Businessuri ascunse în Legislativ

2013-2018 4 octombrie 2013 1259

Mai mulți deputați din actualul Parlament „uită” să își treacă în declarația de avere afaceri pe care le dețin



Cel puțin zece la sută dintre actualii deputați nu au indicat în declarațiile lor de avere una sau mai multe companii în care dețin cote-parte de acțiuni. Aleșii poporului fie că refuză să vorbească despre aceste proprietăți, fie susțin că au uitat despre ele. Nu lipsesc nici parlamentarii care s-au apucat de business în ultimii patru ani, de când se află în Legislativ. Experții afirmă că, deși acest lucru nu este interzis de lege, nu este recomandat.

Afaceri tăinuite de comuniști

În actualul Parlament sunt cel puțin 13 deputați care nu au indicat în declarațiile lor de avere afacerile pe care le au. Astfel, comunistul Grigore Petrenco a uitat să-și treacă în declarația de avere pentru anul trecut acțiunile pe care le are în compania „Motoare electrice”. Deși firma a fost înființată încă în octombrie 2002, aceasta nu se regăsește în niciuna dintre declarațiile de avere de până acum ale deputatului. Mai mult, Petrenco neagă că ar desfășura activități economice.
Colegul său, Zurabi Todua, este acționar, încă de prin 2000, al companiei „Digavas-V”, inclusă anul acesta de FISC în lista contribuabililor care urmează a fi supuși monitorizării în scopul asigurării conformării benevole. Firma din Șoldănești prestează servicii de întreţinere tehnică a autovehiculelor. Menționăm că, în declarația sa de avere, Todua indică însă o altă companie pe care o deține în Șoldănești - „Zurand-Auto”, specializată în același gen de servicii.
Iar comunistul Vladimir Vitiuc nu a indicat în declarația sa de avere compania „Solar Engineering”, fondată în 2010. Acesta nu a fost de găsit pentru a comenta această „scăpare”.

SRL-urile liberal-democraților

Businessmani „uituci” se găsesc și în fracțiunea liberal-democraților. Fostul ministru al Sănătății Vladimir Hotineanu, în prezent deputat PLDM, deține acțiuni în compania „M.P.P. Farmsintez”, pe care a fondat-o încă în noiembrie 2005. Firma are o farmacie în sectorul Buiucani al capitalei, iar în ianuarie 2009 a câștigat o licitație pentru livrarea unui lot de medicamente Spitalului Republican. Contactat de Moldova Curată, Hotineanu a declarat că: „Nu este așa ceva”.
Liberal-democratului Veaceslav Ioniță i-a scăpat să-și treacă în declarația de avere de anul trecut o firmă pe care o indica în declarația de avere pentru anul 2010 -  „Sinergetic Grup”.

„A fost o scăpare de-a mea. Firma a fost fondată demult, încă pe când eram angajat la IDIS „Viitorul”. De mai mulți ani, însă, compania nu activează și, de aceea, am și uitat de existența sa. Dar nu este lichidată, de aceea trebuia, desigur, să o indic”, ne-a explicat Ioniță.
Pe numele lui Nicolae Juravschi, la Camera Înregistrării de Stat (CIS) sunt înscrise două companii pe care acesta nu le indică în declarația sa de avere. Clubul sportiv de Kaiak-Canoe „Olimp-Juravschi” și „Treipart Grup”.

Treipart Grup a fost fondată încă prin 1999, dar e o firmă care nu mai activează de mulți ani. Chiar și partenerii mei din această companie nu mai sunt demult prin R. Moldova. Nu am indicat-o, pentru că am uitat de ea. Mai ales că nu desfășoară activități economice, la fel ca și clubul sportiv pe care l-am creat în 2005. M-am pregătit ca, după ce mă voi retrage din  toate activitățile pe care le am acum, să mă ocup de acest club. Deocamdată, el există doar pe hârtie”, ne-a explicat Juravschi, deranjat de faptul că CNI a anunțat că a pornit un control pe numele său, fără a discuta în prealabil cu el pentru a putea explica situația.

Ce ascunde Stela Jantuan

Democrata Stela Jantuan nu indică în declarația sa de avere pentru anul trecut o companie fondată de soțul ei, Valeriu Bubulici, „Electronic Media” SRL, administratorul portalului de știri enews.md.
Comisia Națională de Integritate a inițiat un control din oficiu pentru verificarea declarației de avere a deputatei.  Cu toate acestea, Jantuan afirmă că soțul ei nu are nicio firmă.
Baza de date a CIS arată că și liberalul Valeriu Saharneanu are o firmă nedeclarată – „Gazeta românească”, fondată în 2001. CNI urmează să verifice această „eroare” din declarația de avere a demnitarului.
Solicitat de Moldova Curată, Saharneanu a explicat că de mai mulți ani „Gazeta românească” nu mai este editată. „Eu am indicat în declarația de avere doar companiile care desfășoară activități economice. Astfel de firme în care eu dețin acțiuni, dar care nu funcționează, CNI ar putea să mai găsească”, a precizat el.

Businessmani pe timp de guvernare

Chiar dacă în ultimii ani am avut parte de o viață politică intensă, deputații moldoveni și-au găsit timp și pentru a se gândi la noi afaceri. Din 2010 și până în prezent, zece deputați din Parlamentul de la Chișinău ș-au deschis afaceri. Anul acesta, s-a ales cu business deputații Igor Dodon și Mihail Solcan.
Liderul socialiștilor și-a deschis firma pe 22 august curent. Este vorba despre compania „Alexon Global”.
Iar Mihail Solcan este asociat al companiei „Soldi Construct”, deschisă pe 8 iulie 2013.
În 2011, alți trei deputați sau devenit businessmani. Alexandru Petkov și-a deschis firma „OMG-Media Grup”, soțul Stelei Jantuan – „Electronic Media”, iar Veaceslav Ioniță – „Officiu Inteligent”.
Anul electoral 2010 le-a adus afaceri comuniștilor Mihail Poleanschi și Vladimir Vitiuc și democraților Oleg Țulea, Vlad Plahotniuc și Adrian Candu.

Companii-fiice

Chiar dacă aparent nu au încălcat nicio normă legală, deputați moldoveni au mai găsit o modalitate ingenioasă de a-și ascunde activitățile economice. Aceștia aleg să deschidă companii-fiice ale firmelor pe care le dețin de mai mult timp. Astfel, SRL „Tina”, în care comunistul Alexandr Bannicov deține un pachet de 25 % de acțiuni, este fondatoarea altor 20 de companii.
„Gerom”-ul lui Valeriu Guma este compania-mamă a „Egeparck”-ului, iar o altă firmă a deputatul democrat, „Galas”, este fondatoarea companiei „Galas-Leasing”.
Un alt democrat, Oleg Sârbu, deține, de fapt, în proprietate cel puțin două companii, doar că, oficial, numele său figurează doar în lista acționarilor „Gloria Qvarc”, care, la rândul său, a fondat în 2003 compania „Prim-Cargo”.

Mariana Rață



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2013-2018

Clădire din Nucleul Istoric al Chișinăului, ”hăcuită” d...

Un edificiu din centrul capitalei, înscris în Registrul Monumentelor Istorice de categorie locală, este demolat în prezent, cu permisiunea autorităților, iar în locul lui se va ridica un bloc pentru oficii. Este vorba despre clădirea în care și-a avut anterior sediul Consiliul Coordonator al Audiovizualului, situată la intersecția străzilor Mihai Eminescu și Alexei Șciusev. Deși legislația națională interzice ca edificiile cu statut de monument istoric să fie înstrăinate, prin derogare de la lege, clădirea a ajuns din proprietatea statului în proprietatea unor firme fondate de persoane cu afaceri în domeniul cărnii.

31 octombrie 2017
1802
2013-2018

Mimarea achiziţiilor publice în Legislativ: se cumpără...

Secretariatul Parlamentului a publicat în aceste zile un anunţ privind achiziţionarea serviciilor de deservire a delegațiilor oficiale pentru anul 2016, prin care stabilește criterii specifice, ceea ce poate însemna că achiziția este destinată unui anumit restaurant. Experţii în achiziţii publice spun că instituţia încalcă prevederile Legii privind achiziţiile publice, deoarece prin criterii specifice sunt favorizaţi câţiva agenţi economici, fiind înlăturate din concurs alte restaurante, potenţiale participante la tender.

17 februarie 2016
1144
2013-2018

Un contract în valoare de 44 de mii de euro semnat într...

Curtea Supremă de Justiţie a decis: Mihail Stratan a admis intenţionat un conflict de interese atunci când Agenţia pe care o conducea a ales drept câştigătoare a unei licitaţii o firmă a familiei directorului. Firma s-a angajat să ofere Agenţiei pentru Eficienţă Energetică (AEE) echipament în valoare de peste 44 de mii de euro. Cu trei ani în urmă Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că Stratan a admis un conflict de interese, iar acum Curtea Supremă a confirmat. Succesoarea CNI, ANI, poate cere în instanţă anularea contractului.

13 ianuarie 2017
1723
2013-2018

Afaceri haşurate ale familiei şefului SPPS

În declaraţia de avere a lui Igor Bodorin, şeful Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat (SPPS), sunt ascunse date care, potrivit Legii datelor cu caracter personal, nu ar trebui să fie informaţii confidenţiale. Este vorba de denumirile şi adresa societăţilor comerciale pe care le deţine familia Bodorin.

12 septembrie 2013
2494
2013-2018

Electorala 2019: candidatul socialiștilor pentru circum...

Deputatul socialist Oleg Lipskii, care este și  vicepreședinte al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor din Moldova, dar și asociat în cel puțin două companii de transport, este autorul mai multor inițiative legislative calificate drept problematice de către Centrul Național Anticorupție. În rapoartele de expertiză ale acestor proiecte, CNA a stabilit că a fost identificat un risc sporit de coruptibilitate, de activitate în detrimentul interesului de stat sau de atingere drepturilor fundamentale ale omului, consacrate de Constituție.

12 noiembrie 2018
1144
2013-2018

Magistratul demis Lilia Vasilevici se judecă pentru rep...

Magistratul Judecătoriei Centru din municipiul Chișinău, Lilia Vasilevici, demisă la 3 martie prin decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a contestat la Curtea Supremă hotărârea de demitere și l-a acționat în judecată pe procurorul municipiului Chișinău, Ion Diacov, pentru că ar fi calomniat-o. Judecătoarea cere 160 de mii de lei despăgubiri morale și materiale. Acum jumătate de an, Diacov a declarat pentru mai multe instituții media că Lilia Vasilevici trebuie urmărită penal, întrucât a aplicat eronat un articol din lege și l-a eliberat din arest pe un inculpat suspectat de trafic de droguri, care apoi a dispărut și s-ar eschiva de la răspunderea penală.

17 aprilie 2015
1336