„Poşta Moldovei”, obligată de instanţă să ofere acces la informaţia de interes public
Asociaţia Presei Independente (API) a câştigat un proces de judecată cu Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei”, care a blocat accesul la informaţia de interes public. Instanţa de fond a obligat Întreprinderea să ofere informaţia referitoare la tenderele organizate pe parcursul anilor 2014-2016. Hotărârea judecăţii este cu drept de atac.
În aprilie 2016, API a cerut de la ÎS „Poşta Moldovei” informaţii despre firmele care au prestat servicii de construcţie, renovare, reabilitare şi modernizare a oficiilor poştale din ţară. De asemenea, API a cerut să fie informată despre sumele de bani care au fost investite pentru renovarea tuturor oficiilor poştale din ţară în perioada ianuarie 2014 - martie 2016. Serghei Nastas, directorul general al ÎS „Poşta Moldovei”, a refuzat să ofere informaţia de interes public, motivându-şi refuzul astfel: „Chiar şi în ipoteza în care instituţia ar cădea sub incidenţa actului normativ nominalizat, informaţia solicitată nu ar putea fi furnizată, dat fiind faptul că aceasta ţine de domeniul de administrare, finanţe, iar prin prisma art.7, alin.2) al Legii privind accesul la informaţie, nu este permisă divulgarea informaţiilor ce ţin de administrare, finanţe, care ar putea aduce la atingerea intereselor întreprinderii”.
În răspunsul la cererea API se mai invocă motivul că informaţia cerută conţine date cu caracter comercial şi se insistă că „Poşta Moldovei” nu ar fi furnizor de informaţii publice, în conformitate cu prevederile Legii privind accesul la informaţie. Instituţia a mai motivat că Asociaţia Presei Independente nu poate fi solicitant de informaţie, deoarece este organizaţie neguvernamentală.
Avocatul Vitalie Zama, care a reprezentat API în instanţă, a declarat că ÎS “Poşta Moldovei” este obligată să furnizeze informaţii despre activitatea ei, deoarece prestează servicii publice. “Informaţia cerută poate conţine date cu caracter comercial, însă în acest caz instituţia trebuia să depersonalizeze aceste date şi să ofere informaţia” a menţionat avocatul.
La 28 septembrie curent, Judecătoria Centru din municipiul Chişinău, i-a dat câştig de cauză API, argumentând că ÎS “Poşta Moldovei” a încălcat dreptul de acces la informaţie. Prin decizia sa, instanţa de fond a obligat “Poşta Moldovei” să-i furnizeze informaţia solicitată.
Decizia poate fi atacată la Curtea de Apel Chişinău în decurs de 30 de zile.
ÎS „Poşta Moldovei” mai presus de lege?
Menţionăm că acum şapte ani, API a avut un alt litigiu de judecată cu “Poşta Moldovei” privind blocarea accesului la informaţie. În anul 2009, API a solicitat “bilanţul contabil al Întreprinderii de Stat “Poşta Moldovei” pentru anul 2007 şi rapoartele statistice trimestriale pentru trimestrele I şi II ale anului 2008”. Atunci „Poşta Moldovei” de asemenea a refuzat să ofere informaţia solicitată. În cele din urmă, API a obţinut câştig de cauză la Curtea Supremă de Justiţie, însă nici chiar după pronunţarea unei decizii definitive şi irevocabile, Întreprinderea nu a oferit informaţia solicitată. Petru Macovei, director executiv al API, a menţionat că abia după ce Guvernul de atunci a fost informat despre această situaţie, „Poşta Moldovei” s-a conformat deciziei de judecată.
Legea cu privire la accesul la informaţie prevede că furnizorul de informaţii este obligat să asigure informarea activă, corectă şi la timp a cetăţenilor asupra chestiunilor de interes public şi asupra problemelor de interes personal, dar şi să garanteze liberul acces la informaţie.
Actul legislativ mai stipulează că printre furnizorii de informaţii sunt şi persoanele juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori instituţia publică, sunt abilitate cu gestionarea unor servicii publice şi culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informaţii oficiale.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Preşedintele CNI: „Vom rămâne la sapă de lemn, dacă nu...
Persoanele cu funcţii de răspundere în serviciul public ar putea avea posibilitatea, începând cu anul viitor, să-şi declare veniturile şi proprietăţile în formă electronică, printr-un program special numit „E-integritate”. Specialiştii afirmă că această modalitate va elimina erorile comise fără intenţie sau cu bună ştiinţă de către subiecţi, deoarece programul va include câmpuri de date obligatorii. Dacă acestea nu vor fi completate, declaraţia nu va putea fi recepţionată. Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) spune însă declararea electronică va fi posibilă de la anul viitor doar în situaţia în care deputaţii vor vota proiectele de lege care presupun reformarea CNI, dar şi modificarea formularului de declarare a averilor şi intereselor personale.
Un caz clasat de CNI ar putea fi reexaminat
Şefa Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei (DASPF) din cadrul Consiliului Raional Nisporeni îl are în subordine pe fiul său, care activează în calitate de asistent social. În timp ce experţii susţin că aici e vorba de un conflict de interese vădit, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat anterior acest caz din lipsă de probe. Preşedintele CNI afirmă că această situaţie ar putea fi reexaminată, dacă au apărut detalii noi.
Guvernul României a făcut legământ de integritate
Nu au fost implicați în conflicte de interese, nu au obținut avantaje materiale nejustificate, nu au fost informatori ai Securității. Sunt câteva dintre afirmațiile făcute pe propria răspundere de către cei 24 de membri ai noului Guvern al României, învestit la 17 noiembrie. Ei au semnat câte o declarație de integritate, al cărei formular a fost elaborat și propus pentru semnare de către platforma România Curată, care monitorizează integritatea funcționarilor publici și a aleșilor.
Pentru cine votăm la alegeri? Igor Dodon: Moldov(e)an s...
Igor Dodon este candidatul „Partidului Socialiștilor din Republica Moldova” (PSRM) înregistrat de CEC cu nr. 8 în cursa prezidențială. Este economist de profesie. Activează în perioada anilor 1997–2001 la Bursa de Valori a Moldovei, în 2001–2005 — preşedinte, membru al Consiliului de directori, Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei, în 2002–2005 — preşedinte, membru al Comitetului de bursă, Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei S.R.L. În perioada anilor 2005–2006 a ocupat funcția de viceministru al Economiei şi Comerţului, 2006–2008 — ministru al Economiei şi Comerţului, 2008–2009 — prim-viceprim-ministru, ministru al Economiei şi Comerţului. Între anii 2009–2011 a fost deputat în Parlamentul R. Moldova, fracţiunea PCRM, iar din 2011este deputat, fracţiunea PSRM[1].
Decizie CSJ: Episcopul Marchel, obligat să-i plătească...
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a pronunțat miercuri, 3 iulie 2019, o hotărâre definitivă în procesul de judecată intentat de Maia Sandu Episcopului de Bălți, Marchel. Actuala prim-ministră l-a acționat în judecată pe episcop pentru declarațiile făcute de acesta în timpul campaniei prezidențiale din 2016, atunci când Maia Sandu a concurat în turul doi al alegerilor cu Igor Dodon. Episcopul Marchel îl sprijinea atunci pe candidatul socialist.
Invitație la masa rotundă „Legile imperfecte și tergive...
API şi portalul www.moldovacurata.md vă invită la masa rotundă „Legile imperfecte și tergiversarea procesului de consolidare a mecanismelor de control pun în pericol sistemul național de integritate”, care va avea loc marți, 24 ianuarie 2017, la hotelul „Jolly Alon”.