Businessuri ascunse în Legislativ

2013-2018 4 octombrie 2013 2154

Mai mulți deputați din actualul Parlament „uită” să își treacă în declarația de avere afaceri pe care le dețin



Cel puțin zece la sută dintre actualii deputați nu au indicat în declarațiile lor de avere una sau mai multe companii în care dețin cote-parte de acțiuni. Aleșii poporului fie că refuză să vorbească despre aceste proprietăți, fie susțin că au uitat despre ele. Nu lipsesc nici parlamentarii care s-au apucat de business în ultimii patru ani, de când se află în Legislativ. Experții afirmă că, deși acest lucru nu este interzis de lege, nu este recomandat.

Afaceri tăinuite de comuniști

În actualul Parlament sunt cel puțin 13 deputați care nu au indicat în declarațiile lor de avere afacerile pe care le au. Astfel, comunistul Grigore Petrenco a uitat să-și treacă în declarația de avere pentru anul trecut acțiunile pe care le are în compania „Motoare electrice”. Deși firma a fost înființată încă în octombrie 2002, aceasta nu se regăsește în niciuna dintre declarațiile de avere de până acum ale deputatului. Mai mult, Petrenco neagă că ar desfășura activități economice.
Colegul său, Zurabi Todua, este acționar, încă de prin 2000, al companiei „Digavas-V”, inclusă anul acesta de FISC în lista contribuabililor care urmează a fi supuși monitorizării în scopul asigurării conformării benevole. Firma din Șoldănești prestează servicii de întreţinere tehnică a autovehiculelor. Menționăm că, în declarația sa de avere, Todua indică însă o altă companie pe care o deține în Șoldănești - „Zurand-Auto”, specializată în același gen de servicii.
Iar comunistul Vladimir Vitiuc nu a indicat în declarația sa de avere compania „Solar Engineering”, fondată în 2010. Acesta nu a fost de găsit pentru a comenta această „scăpare”.

SRL-urile liberal-democraților

Businessmani „uituci” se găsesc și în fracțiunea liberal-democraților. Fostul ministru al Sănătății Vladimir Hotineanu, în prezent deputat PLDM, deține acțiuni în compania „M.P.P. Farmsintez”, pe care a fondat-o încă în noiembrie 2005. Firma are o farmacie în sectorul Buiucani al capitalei, iar în ianuarie 2009 a câștigat o licitație pentru livrarea unui lot de medicamente Spitalului Republican. Contactat de Moldova Curată, Hotineanu a declarat că: „Nu este așa ceva”.
Liberal-democratului Veaceslav Ioniță i-a scăpat să-și treacă în declarația de avere de anul trecut o firmă pe care o indica în declarația de avere pentru anul 2010 -  „Sinergetic Grup”.

„A fost o scăpare de-a mea. Firma a fost fondată demult, încă pe când eram angajat la IDIS „Viitorul”. De mai mulți ani, însă, compania nu activează și, de aceea, am și uitat de existența sa. Dar nu este lichidată, de aceea trebuia, desigur, să o indic”, ne-a explicat Ioniță.
Pe numele lui Nicolae Juravschi, la Camera Înregistrării de Stat (CIS) sunt înscrise două companii pe care acesta nu le indică în declarația sa de avere. Clubul sportiv de Kaiak-Canoe „Olimp-Juravschi” și „Treipart Grup”.

Treipart Grup a fost fondată încă prin 1999, dar e o firmă care nu mai activează de mulți ani. Chiar și partenerii mei din această companie nu mai sunt demult prin R. Moldova. Nu am indicat-o, pentru că am uitat de ea. Mai ales că nu desfășoară activități economice, la fel ca și clubul sportiv pe care l-am creat în 2005. M-am pregătit ca, după ce mă voi retrage din  toate activitățile pe care le am acum, să mă ocup de acest club. Deocamdată, el există doar pe hârtie”, ne-a explicat Juravschi, deranjat de faptul că CNI a anunțat că a pornit un control pe numele său, fără a discuta în prealabil cu el pentru a putea explica situația.

Ce ascunde Stela Jantuan

Democrata Stela Jantuan nu indică în declarația sa de avere pentru anul trecut o companie fondată de soțul ei, Valeriu Bubulici, „Electronic Media” SRL, administratorul portalului de știri enews.md.
Comisia Națională de Integritate a inițiat un control din oficiu pentru verificarea declarației de avere a deputatei.  Cu toate acestea, Jantuan afirmă că soțul ei nu are nicio firmă.
Baza de date a CIS arată că și liberalul Valeriu Saharneanu are o firmă nedeclarată – „Gazeta românească”, fondată în 2001. CNI urmează să verifice această „eroare” din declarația de avere a demnitarului.
Solicitat de Moldova Curată, Saharneanu a explicat că de mai mulți ani „Gazeta românească” nu mai este editată. „Eu am indicat în declarația de avere doar companiile care desfășoară activități economice. Astfel de firme în care eu dețin acțiuni, dar care nu funcționează, CNI ar putea să mai găsească”, a precizat el.

Businessmani pe timp de guvernare

Chiar dacă în ultimii ani am avut parte de o viață politică intensă, deputații moldoveni și-au găsit timp și pentru a se gândi la noi afaceri. Din 2010 și până în prezent, zece deputați din Parlamentul de la Chișinău ș-au deschis afaceri. Anul acesta, s-a ales cu business deputații Igor Dodon și Mihail Solcan.
Liderul socialiștilor și-a deschis firma pe 22 august curent. Este vorba despre compania „Alexon Global”.
Iar Mihail Solcan este asociat al companiei „Soldi Construct”, deschisă pe 8 iulie 2013.
În 2011, alți trei deputați sau devenit businessmani. Alexandru Petkov și-a deschis firma „OMG-Media Grup”, soțul Stelei Jantuan – „Electronic Media”, iar Veaceslav Ioniță – „Officiu Inteligent”.
Anul electoral 2010 le-a adus afaceri comuniștilor Mihail Poleanschi și Vladimir Vitiuc și democraților Oleg Țulea, Vlad Plahotniuc și Adrian Candu.

Companii-fiice

Chiar dacă aparent nu au încălcat nicio normă legală, deputați moldoveni au mai găsit o modalitate ingenioasă de a-și ascunde activitățile economice. Aceștia aleg să deschidă companii-fiice ale firmelor pe care le dețin de mai mult timp. Astfel, SRL „Tina”, în care comunistul Alexandr Bannicov deține un pachet de 25 % de acțiuni, este fondatoarea altor 20 de companii.
„Gerom”-ul lui Valeriu Guma este compania-mamă a „Egeparck”-ului, iar o altă firmă a deputatul democrat, „Galas”, este fondatoarea companiei „Galas-Leasing”.
Un alt democrat, Oleg Sârbu, deține, de fapt, în proprietate cel puțin două companii, doar că, oficial, numele său figurează doar în lista acționarilor „Gloria Qvarc”, care, la rândul său, a fondat în 2003 compania „Prim-Cargo”.

Mariana Rață



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

2013-2018

Conflicte de interese, protectionism și afaceri camufl...

Familia primarului PDM de la Bogzești, Telenești, Vasile Ozun, deține trei firme de construcții care câștigă constant contracte de zeci de milioane de lei la concursurile de achiziții publice.  O firmă este trecută în acte pe numele său, una - pe al fiului și a treia - pe numele fostei soții. Recent Consiliul Concurenței le-a amenadat pe toate trei cu sute de mii de lei pentru înțelegeri de cartel. Amenzile însă nu au schimbat nimic. Cel puțin două firme continuă să participe împreună la concursurile publice de achiziții. O relație deosebită cele trei întreprinderi o au cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, unde memoria instituțională e scurtă. În anul 2016 una dintre firme a fost obligată de judecată să restituie banii pe care Ministerul îi plătise pentru proiectarea sediului Teatrului „Eugene Ionesco”, deoarece lucrările nu fuseseră executate. Acesta este temei de introducere a firmei în lista neagră a achizițiilor publice. Ministerul însă a uitat. În luna mai 2018 i-a încredințat două contracte de 32 de milioane de lei pentru reconstrucția unei instituții de învățământ. O altă firmă, cea a fiului, este singura care câștigă licitațiile pentru lucrări de construcție la Primăria Bogzești. Legea spune că o astfel de relație reprezintă conflict de interese. 

17 septembrie 2018
2340
2013-2018

Ziarul de Gardă: Imperiul şi conexiunile lui Gofman, ce...

Mihail Gofman, şeful adjunct al Serviciului Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (SPCB), este unul dintre cei mai bogaţi angajaţi de la CNA. Oficial, a declarat o avere de 3,8 milioane de lei, însă în realitate averea sa ar fi de 10 ori mai mare. ZdG a identificat tranzacţiile dubioase pe care le-a făcut acesta la începutul anului 2013.

07 martie 2014
2409
2013-2018

Conflict de interese la conducerea Ministerului Sănătăț...

Stela Grigoraș, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, îl are ca subaltern  pe partenerul său de afaceri, Anatol Mămăligă. Acesta este secretar de stat, poziție similară cu cea de viceministru. Cei doi au fondat împreună ”Parteneriate pentru Dezvoltare” SRL, afacere care le întregește veniturile cu mii de lei anual. Stela Grigoraș și Anatol Mămăligă sunt și cumetri, ministra fiind nașa de botez a copiilor secretatului de stat.

20 septembrie 2017
2819
2013-2018

Posibil conflict de interese la Căușeni: primăria orașu...

Primăria orașului Căușeni a încheiat în ultimii doi ani cu firmele administrate de soția primarului și de socrul acestuia contracte în valoare de aproape un milion de lei. Una dintre firme distrează copiii orașului, oferindu-le acces la tobogane, iar alta – prestează servicii pentru asigurarea iluminatului stradal. Achizițiile s-au făcut prin concursuri publice. Primarul susține că actele au fost avizate de Agenția Achiziții Publice și că astfel, tranzacțiile au fost calificate legale, însă a refuzat să ne ofere copiile dărilor de seamă ale concursurilor publice.

08 noiembrie 2018
3948
2013-2018

Afaceri haşurate ale familiei şefului SPPS

În declaraţia de avere a lui Igor Bodorin, şeful Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat (SPPS), sunt ascunse date care, potrivit Legii datelor cu caracter personal, nu ar trebui să fie informaţii confidenţiale. Este vorba de denumirile şi adresa societăţilor comerciale pe care le deţine familia Bodorin.

12 septembrie 2013
4381
2013-2018

Magistrați cu case de milioane

Cu venituri de circa zece mii de lei pe lună, mai toți judecătorii Curții Constituționale (CC) locuiesc în vile de sute de metri pătrați și țin în garaje mașini de lux. De cele mai multe ori, însă, proprietățile sunt înregistrate pe numele soțiilor sau ale soților.

29 aprilie 2013
2221