Businessuri ascunse în Legislativ

2013-2018 4 octombrie 2013 1164

Mai mulți deputați din actualul Parlament „uită” să își treacă în declarația de avere afaceri pe care le dețin



Cel puțin zece la sută dintre actualii deputați nu au indicat în declarațiile lor de avere una sau mai multe companii în care dețin cote-parte de acțiuni. Aleșii poporului fie că refuză să vorbească despre aceste proprietăți, fie susțin că au uitat despre ele. Nu lipsesc nici parlamentarii care s-au apucat de business în ultimii patru ani, de când se află în Legislativ. Experții afirmă că, deși acest lucru nu este interzis de lege, nu este recomandat.

Afaceri tăinuite de comuniști

În actualul Parlament sunt cel puțin 13 deputați care nu au indicat în declarațiile lor de avere afacerile pe care le au. Astfel, comunistul Grigore Petrenco a uitat să-și treacă în declarația de avere pentru anul trecut acțiunile pe care le are în compania „Motoare electrice”. Deși firma a fost înființată încă în octombrie 2002, aceasta nu se regăsește în niciuna dintre declarațiile de avere de până acum ale deputatului. Mai mult, Petrenco neagă că ar desfășura activități economice.
Colegul său, Zurabi Todua, este acționar, încă de prin 2000, al companiei „Digavas-V”, inclusă anul acesta de FISC în lista contribuabililor care urmează a fi supuși monitorizării în scopul asigurării conformării benevole. Firma din Șoldănești prestează servicii de întreţinere tehnică a autovehiculelor. Menționăm că, în declarația sa de avere, Todua indică însă o altă companie pe care o deține în Șoldănești - „Zurand-Auto”, specializată în același gen de servicii.
Iar comunistul Vladimir Vitiuc nu a indicat în declarația sa de avere compania „Solar Engineering”, fondată în 2010. Acesta nu a fost de găsit pentru a comenta această „scăpare”.

SRL-urile liberal-democraților

Businessmani „uituci” se găsesc și în fracțiunea liberal-democraților. Fostul ministru al Sănătății Vladimir Hotineanu, în prezent deputat PLDM, deține acțiuni în compania „M.P.P. Farmsintez”, pe care a fondat-o încă în noiembrie 2005. Firma are o farmacie în sectorul Buiucani al capitalei, iar în ianuarie 2009 a câștigat o licitație pentru livrarea unui lot de medicamente Spitalului Republican. Contactat de Moldova Curată, Hotineanu a declarat că: „Nu este așa ceva”.
Liberal-democratului Veaceslav Ioniță i-a scăpat să-și treacă în declarația de avere de anul trecut o firmă pe care o indica în declarația de avere pentru anul 2010 -  „Sinergetic Grup”.

„A fost o scăpare de-a mea. Firma a fost fondată demult, încă pe când eram angajat la IDIS „Viitorul”. De mai mulți ani, însă, compania nu activează și, de aceea, am și uitat de existența sa. Dar nu este lichidată, de aceea trebuia, desigur, să o indic”, ne-a explicat Ioniță.
Pe numele lui Nicolae Juravschi, la Camera Înregistrării de Stat (CIS) sunt înscrise două companii pe care acesta nu le indică în declarația sa de avere. Clubul sportiv de Kaiak-Canoe „Olimp-Juravschi” și „Treipart Grup”.

Treipart Grup a fost fondată încă prin 1999, dar e o firmă care nu mai activează de mulți ani. Chiar și partenerii mei din această companie nu mai sunt demult prin R. Moldova. Nu am indicat-o, pentru că am uitat de ea. Mai ales că nu desfășoară activități economice, la fel ca și clubul sportiv pe care l-am creat în 2005. M-am pregătit ca, după ce mă voi retrage din  toate activitățile pe care le am acum, să mă ocup de acest club. Deocamdată, el există doar pe hârtie”, ne-a explicat Juravschi, deranjat de faptul că CNI a anunțat că a pornit un control pe numele său, fără a discuta în prealabil cu el pentru a putea explica situația.

Ce ascunde Stela Jantuan

Democrata Stela Jantuan nu indică în declarația sa de avere pentru anul trecut o companie fondată de soțul ei, Valeriu Bubulici, „Electronic Media” SRL, administratorul portalului de știri enews.md.
Comisia Națională de Integritate a inițiat un control din oficiu pentru verificarea declarației de avere a deputatei.  Cu toate acestea, Jantuan afirmă că soțul ei nu are nicio firmă.
Baza de date a CIS arată că și liberalul Valeriu Saharneanu are o firmă nedeclarată – „Gazeta românească”, fondată în 2001. CNI urmează să verifice această „eroare” din declarația de avere a demnitarului.
Solicitat de Moldova Curată, Saharneanu a explicat că de mai mulți ani „Gazeta românească” nu mai este editată. „Eu am indicat în declarația de avere doar companiile care desfășoară activități economice. Astfel de firme în care eu dețin acțiuni, dar care nu funcționează, CNI ar putea să mai găsească”, a precizat el.

Businessmani pe timp de guvernare

Chiar dacă în ultimii ani am avut parte de o viață politică intensă, deputații moldoveni și-au găsit timp și pentru a se gândi la noi afaceri. Din 2010 și până în prezent, zece deputați din Parlamentul de la Chișinău ș-au deschis afaceri. Anul acesta, s-a ales cu business deputații Igor Dodon și Mihail Solcan.
Liderul socialiștilor și-a deschis firma pe 22 august curent. Este vorba despre compania „Alexon Global”.
Iar Mihail Solcan este asociat al companiei „Soldi Construct”, deschisă pe 8 iulie 2013.
În 2011, alți trei deputați sau devenit businessmani. Alexandru Petkov și-a deschis firma „OMG-Media Grup”, soțul Stelei Jantuan – „Electronic Media”, iar Veaceslav Ioniță – „Officiu Inteligent”.
Anul electoral 2010 le-a adus afaceri comuniștilor Mihail Poleanschi și Vladimir Vitiuc și democraților Oleg Țulea, Vlad Plahotniuc și Adrian Candu.

Companii-fiice

Chiar dacă aparent nu au încălcat nicio normă legală, deputați moldoveni au mai găsit o modalitate ingenioasă de a-și ascunde activitățile economice. Aceștia aleg să deschidă companii-fiice ale firmelor pe care le dețin de mai mult timp. Astfel, SRL „Tina”, în care comunistul Alexandr Bannicov deține un pachet de 25 % de acțiuni, este fondatoarea altor 20 de companii.
„Gerom”-ul lui Valeriu Guma este compania-mamă a „Egeparck”-ului, iar o altă firmă a deputatul democrat, „Galas”, este fondatoarea companiei „Galas-Leasing”.
Un alt democrat, Oleg Sârbu, deține, de fapt, în proprietate cel puțin două companii, doar că, oficial, numele său figurează doar în lista acționarilor „Gloria Qvarc”, care, la rândul său, a fondat în 2003 compania „Prim-Cargo”.

Mariana Rață



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2013-2018

Un contract în valoare de 44 de mii de euro semnat într...

Curtea Supremă de Justiţie a decis: Mihail Stratan a admis intenţionat un conflict de interese atunci când Agenţia pe care o conducea a ales drept câştigătoare a unei licitaţii o firmă a familiei directorului. Firma s-a angajat să ofere Agenţiei pentru Eficienţă Energetică (AEE) echipament în valoare de peste 44 de mii de euro. Cu trei ani în urmă Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că Stratan a admis un conflict de interese, iar acum Curtea Supremă a confirmat. Succesoarea CNI, ANI, poate cere în instanţă anularea contractului.

13 ianuarie 2017
1495
2013-2018

Decizie definitivă a CSJ: Primarul oraşului Ungheni s-a...

După trei ani de procese, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a emis o hotărâre irevocabilă prin care se constată că Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni, a încălcat regimul juridic al conflictului de interese atunci când acesta a cumpărat, pentru Primărie, rechizite de birou de la firma soţiei sale. După decizia CSJ, contractele şi alte acte încheiate în conflict de interese ar putea fi lovite de nulitate.

19 aprilie 2017
1254
2013-2018

Nici un demnitar nu a fost demis pentru admiterea confl...

Deşi Comisia Naţională de Integritate (CNI) a emis, cu un an în urmă, acte prin care a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităţii de funcţii sau conflictelor de interese pe numele mai multor funcţionari şi demnitari publici, nicio persoană cu funcţie de răspundere nu a fost demisă. Preşedintele CNI declară că majoritatea celor vizaţi atacă deciziile Comisiei în instanţă, iar dosarele sunt examinate mai mult timp, deoarece cadrul legislativ actual nu stabileşte un tremen-limită de examinare a unui dosar.

24 iulie 2014
952
2013-2018

Secretul de la Moldsilva a fost deconspirat (partea a I...

Un contract de arendă a unui teren forestier încheiat în situație de conflict de interese nu poate fi anulat şi rămâne în vigoare până în prezent, întrucât Legea cu privire la Comisia Naţională de Integritate (CNI) nu este retroactivă. Este vorba despre un document semnat în anul 2011, în baza căruia soţia directorului adjunct al Agenţiei „Moldsilva”, Ion Platon, a primit drept de folosinţă asupra unei fâşii forestiere cu suprafaţa de 10 ari. Funcţionarul a făcut parte din Comisia de licitaţie, deşi acum neagă cu înverşunare acest lucru.

29 octombrie 2014
1013
2013-2018

Valoarea unor declarații de integritate ale miniștrilor...

Doi dintre cei 19 membri ai Guvernului Filip care au semnat declarații de integritate la învestire se află acum în arest, bănuiți de fapte de corupție. Totuși, în acele declarații pe propria răspundere ei au afirmat că nu au comis nimic ilegal, nu s-au aflat în conflicte de interese și nu vor accepta nici un fel de sugestii sau influențe în activitatea lor. Moldova Curată a analizat situația actuala a fiecărui semnatar ale acelor declarații (care au doar valoare morală, nicidecum juridică), la mai mult de un an de la depunere. 

09 mai 2017
1008
2013-2018

Conflicte de interese, protectionism și afaceri camufl...

Familia primarului PDM de la Bogzești, Telenești, Vasile Ozun, deține trei firme de construcții care câștigă constant contracte de zeci de milioane de lei la concursurile de achiziții publice.  O firmă este trecută în acte pe numele său, una - pe al fiului și a treia - pe numele fostei soții. Recent Consiliul Concurenței le-a amenadat pe toate trei cu sute de mii de lei pentru înțelegeri de cartel. Amenzile însă nu au schimbat nimic. Cel puțin două firme continuă să participe împreună la concursurile publice de achiziții. O relație deosebită cele trei întreprinderi o au cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, unde memoria instituțională e scurtă. În anul 2016 una dintre firme a fost obligată de judecată să restituie banii pe care Ministerul îi plătise pentru proiectarea sediului Teatrului „Eugene Ionesco”, deoarece lucrările nu fuseseră executate. Acesta este temei de introducere a firmei în lista neagră a achizițiilor publice. Ministerul însă a uitat. În luna mai 2018 i-a încredințat două contracte de 32 de milioane de lei pentru reconstrucția unei instituții de învățământ. O altă firmă, cea a fiului, este singura care câștigă licitațiile pentru lucrări de construcție la Primăria Bogzești. Legea spune că o astfel de relație reprezintă conflict de interese. 

17 septembrie 2018
1265