Accesul la informație este mai presus ca imunitatea lui Igor Dodon
Curtea de Apel Chișinău a decis ieri, în procesul de judecată intentat președintelui Igor Dodon de către fotoreporterul Constantin Grigoriță, că șeful statului nu poate beneficia de imunitatea acordată de lege în cazurile când litigiul vizează accesul la informații de interes public. Constantin Grigoriță, membru al Asociației Presei Independente (API), l-a acționat în judecată pe Igor Dodon pentru îngrădirea accesului la conferințele de presă organizate de Președinție. Prima instanță a considerat că șeful statului are imunitate și nu poate fi acționat în judecată, așa că a respins cererea jurnalistului. Instanța de apel a calificat ca neîntemeiată decizia magistraților de la Judecătoria Chișinău și a notat că jurnalistul nu contestă opiniile exprimate de către Preşedintele ţării, ci contestă îngrădirea neîntemeiată a accesului la informaţie, chestiune care nu se încadrează în imunitatea respectivă.
Prezent la o conferință de presă când Igor Dodon a prezentat raportul de o sută de zile de la preluarea conducerii statului, Constantin Grigoriță l-a întrebat pe acesta cum poate să se închine agresorului, referindu-se la o întâlnire recentă cu liderul separatist de la Tiraspol. După acea conferință, Grigoriță nu a mai fost primit la evenimentele publice organizate de Președinție.
Fotoreporterul, asistat de avocatul API Vitalie Zama, l-a acționat pe Igor Dodon în judecată, invocând îngrădirea accesului la informație. Judecătoria Chișinău a decis însă că președintele beneficiază de imunitate și nu poate fi acționat în judecată. ”Preşedintele Republicii Moldova nu poate fi supus judecăţii în ordine civilă, iar pe cale de consecinţă, o eventuală cerere de chemare în judecată îndreptată împotriva acestuia nu este pasibilă judecării în procedură civilă”, este menționat în încheierea instanței de fond.
Decizia a fost contestată la CA Chișinău, iar, la 16 noiembrie curent, judecătorii au decis în lipsa părților că Igor Dodon nu beneficiază de imunitate în contextul accesului la informație: ”Consideră încheierea Judecătoriei Chişinău (sediul Buiucani) din 30 august 2017, ca neîntemeiată şi ilegală, deoarece în speţă reclamantul nu contestă opiniile exprimate de către Preşedintele ţării, ci contestă îngrădirea neîntemeiată a accesului la informaţie, chestiune care nu se încadrează în imunitatea respectivă”, au motivat magistrații de la CA Chișinău.
Așadar, magistrații de la apel au casat încheierea Judecătoriei Chișinău și au remis pricina în instanța de fond, pentru a fi acceptată cererea de chemare în judecată.
Constantin Grigoriță a declarat pentru Moldova Curată că președintele este demnitar și este obligat prin statut să răspundă la întrebările oricărui contribuabil, fără discriminare.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Fostul șef al Direcției Educație Buiucani nu va fi pede...
Fostul șef al Direcției Educație, Tineret și Sport a sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Ion Vrânceanu, a rămas nepedepsit pentru faptul că a nu a indicat mai multe imobile în declarația de venituri și proprietăți pentru anul 2013. În schimb, Curtea de Apel Chișinău l-a găsit vinovat de abuz în serviciu și l-a condamnat la privațiune de libertate cu suspendarea executării pedepsei.
Dispersarea competenţelor de testare a integrităţii pro...
Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a elaborat recent un proiect de lege pentru modificarea unui şir de acte legislative (Legea privind testarea integrităţii profesionale, Legea privind prevenirea şi combaterea corupţiei, Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public, Legea cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie etc.) cu scopul de a înlătura neconcordanţele dintre Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale cu alte legi. Adiţional, autorii au argumentat că acest proiect derivă şi din necesitatea implementării unor acţiuni din Strategia Naţională Anticorupţie.
Două cauze pierdute în instanță. Soția primarului de la...
Primarul orașului Vadul lui Vodă din componența municipiului Chișinău, Iurie Onofriiciuc, ar putea fi determinat de executorii judecătorești să anuleze un contract de arendă a unui teren, pe care l-a încheiat cu soția sa. Primarul a pierdut procesul și la Curtea de Apel referitor la anularea actului administrativ, dar, în prima instanță, și procesul cu CNI, care a constatat că alesul local s-a aflat în conflict de interese.
Un deputat din autonomia găgăuză intenţionează să modif...
Ivan Burgudji, deputat în Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, iniţiază în regiune consultări publice cu scopul de a modifica câteva prevederi din Codul Electoral al autonomiei găgăuze. Deputatul vrea ca numărul de circumscripţii electorale să fie redus: de la 35, câte sunt în prezent, la cinci, dar să fie schimbată şi procedura de alegere a deputaţilor. Burgudji spune că amendamentele ar fi cerute de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), care obligă Adunarea Populară să ajusteze legislaţia electorală la articolul 38 din Constituţie. Argumentul este combătut de Curte.
Ziarul Cuvântul: Legea, justiţia şi primarul
În articolul “Revocarea primarilor între lege şi realitate", publicat în ziarul regional "Cuvântul", era descrisă şi istoria privind revocarea primarului de Ignăţei Ion Balan. Amintim că procedura a fost iniţiată de către Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat, care a depus la Judecătoria Rezina cererea de revocare a mandatului primarului de Ignăţei Ion Balan. Instanţa a satisfăcut cererea reclamanţilor printr-o decizie adoptată la 30 decembrie 2013. Pârâtul a atacat hotărârea instanţei de fond la Curtea de Apel Chişinău, care peste nouă luni (!?), la 11 septembrie 2014, a calificat recursul lui Ion Balan drept neîntemeiat, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă lăsând în vigoare verdictul primei instanţe.
