Zeci de aleși locali au fost puși sub urmărire penală anul trecut

În anul 2015, în privința aleșilor locali - primari, consilieri sau președinți de raion - au fost pornite 65 de cauze penale, adică aproape 7 la sută din totalul de cauze inițiate. Cele mai multe îi vizează pe primari - 57 de cauze penale. Aceste date au fost prezentate de către procurorul anticorupție Mihai Ivanov, la masa rotundă de finalizare a proiectului „Combaterea corupției în Moldova - interese.md”, desfășurat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției. 

Potrivit procurorului, cauzele penale se referă la infracțiuni comise la înstrăinarea bunurilor, darea în arendă sau locațiune a terenurilor sau spațiilor, emiterea de acte false, achiziționarea bunurilor și serviciilor. De asemenea, 5 cauze penale au fost pornite pentru fals în declararea veniturilor și proprietăților. Din totalul cauzelor pornite, 14 au fost trimise în instanța de judecată și vizează 10 primari, doi președinți de consilii raionale și doi consilieri locali. Alte 15 cauze penale au fost clasate. 

„Totuși, aceste cifre sunt relative, deoarece Codul de Procedură Penală permite procurorului general să atribuie competențele de investigare a acestor infracțiuni, care țin de fapt, de competența CNA, și procuraturilor teritoriale. Deci nu este exclus că și în teritoriu există cauze penale în care fie a fost începută urmărirea penală, fie au fost pronunțate deja decizii de către instanțele de judecată”, a spus Mihai Ivanov. 

Procurorul a enumerat câteva dificultăți în investigarea și penalizarea infracțiunilor legate de activitatea administrației publice. Printre acestea ar fi prevederile confuze din legislație referitoare la statutul consilierilor locali, dar și imposibilitatea stabilirii răspundrii colegiale a acestora. „De cele mai dese ori, atuci când vrem să identificăm și să stabilim existența unui interes material sau de alt tip al unui consilier sau grup de consilieri la adoptarea unei decizii, de exemplu, de înstrăinare a unui bun în favoarea unei rude sau coleg de partid, noi nu putem stabili cine și cum a votat. La ședința Consiliului local este întocmit un proces-verbal, unde scrie doar numărul de voturi pro și contra. Respectiv, când purcedem la audieri ca să aflăm cine și cum a votat, este imposibil de stabilit și asta duce, de fapt, la imposibilitatea stabilirii vinovăției persoanei. Din câte știu, există deja un proiect de lege care prevede că pe viitor în procesele-verbale să fie scris clar, după nume, cine și cum a votat”, a spus Mihai Ivanov.

Cât privește tragerea la răspundere pentru infracțiuni legate de situația de conflict de interese, și aici procurorul spune că în instanță este dificil de dovedit că angajarea unei rude, de exemplu, a adus prejudicii concrete unei persoane fizice și juridice sau interesului public. 

Jurnaliștii așteaptă o reacție fermă a autorităților la investigațiile privind integritatea persoanelor cu funcții publice

Și Lilia Zaharia, reporter al portalului Moldova Curată, autoare de investigații privind integritatea aleșilor locali, a declarat la masa rotundă că, la fel ca în cazul procurorilor, munca jurnaliștilor se dovedește a fi, de multe ori, zadarnică, întrucât instituțiile abilitate cu sancționarea conflictelor de interese interpretează legile diferit sau aplică practici neuniforme. Ea a dat exemple în care Comisia Națională de Integritate a clasat, fără să sancționeze, cazurile mai multor primari care își angajaseră rudele în primării. De asemenea, Lilia Zaharia a menționat și faptul că Centrul Național Anticorupție refuză, de multe ori, să aplice amenzi persoanelor cu funcții publice pentru conflicte de interese, invocând exprirarea termenului de prescpripție, care este de 3 luni. CNA consideră că acest termen trebuie calculat din momentul survenirii situației de conflict de interese, în timp ce CNI susține că acesta ar trebui calculat din data constatării.

În cadrul proiectului „Combaterea corupției în Moldova - interese.md”, Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției a completat baza de date www.interese.md cu noi informații referitoare la primari și președinți de raioane, inclusiv prin intermediul materialelor jurnalistice. În ultimele 10 luni jurnaliști din diferite zone ale Republicii Moldova au identificat și investigat cazuri de conflicte de interese în care se află aleșii locali. „La o parte din aceste articole s-a reacționat. CNI a inițiat controale și a constatat încălcări de lege, asta chiar dacă nu suntem foarte mulțumiți de punctele finale puse de comisie, care, de exemplu, constată încălcarea, dar clasează cazul, fără să sancționeze, considerând că a fost soluționat cazul prin diferite metode post-factum. În pofida acestor fapte, eu consider că e o realizare, cel puțin un început. Cred că am ajutat și CNI și cred că mai multă lume a înțeles care sunt competențele Comisiei. Prin aceste articole, mai multă lume a fost informată despre exigențele la care aleșii locali trebuie să corespundă”, a declarat Mariana Kalughin, vicepreședintă a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. 

Participanții la masa rotundă și-au exprimat speranța că noua structură care va fi creată în curând în locul actualei CNI, ca urmare a procesului de reformare, va fi mai eficientă în verificarea și penalizarea cazurilor de conflicte de interese, incompatibilităților și nedeclarare a veniturilor și averilor persoanelor cu funcții publice.

Viorica Manole