Achiziţii publice şi subvenţii pentru firmele familiei deputatului Ion Balan

2013-2018 22 mai 2017 2000

Firma familiei deputatului Ion Balan a câştigat recent un concurs public prin care va livra produse alimentare Departamentului dotări din cadrul Ministerului Apărării, contractul având valoarea totală de 110 mii de lei. Firma activează în domeniul agriculturii, iar doi ani în urmă, asociată cu alte câteva întreprinderi din localitate, inclusiv ale rudelor sale, a beneficiat de subvenţii de la stat în valoare de 350 de mii de dolari, bani care au fost investiţi în construirea unui depozit frigorific în satul Lingura din raionul Cantemir, localitatea de baştină a deputatului. Ion Balan spune că nu a influențat în nici un fel aceste tranzacții și s-a arătat revoltat că l-am întrebat despre ele.



Familia deputatului proaspăt intrat în echipa democraţilor administrează două afaceri. Prima este firma de producţie şi comerţ „Podgoreni” SRL, fondată de Ion Balan în anul 1999 și administrată în prezent de fiul acestuia, Stanislav Balan. Domeniul de activitate al întreprinderii este agricultura: cultura cerealelor şi leguminoaselor boabe, producerea seminţelor, dar şi fabricarea vinului. Firma care are adresa juridică în satul Lingura și gestionează mai multe hectare de teren agricol.

Firma administrată de Tatiana Balan, soţia deputatului Ion Balan, a câştigat un concurs public de achiziţii.

O altă afacere în domeniul agriculturii este „Podgoreni Plus”, fondată şi administrată de Tatiana Balan, soţia deputatului. Potrivit Agenţiei pentru Achiziţii Publice, în luna aprilie curent, aceasta a câştigat un contract de achiziţii în valoare de 110 mii de lei, prin care s-a angajat să livreze produse alimentare Departamentului dotări din cadrul Ministerului Apărării.

C.Î „Moldagrovitis” este condusă de Vasile Balan, fratele deputatului democrat, Ion Balan.

Cooperativa familiei Balan

Averea deputatului Ion Balan pentru anii 2008-2015

Cu doi ani în urmă, Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) a anunţat un concurs de granturi, în urma căruia producătorii agricoli puteau beneficia de subvenţii din partea statului în valoare de până la 350 de mii de dolari, bani oferiţi de proiectul Băncii Mondiale Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P). 

Subvenţii de 350 de mii de dolari

Deoarece condiţia de bază pentru oferirea granturilor a fost ca producătorii agricoli să se asocieze în grupuri de câte cel puțin 5, cele două firme ale familiei deputatului s-au asociat cu alte întreprinderi înrudite: „Podgoria Vin” SRL, administrată de fratele său, Vasile Balan, dar şi cu „Vitis Demetra” SRL, gestionată de nepoata alesului poporului, Dumitriţa Balan. Aceste firme au co-optat încă trei gospodării ţărăneşti şi au format Cooperativa de Întreprinzător „Moldagrovitis”, care a beneficiat de un grant în valoare de 350 de mii de dolari.

Cooperativa grupului de producători de struguri de masă și prune a beneficiat de cel  mai mare proiect investițional din numărul celor șase dosare câştigătoare, bani din care s-a construit un depozit frigorific cu o capacitate de peste o mie de tone. La conducerea Cooperativei sunt fratele și fiul deputatului. Cooperativa a fost înregistrată în luna martie 2015, la puţin timp de la publicarea de către AIPA a anunţului de granturi. Fratele deputatului, care este preşedintele Cooperativei de Întreprinzător „Moldagrovitis”, a declarat pentru Moldova Curată că grantul le-a fost oferit după merit, deoarece producătorii agricoli care s-au asociat sunt nume grele în regiune. “Fratele meu nu a avut nici o influenţă. Cooperativa noastră este una dintre cele mai de succes din acest proiect. Nu are domnul Balan nici o atribuţie cu întrebarea aceasta. Cooperativa deţine plantaţii, toate cele necesare. Da, corect, întâi a fost înfiinţată Cooperativa şi după aceasta am beneficiat de grant”, a argumentat fratele deputatului.

„Întrebări provocatoare”

Şi Ion Balan a menţionat că în acest proiect, calitatea sa de deputat specializat în domeniul agriculturii nu a avut nici o influenţă. „Mie îmi place să stau de vorbă cu jurnaliştii care nu pun întrebări provocatoare. Dar ce influenţă poate avea un deputat asupra unui proiect care se realizează în baza unei legi, a unui regulament?”, a răspuns deputatul.

Din anul 2009, de când a venit în funcţia de deputat pe listele Partidului Liberal-Democrat din Moldova, deputatul şi-a mărit averea, reuşind să cumpere mai multe terenuri agricole în satul Lingura.

Astfel, potrivit declaraţiei de avere pentru anul 2015, Ion Balan indica faptul că el şi membri ai familiei sale sunt proprietarii a 126 de terenuri agricole, cu suprafaţa totală de circa 141 de hectare.

Reacţia deputatului Ion Balan: „Eu trebuie să declar la toată lumea din ţara asta cât primeşte firma mea privată?”

Deoarece este unicul fondator la firma „Podgoreni” SRL, deputatul era obligat să indice şi venitul obţinut din cotele-părţi la firma pe care o deţine. În declaraţia de avere pentru anul 2015 el însă nu arată care a fost venitul din deţinerea cotelor-părţi. „Dar ce, eu trebuie să declar la toată lumea din ţara asta cât primeşte firma mea privată? În lege nu scrie aşa. Ceea ce m-aţi întrebat acum d-voastră este o întrebare în plus. Dacă nu am declarat, înseamnă că nu am avut venit. De ce trebuie să mai răspund la alte întrebări? În 2015 firma a avut pierderi”, a precizat parlamentarul.

Deşi a intrat în Parlament pe listele PLDM, Ion Balan este acum în echipa democraţilor. În luna aprilie curent, împreună cu alţi colegi liberali-democraţi: Vladimir Hotineanu, Angel Agachi, Simion Pleșca, Nicolae Juravschi și Petru Știrbate, au aderat la PDM.

Lilia Zaharia

Această investigație apare în cadrul Proiectului “Consolidarea principiului integrității și acordarea asistenței juridice pentru obținerea informațiilor de interes public prin intermediul platformei online www.MoldovaCurata.md”, implementat    de    Asociația Presei Independente,   cu   susținerea   financiară   a   Fundaţiei Soros-Moldova/Programul  Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparțin autorului şi nu reflectă neapărat poziția Fundației.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2013-2018

Şeful Direcţiei Educaţie Buiucani: milioane pe conturi...

Șeful Direcției Educație a sectorului Buiucani din municipiul Chișinău, Ion Vrânceanu, are o serie de proprietăți trecute pe numele fiicelor sale, iar pe conturile sale bancare s-au aflat anul trecut milioane de lei. Fiicele sale, acum persoane majore, au fost împroprietărite încă de pe vremea când aveau 5 şi, respectiv, 10 ani. Iar la maturitate, adică la vârsta de 17 si 22 de ani, s-au mai ales cu câte un apartament cu 4 camere, ambele într-un bloc nou din Centrul Chișinăului. Acum, Ion Vrânceanu este una dintre cele trei persoane care au dosare penale deschise în baza unui articol nou din legislația moldovenească - ”îmbogățire ilicită”.  El este suspendat din funcție pe durata anchetei, însă se judecă pentru restabilire.

12 martie 2015
1011
2013-2018

Funcționar din Găgăuzia: casă de lux nedeclarată și fir...

Alexandr Chendighelean, șeful Direcției generale pentru complexul agroindustrial a UTA Gagauz-Yeri (echivalentul local al Ministerului Agriculturii - n.r.), locuiește într-o casă de lux de pe malul lacului Comrat, pe care nu a indicat-o în declarația de avere și interese personale. Datele de la Cadastru arată că imobilul este înregistrat pe numele firmei fondate de Chendighelean – Fabrica Oloi Pak SRL, administrate în prezent de o persoană pe nume Maria Acbaș. Compania, care deține fabrica de lactate „Sana”, a câștigat în ultimii ani contracte în valoare totală de zeci de milioane de lei pentru livrarea produselor alimentare în instituțiile de stat din sudul Moldovei, în special din Autonomia Găgăuză.

21 februarie 2018
1571
2013-2018

Ziarul de Gardă: Imperiul şi conexiunile lui Gofman, ce...

Mihail Gofman, şeful adjunct al Serviciului Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (SPCB), este unul dintre cei mai bogaţi angajaţi de la CNA. Oficial, a declarat o avere de 3,8 milioane de lei, însă în realitate averea sa ar fi de 10 ori mai mare. ZdG a identificat tranzacţiile dubioase pe care le-a făcut acesta la începutul anului 2013.

07 martie 2014
1060
2013-2018

Autorităţile din raionul Cantemir nu pot împărţi banii...

Peste 60 de copii din satul Porumbeşti, raionul Cantemir, nu merg la grădiniţă, deoarece instituţia preşcolară nu are suficiente locuri. O nouă grădiniţă ar fi putut fi construită încă în anul 2009, dacă autorităţile raionale şi cele locale nu se certau. Divergenţele dintre autorităţi continuă şi astăzi, deoarece conducerea raionului şi cea a satului nu pot împărţi banii alocaţi din bugetul public naţional pentru construcţia grădiniţei.

26 decembrie 2013
2132
2013-2018

Familia deputatului-sportiv, Nicolae Juravschi, cu veni...

Familia deputatului democrat Nicolae Juravschi a obţinut anul trecut un venit de peste un milion 715 de mii de lei: aproape jumătate din sumă fiind salariile şi indemnizaţiile ridicate de soţii Juravschi. Cealaltă jumătate, peste 890 de lei, a fost obţinută din chiria unui spaţiu comercial situat în centrul capitalei, dar şi din înstrăinarea unui garaj amplasat în sectorul Botanica.

29 iunie 2017
1022
2013-2018

Nici un demnitar nu a fost demis pentru admiterea confl...

Deşi Comisia Naţională de Integritate (CNI) a emis, cu un an în urmă, acte prin care a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităţii de funcţii sau conflictelor de interese pe numele mai multor funcţionari şi demnitari publici, nicio persoană cu funcţie de răspundere nu a fost demisă. Preşedintele CNI declară că majoritatea celor vizaţi atacă deciziile Comisiei în instanţă, iar dosarele sunt examinate mai mult timp, deoarece cadrul legislativ actual nu stabileşte un tremen-limită de examinare a unui dosar.

24 iulie 2014
895