A fost lansată Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciul Public
Cinci organizaţii neguvernamentale (Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Centrul pentru Investigaţii Jurnalistice (CIN) şi Fundaţia Soros - Moldova (FSM)) au lansat Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciul Public, prin care îşi propun să sporească controlul asupra integrităţii persoanelor care deţin funcţii de conducere în instituţiile publice, monitorizând eficienţa mecanismului de verificare a averilor şi intereselor acestora. Evenimentul de lansare a avut loc la 27 mai 2014, în cadrul unei mese rotunde organizată de portalul Moldova Curată.
Petru Macovei, directorul executiv al API a menţionat că un proiect similar a existat începând cu anul 2008, când un grup de organizaţii a lansat Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC), care a monitorizat listele electorale ale candidaţilor la alegerile parlamentare din 5 aprilie şi 29 iulie 2009. ICPC a făcut publice numele candidaţilor compromişi, editând broşura “Cunoaște-ți candidatul!”. “După apariţia acelor broşuri au urmat, cum era de aşteptat, şi consecinţe, am avut procese de judecată intentate de unii concurenţi electorali vizaţi în acele monitorizări, a fost sechestrat un tiraj cu 200 de mii de broşuri, chiar dacă informaţiile prezentate citau surse deschise”, a specificat P.Macovei.
Violeta Balan, şefa Serviciului relaţii publice al CCRM spune că situaţiile constatate în urma auditului nu sunt investigate de Procuratura Generală
Igor Boţan, directorul ADEPT a afirmat că experienţa acumulată de ICPC de-a lungul anilor a făcut-o mai puternică, mai consolidată în eforturile de monitorizare a integrităţii persoanelor cu funcţii publice. “Noi am pierdut cele 200 de mii de broşuri editate care nu au ajuns la cetăţeni, am pierdut timp în instanţele de judecată pe cauzele intentate de Alexandru Oleinic, Ştefan Urîtu, Dumitru Diacov şi Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, însă am câştigat până la urmă, deoarece după patru ani, justiţia ne-a dat câştig de cauză. Această experienţă ne-a consolidat şi dorim să continuăm cu alte activităţi de monitorizare a integrităţii persoanelor publice, inclusiv vom supraveghea şi activitatea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), o instituţie nou creată care are nevoie de ajutor”, a specificat Igor Boţan.
Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI şi-a exprimat îngrijorarea că în Moldova sunt instituţii menite să prevină şi să combată corupţia în sectorul public, însă acestora nu le-au fost atribuite competenţe şi suport financiar necesar. “Săptămânal, constatăm cazuri de fals în declaraţii, incompatibilităţi în funcţie şi conflict de interese. Transmitem aceste acte la Centrul Naţional Anticorupţie(CNA) sau la Procuratură, însă ele nu au finalitate, invocându-se, deseori, expirarea termenului de prescripţie. Am ajuns să fim o autoritate fără autoritate, iar munca noastră este în zadar”, a spus V. Strătilă. Acesta a mai afirmat că marea majoritate a cazurilor verificate de CNI sunt autosesizări din presă.
Cornelia Cozonac, directoarea CIN a menţionat că monitorizarea persoanelor cu funcţii publice, atât de societatea civilă, cât şi de jurnalişti, în care sunt dezvăluzite cazuri grave de încălcare a legislaţiei, oferă cetăţenilor informaţii veridice şi contribuie la educarea atât a acestora, cât şi a funcţionarilor publici. “Rezultatele muncii jurnalistice pe aspectul integrităţii persoanelor publice nu vin imediat. Cetăţenii înţeleg că demnitarii au şi obligaţii şi atribuţii, nu doar drepturi. Dovada o constituie sesizările făcute de cetăţeni. Din momentul ce informaţiile din presă deranjează funcţionarii, atunci ei au şanse să se schimbe”, a specificat C. Cozonac.
Olga Crivoliubic, directoarea Programului Buna Guvernare a Fundaţiei Soros – Moldova a precizat că Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciul Public va desfăşura o serie de activităţi cum ar fi: verificarea declaraţiilor de avere şi de interese ale 200 de demnitari şi funcţionari de rang înalt, elaborarea unor studii şi realizarea unor investigaţii jurnalistice axate pe tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice. “Noi sperăm că prin unirea eforturilor acestor organizaţii neguvernamentale, să avem o ţară cu mai puţină corupţie, adică o Moldovă mult mai curată”, a conchis O. Crivoliubic.
La masa rotundă şi-au exprimat opiniile Cristina Cojocaru, vicedirectorul CNA, Violeta Balan, Şefa Serviciului relaţii publice al Curţii de Conturi, Galina Bostan, directoarea CAPC, Lilia Ioniţa, expert în cadrul CAPC şi alţi participanţi.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Cum sunt protejați avertizorii de integritate de instit...
Avertizorii de integritate – așa cum sunt numite persoanele care denunță fapte ilegale din interiorul unor instituții sau organizații – nu beneficiază de protecție eficientă din partea statului, astfel că aceștia nu sunt încurajați să scoată la iveală ilegalitățile. Experți și reprezentanți ai instituțiilor statului menite să-i protejeze pe avertizorii de integritate au dezbătut acest subiect în cadrul unei mese rotunde cu genericul „Avertizorul de integritate - un element esențial în lupta împotriva corupției”, organizată de Asociația Presei Independente și portalul anticorupție MoldovaCurata.md.
În loc să fie sancționați, unii funcționarii cu problem...
Jumătate din persoanele vizate în ultimii 4 ani în investigații jurnalistice ca având probleme de integritate sunt și astăzi în funcții, iar unele chiar au fost avansate. Majoritatea controalelor pornite de instituțiile de drept în urma investigațiilor jurnalistice nu s-au soldat cu sancțiuni. Sunt concluziile studiului “Reacția instituțiilor publice la investigațiile jurnalistice: autosesizări multe, rezultate puține”, realizat de doi experți ai Asociației Presei Independente și lansat luni, 22 ianuarie.
Lipsa unei comunicări eficiente condiţionează interesul...
Participanţii la dezbaterea publică „Activitatea de comunicare a Comisiei Naţionale de Integritate: actualitate şi strategii de viitor”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul www.moldovacurata.md la 14 februarie a.c., au remarcat gradul scăzut de transparenţă al CNI şi ineficienţa instrumentelor de comunicare cu publicul larg ale Comisiei. Deşi consideră că are o relaţie bună cu presa, conducerea CNI s-a arătat interesată de propunerile şi recomandările experţilor pentru îmbunătăţirea comunicării publice a acestei instituţii.
Eficientizarea CNI nu trebuie să fie doar o formalitate
În cei aproape trei ani de existenţă a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) nu avem persoane publice condamnate pentru că au comis fals în declaraţii. Acest lucru l-au constatat participanţii la masa rotundă „Eficientizarea CNI: obiecţii şi propuneri”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md. Ei au menţionat că pentru rezultate vizibile este necesară reformarea acestei instituţii, dar şi modificarea câtorva legi care au tangenţă cu activitatea ei. În cadrul evenimentului au fost discutate iniţiativele legislative elaborate de Ministerul Justiţiei, care ar eficientiza activitatea CNI. Este vorba despre proiectul legii cu privire la Centrul Naţional de Integritate, proiectul de lege privind declararea averii şi intereselor personale şi proiectul de modificare a unor acte legislative.
