Singurele restricții pe care acest document le stabilește la publicarea hotărârilor sunt:

Președintele Judecătoriei Soroca, Marcel Soficiuc, spune că depersonalizarea hotărârilor se face conform legii

- „Pe pagina web nu se publică hotărârile judecătoreşti emise în cauzele în care sunt implicaţi minorii, în care se conţin informaţii ce constituie secret de stat, taină comercială sau informaţii a cărei divulgare este interzisă prin lege, hotărârile privind adopţia, precum şi sentinţele privind infracţiunile sexuale.

- Instanţa de judecată, reieşind din caracterul informaţiei din textul hotărârii ce vizează patrimoniul părţilor, dreptul succesoral, viaţa intimă şi alte informaţii care necesită a fi protejate pot redacta hotărârile în sensul:

Astfel, Regulamentul nu conține nici o prevedere referitoare la numele judecătorilor sau ale instituțiilor publice care sunt părți în dosar. Într-o hotărâre însă a Judecătoriei Soroca toate aceste nume au fost blurate, chiar dacă în dosarul de contencios adminsitrativ erau implicate două instituții publice: Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat și Primăria orașului Soroca. Am descoperit cazuri similare și în privința altor primării din raion.

Solicitat de Moldova Curată, președintele Judecătoriei Soroca, Marcel Soficiuc, a declarat inițial că totul este făcut conform legii și nu vede nimic ilegal în modul de publicare a hotărârilor pe Internet. El a invocat Legea cu privire la organizarea judecătorească și o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la activitatea secretariatului instanțelor. Când am insistat că la Judecătoria pe care o conduce sunt blurate până și numele judecătorilor, Marcel Soficiuc a declarat că va studia cazurile și va veni cu un răspuns. 

La rândul său, șefa Serviciului de presă al CSM, Carolina Mangîr, căreia i-am solicitat o reacție, ne-a expediat următorul răspuns: „Hotărârile instanțelor judecătorești se publică în baza Regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe pagina web, aprobat prin hotărîrea CSM nr. 472/21 din 18 decembrie 2008. Hotărârile care conțin date depersonalizate, opereaza în baza Legii cu privire la datele cu caracter personal nr.133 din 08.07.2011.CSM va adopta o hotărâre în curând prin care instanțele judecătorești vor beneficia de dreptul de a depersonaliza hotărârile ce conțin date cu caracter personal în funcție de obiectul litigiului”.

Publicarea hotărârilor judecătorești a fost gândită, inițial, ca un mijloc de asigurare a transparenței activității instanțelor judecătorești. Blurarea excesivă a numelor și datelor reduce la zero eficiența acestui mecanism, necesar în special jurnaliștilor de investigație. Victor Moșneag, redactor-șef adjunct al Ziarului de Gardă, spune că a descoperit astfel de situații nu doar la Judecătoria Soroca. „Cu siguranță este o situație absurdă, care îngreunează foarte mult munca unui jurnalist. Eu am scris recent un articol despre cazul primarului de la Taraclia, condamnat, iar pentru a afla cine sunt judecătorii care au luat decizia, la Curtea de Apel Cahul, am fost nevoit să scriu o solicitare oficială, primind un răspuns peste câteva zile. Atunci, neoficial, mi s-a spus că nu sunt de vină judecătorii, ci cei care plasează hotărârile pe site. Eu tind să cred că, fiind deja o practică, aici și judecătorii au o mare parte din vină, pentru că, dacă observă astfel de situații, dar tac, sunt complici. De ce blurează tot? Dacă ar fi să glumim, aș zice că și lor le este rușine de motivările pe care uneori le scriu și e mult mai liniștitor pentru ei să nu le apară numele. Astfel, cred că fug de responsabilitate, măcar de cea publică”, ne-a declarat Victor Moșneag. Jurnalistul consideră că un exemplu bun de publicare a hotărârilor pe web îl oferă Curtea Supremă de Justiție. „Cred că toți judecătorii și toate instanțele ar trebui să ia exemplu de la Curtea Supremă de Justiție, care publică toată informația despre participanții într-un dosar. Așa e corect și cred că CSJ trebuie să se implice și să le impună această practică tuturor. Or, cu siguranță numele judecătorului, avocatului, procurorului sau condamnatului, într-o ședință publică, nu sunt niciodată date cu caracter personal”, adaugă Victor Moșneag.

Și unii avocați și experți în drept consideră că o asemenea aplicare a normelor privind anonimizarea datelor este abuzivă. Experta Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Nadejda Hriptievschi, spune că la noi protecția datelor cu caracter personal este înțeleasă eronat și se merge până la exstreme. „Abordarea este exagerată. Avem nevoie de o reglementare clară cu privire la anonimizarea datelor din hotărâri. Anonimizarea trebuie să se faca doar în anumite tipuri de cauze, de exemplu, cauze cu privire la minori, referitoare la infracțiuni sexuale, adică în cele care afectează grav viața privată a persoanelor implicate și acest lucru prevalează asupra interesului public de a publica integral hotărârile. În rest, anonimizarea este nejustificată, deoarece știrbeste din publicitatea hotărârilor, dacă nu o reduce la zero”, ne-a declarat Nadejda Hriptievschi.

O altă expertă în drept, avocata Tatiana Puiu, susține că astfel de exemple reprezintă încălcări ale principiului publicității proceselor de judecată. „În conformitate cu art. 117 din Constituţia Republicii Moldova, în toate instanţele judecătoreşti şedinţele de judecată sunt publice, iar judecarea proceselor în şedinţă închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedură. Orice şedinţă în Republica Moldova, cu excepţia celor declarate închise, se desfăşoară în prezenţa publicului şi orice persoană străină procesului poate asista la ea, lua notiţe şi obţine o copie a hotărârii adoptate. Orice încercare de ascundere, fie ea şi parţială, a şedinţelor de judecată publice şi/sau a hotărârilor adoptate în cadrul lor ar contraveni principiului publicităţii dezbaterilor judecătoreşti”, explică Tatiana Puiu. 

Avocata adaugă că publicarea hotărârilor derivă din principiul caracterului public al dezbaterilor judiciare, consfinţit în Constituţie şi CEDO. „Publicarea hotărârilor, fiind prevăzută de lege, de regulă, urmează a fi efectuată fără schimbarea textului, chiar şi în privinţa datelor personale a participanţilor în proces, ca să nu mai vorbim de numele judecătorului şi al grefierului. Şi Curtea Europeana a Drepturilor Omului publică numele integral al reclamanţilor în hotărârile sale, chiar şi în cazurile de natură penală”, conchide Tatiana Puiu.

Experta Centrului de Resurse Juridice, Nadejda Hriptievschi, susține că unele instituții înțeleg eronat cum trebuie protejate datele cu caracter personal.