A fost lansată Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciul Public

Dezbateri 28 mai 2014 1551
Cristina Ţărnă, actualul vicedirector al CNA, vorbeşte de experienţa ICPC, atunci ea fiind avocata Iniţiativei în cazul lui Alexandru Oleinic şi Ştefan Urîtu

Cinci organizaţii neguvernamentale (Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Centrul pentru Investigaţii Jurnalistice (CIN) şi Fundaţia Soros - Moldova (FSM)) au lansat Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciul Public, prin care îşi propun să sporească controlul asupra integrităţii persoanelor care deţin funcţii de conducere în instituţiile publice, monitorizând eficienţa mecanismului de verificare a averilor şi intereselor acestora. Evenimentul de lansare a avut loc la 27 mai 2014, în cadrul unei mese rotunde organizată de portalul Moldova Curată.



Petru Macovei, directorul executiv al API a menţionat că un proiect similar a existat începând  cu anul 2008, când un grup de organizaţii a lansat Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC), care a monitorizat listele electorale ale candidaţilor la alegerile parlamentare din 5 aprilie şi 29 iulie 2009. ICPC a făcut publice numele candidaţilor compromişi, editând broşura “Cunoaște-ți candidatul!”. “După apariţia acelor broşuri au urmat, cum era de aşteptat, şi consecinţe, am avut procese de judecată intentate de unii concurenţi electorali vizaţi în acele monitorizări, a fost sechestrat un tiraj cu 200 de mii de broşuri, chiar dacă informaţiile prezentate citau surse deschise”, a specificat P.Macovei.

Violeta Balan, şefa Serviciului relaţii publice al CCRM spune că situaţiile constatate în urma auditului nu sunt investigate de Procuratura Generală

Igor Boţan, directorul ADEPT a afirmat că experienţa acumulată de ICPC de-a lungul anilor a făcut-o mai puternică, mai consolidată în eforturile de monitorizare a integrităţii persoanelor cu funcţii publice. “Noi am pierdut cele 200 de mii de broşuri editate care nu au ajuns la cetăţeni, am pierdut timp în instanţele de judecată pe cauzele intentate de Alexandru Oleinic, Ştefan Urîtu, Dumitru Diacov şi Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, însă am câştigat până la urmă, deoarece după patru ani, justiţia ne-a dat câştig de cauză. Această experienţă ne-a consolidat şi dorim să continuăm cu alte activităţi de monitorizare a integrităţii persoanelor publice, inclusiv vom supraveghea şi activitatea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), o instituţie nou creată care are nevoie de ajutor”, a specificat Igor Boţan.

Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI şi-a exprimat îngrijorarea că în Moldova sunt instituţii menite să prevină şi să combată corupţia în sectorul public, însă acestora nu le-au fost atribuite competenţe şi suport financiar necesar. “Săptămânal, constatăm cazuri de fals în declaraţii, incompatibilităţi în funcţie şi conflict de interese. Transmitem aceste acte la Centrul Naţional Anticorupţie(CNA) sau la Procuratură, însă ele nu au finalitate, invocându-se, deseori, expirarea termenului de prescripţie. Am ajuns să fim o autoritate fără autoritate, iar munca noastră este în zadar”, a spus V. Strătilă. Acesta a mai afirmat că marea majoritate a cazurilor verificate de CNI sunt autosesizări din presă.

Cornelia Cozonac, directoarea CIN a menţionat că monitorizarea persoanelor cu funcţii publice, atât de societatea civilă, cât şi de jurnalişti, în care sunt dezvăluzite cazuri grave de încălcare a legislaţiei, oferă cetăţenilor informaţii veridice şi contribuie la educarea atât a acestora, cât şi a funcţionarilor publici. “Rezultatele muncii jurnalistice pe aspectul integrităţii persoanelor publice nu vin imediat. Cetăţenii înţeleg că demnitarii au şi obligaţii şi atribuţii, nu doar drepturi. Dovada o constituie sesizările făcute de cetăţeni. Din momentul ce informaţiile din presă deranjează funcţionarii, atunci ei au şanse să se schimbe”, a specificat C. Cozonac.

Olga Crivoliubic, directoarea Programului Buna Guvernare a Fundaţiei Soros – Moldova a precizat că Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciul Public va desfăşura o serie de activităţi cum ar fi: verificarea declaraţiilor de avere şi de interese ale 200 de demnitari şi funcţionari de rang înalt, elaborarea unor studii şi realizarea unor investigaţii jurnalistice axate pe tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice. “Noi sperăm că prin unirea eforturilor acestor organizaţii neguvernamentale, să avem o ţară cu mai puţină corupţie, adică o Moldovă mult mai curată”, a conchis O. Crivoliubic.

La masa rotundă şi-au exprimat opiniile Cristina Cojocaru, vicedirectorul CNA, Violeta Balan, Şefa Serviciului relaţii publice al Curţii de Conturi, Galina Bostan, directoarea CAPC, Lilia Ioniţa, expert în cadrul CAPC şi alţi participanţi.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2020

Autoritățile reacționează tot mai puțin la investigații...

12 martie 2020
1915
Dezbateri

Asociația Presei Independente (API) și portalul Moldova...

Evenimentul va avea loc joi, 25 aprilie 2019, cu începere de la ora 11.00, în sala de conferințe a Hotelului „Jolly Alon” (mun. Chișinău, str. Maria Cebotari 37).

22 aprilie 2019
1019
2019

API a prezentat rezultatele primului raport de monitori...

Cadrul legal oferă suficiente instrumente pentru realizarea unui control eficient al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice. Totodată, chiar dacă în ultimele luni au fost înregistrate unele semne de îmunătățire a activității Autorității Naționale de Integritate (ANI), totuși acestea nu sunt suficente pentru a asigura continuitatea și durabilitatea sistemului de integritate, iar lacunele și confuziile din legislație trebuie excluse. Aceste și alte aspecte au fost nuanțate de experții API și participanții la masa rotundă de prezentare a primului raport de monitorizare a eficienței sistemului național de integritate și a activității ANI, desfășurată de Asociația Presei Independente (API) la 23 octombrie curent. Raportul conține concluzii și recomandări importante adresate factorilor de decizie din Parlament și Guvern, dar și ANI și Consiliul de Integritate (CI).

26 decembrie 2019
1571
Dezbateri

În loc să fie sancționați, unii funcționarii cu problem...

Jumătate din persoanele vizate în ultimii 4 ani în investigații jurnalistice ca având probleme de integritate sunt și astăzi în funcții, iar unele chiar au fost avansate. Majoritatea controalelor pornite de instituțiile de drept în urma investigațiilor jurnalistice nu s-au soldat cu sancțiuni. Sunt concluziile studiului “Reacția instituțiilor publice la investigațiile jurnalistice: autosesizări multe, rezultate puține”, realizat de doi experți ai Asociației Presei Independente și lansat luni, 22 ianuarie. 

22 ianuarie 2018
1070
Dezbateri

Iniţiativele cu privire la amnistia fiscală şi modifica...

Dacă proiectul privind amnistia fiscală şi cel de modificare a Legii privind Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) vor fi votate în a doua lectură, ANI va fi ”mutilată”, iar cazurile de corupţie în sistemul public se vor perpetua. La această concluzie au ajuns experţii care au participat la masa rotundă ”Legea privind liberalizarea capitalului: efecte economice şi fiscale versus pericole de subminare a eforturilor anticorupţie”, organizată la 22 decembrie 2016 de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul www.moldovacurata.md. Ei au analizat potenţialele consecinţe ale eventualei adoptări a celor două proiecte asupra sistemului naţional de integritate.

23 decembrie 2016
1518
Dezbateri

EXPERŢII SOLICITĂ PÂRGHII LEGALE PENTRU PEDEPSIREA DEMN...

Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate.

01 noiembrie 2013
985