API a prezentat rezultatele primului raport de monitorizare a eficienței sistemului național de integritate și a activității ANI
Cadrul legal oferă suficiente instrumente pentru realizarea unui control eficient al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice. Totodată, chiar dacă în ultimele luni au fost înregistrate unele semne de îmunătățire a activității Autorității Naționale de Integritate (ANI), totuși acestea nu sunt suficente pentru a asigura continuitatea și durabilitatea sistemului de integritate, iar lacunele și confuziile din legislație trebuie excluse. Aceste și alte aspecte au fost nuanțate de experții API și participanții la masa rotundă de prezentare a primului raport de monitorizare a eficienței sistemului național de integritate și a activității ANI, desfășurată de Asociația Presei Independente (API) la 23 octombrie curent. Raportul conține concluzii și recomandări importante adresate factorilor de decizie din Parlament și Guvern, dar și ANI și Consiliul de Integritate (CI).
La începutul mesei rotunde, experta anticorupție Mariana Kalughin s-a referit la o serie de prevederi din legislația privind controlul averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice, dar și la legislația conexă, care generează interpretări ambigue și pun bariere în aplicarea lor practică. Ea a remarcat că este necesară o reglementare mai clară în lege a atribuțiilor vicepreședintelui ANI, stabilirea unor termene concrete de efectuare a controalelor de către ANI, care să nu depășească 3 luni, instituirea unei funcții de președinte permanent al CI, care ar asigura calitatea activității și ar spori responsabilitatea acestei structuri.
„În pofida acestor și altor lacune, putem remarca că legislația a fost îmbunătățită, au fost create condiții ca ANI să poată urmări încălcarea legilor, să inițieze controale și să aplice sancțiuni. Acum ANI nu are motive să se plângă sau să se justifice că nu au reușit să facă față cerinților”, a spus M. Kalughin.
Experta Elena Prohnițchi a analizat procesul de instituționalizare a ANI, constatând că acesta „a fost unul anevoios, fiind tergiversat inițial de constituirea întârziată a CI, iar ulterior și de activitatea imprevizibilă a acestuia. Completarea lentă a ANI cu inspectori de integritate este determinată de rigorile mari față de selectarea inspectorilor de integritate, dar și de lipsa de operativitate în verificarea candidaților la funcție de către organele abilitate. Recenta reducere cu 59% a salariilor inspectorilor de integritate ar putea constitui o problemă suplimentară pentru atragerea persoanelor calificate la Inspectoratul de integritrate”, a specificat E. Prohnițchi.
Autoarele raportului au formulat un set de recomandări pentru eficientizarea sistemului național de control al averilor și intereselor în serviciul public. Astfel, Guvernul și Parlamentul ar trebui să revizuiască cadrului legal privind numirea și revocarea membrilor CI, inclusiv la capitolul instituirii unui secretariat permanent și numirea unui președinte permanent al CI, să asigure o reglementare mai clară a atribuțiilor vicepreședintelui ANI, să identifice soluții pentru majorarea salariilor inspectorilor de integritate și suplimentarea, la necesitate, a resurselor pentru reparația și amenajarea noului sediu al ANI etc. Autorității Naționale de Integritate și Consiliului de Integritate i se recomandă să revizuiască Regulamentul cu privire la concursul pentru suplinirea funcției de inspector de integritate, pentru clarificarea unor aspecte care țin de evaluarea candidaților și pentru stabilirea rotației membrilor comisiei de selectare a inspectorilor, să reia concursurile pentru completarea funcțiilor vacante, să plaseze pe pagina web a ANI a informațiilor privind atribuțiile subdiviziunilor structurale etc.
La masa rotundă au participat deputați, reprezentanți ai ANI, CI, Centrului Național Anticorupție, Cancelariei de stat, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției (MJ), experți anticorupție care și-au expus opinia pe marginea subiectelor discutate.
Viorel Sochircă, șeful Direcției evaluare, prevenire și implementare a politicilor ANI, a remarcat consistența raportului de monitorizare, menționând că o parte din propunerile incluse în raport se conțin și în într-un proiect de modificare a unor acte legislative, inițiat de ANI și propus spre examinare Ministerului Justiției și urmează să fie discutate în cadrul unei ședințe comune ANI-MJ. Reprezentanta MJ, Adriana Dodon, a adresat o invitație și expertelor M. Kalughin și E. Prohnițchi, să participe la această ședință.
Lipsa unui secretariat al Consiliului de Integritate este vazută drept una din principalele cauze care împiedică buna organizare și activitate a CI. Totodată, membrii CI Viorel Rusu și Dumitru Țîra au remarcat și alte probleme, cum ar fi activitatea pe bază de voluntariat a membrilor CI sau neîntrunirea cvorumului pentru desășurarea ședințelor din cauza lipsei frecvente a unor membri ai consiliului.
Cristina Țărnă, fostă vicedirectoare a Centrului Național Anticorupție, a propus să fie modernizată modalitatea de completare a declarației de avere și interesele personale, prin conectarea cu informațiile de la fisc, inclusiv referitoare la soții/soțiile sau concubinele/concubinii declaranților, și pre-completarea automată a declarației, după modelul Franței. Astfel, nu vor mai fi omise anumite date importante, asigurându-se și o mai bună transparență a averilor și urmărirea de către instituțiile competente a unor venituri substanțiale.
Raportul de monitorizare a eficienței sistemului național de integritate și a activității ANI va fi expediat în adresa ANI, Parlamentului, Guvernului, Ministerului Justiției, cu solicitarea să fie examinat și dezbătut în cadrul comisiilor de profil. În ianuarie 2020, API va prezenta cel de-al doilea raport de monitorizare, în care vor fi evaluate procedurile de control inițiate de ANI.
În ianuarie 2020, API va prezenta cel de-al doilea raport de monitorizare, în care vor fi evaluate procedurile de control inițiate de ANI.
Masa rotundă integrală poate fi văzută aici
Pentru mai multe detalii, contactați API la numărul de telefon 022/220995, persoană de contact - Ion Mazur.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Advocacy pentru eficientizarea activității ANI și promovarea integrității candidaților la alegerile locale generale 2019”, implementat de API, cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Lacunele din legislaţie şi procedurile juridice complic...
Experţii solicită eliminarea lacunelor din legislaţie şi simplificarea procedurilor juridice privind tragerea la răspundere a demnitarilor şi funcţionarilor care nu-şi declară sau declară eronat veniturile, proprietăţile şi interesele personale.
ANI – în incertitudine, până la vară?
Autoritatea Națională de Integritate ar putea să fie funcțională abia din vara acestui an și nu de la începutul anului 2017, așa cum a promis anterior ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, într-un interviu pentru Moldova Curată. Este părerea exprimată de către experți în domeniul integrității în cadrul unei mese rotunde organizate de Asociația Presei Independente și portalul moldovacurata.md.
Avertizorii de integritate nu sunt „turnători”, ci pers...
De aproape un an, în Republica Moldova este în vigoare Legea privind avertizorii de integritate care încurajează angajații din sectorul public și privat să dezvăluie practici ilegale și abuzive de la locul lor de muncă. Deși legea este funcțională, până în prezent nu este înregistrat oficial niciun caz când angajați sau foști angajați să dezvăluie eventuale cazuri de corupție, încălcări ale drepturilor fundamentate ale persoanei, ale securității naționale sau alte nereguli care ar afecta interesul public. Experții anticorupție și specialiștii în domeniul drepturilor omului care au participat la un Club de presă, organizat cu sprijinul PNUD la 11 octombrie curent, îi îndeamnă pe cetățeni să-și atribuie rolul de avertizor de integritate și să declare ilegalitățile. Sesizările pot fi făcute atât în adresa angajatorului, Centrului Național Anticorupție (CNA) cât și public, în presă.
În loc să fie sancționați, unii funcționarii cu problem...
Jumătate din persoanele vizate în ultimii 4 ani în investigații jurnalistice ca având probleme de integritate sunt și astăzi în funcții, iar unele chiar au fost avansate. Majoritatea controalelor pornite de instituțiile de drept în urma investigațiilor jurnalistice nu s-au soldat cu sancțiuni. Sunt concluziile studiului “Reacția instituțiilor publice la investigațiile jurnalistice: autosesizări multe, rezultate puține”, realizat de doi experți ai Asociației Presei Independente și lansat luni, 22 ianuarie.
Aici așteptăm comentariul tău!