Comandă politică la fosta CNI?
Unii membri ai fostei Comisii Naționale de Integritate afirmă că instituția ar fi instrumentat dosare la comandă politică, în special în perioada campaniei electorale. Ei mai susțin că cele 75 de dosare aflate în procedura CNI la momentul începerii procesului de reorganizare a instituției, adică la 1 august 2016, ar putea rămâne nefinalizate.
”În perioadele electorale apăreau brusc sesizări”
”Referitor la alegerile parlamentare sau locale, în această perioadă brusc apăreau sesizări față de anumite persoane încadrate în alegeri, ca noi să le verificăm, să le supunem controlului, să le scoatem în evidență, bănuiesc eu, ca să nu poată câștiga alegerile. Noi, într-un fel, eram obligați să inițiem controlul, însă o făceam foarte atent, pentru că înțelegeam că aici este vorba de o manipulare”, a declarat Victor Strătilă, unul dintre membrii fostei CNI, în cadrul ședinței din 27 martie a Consiliului de Integritate.
El a vorbit și despre conflictele interne din cadrul CNI dintre președintele instituției și restul membrilor și l-a acuzat pe Anatolie Donciu de faptul că ar fi fost unul dintre motivele pentru care CNI a avut o activitate nesatisfăcătoare. Potrivit lui Strătilă, angajații aparatului CNI erau instruiți de către președintele CNI să nu le ofere informații celorlalți membri ai comisiei. El a mai spus că și unele controale puteau fi inițiate fără ca ceilalți membri ai CNI să știe despre asta.
Un alt membru al fostei CNI, Vera Lupu, a confirmat cele spuse de către Victor Strătilă și a declarat că unele informații erau ascunse de către membriii aparatului CNI, iar unele dosare ar fi fost pierdute.
Donciu: ”Nu corespunde realității”
Pe de altă parte, Anatolie Donciu, care deține în prezent funcția de președinte interimar al ANI, a negat că procedurile de control ar fi fost inițiate pe criterii politice. ”Sigur că nu corespunde realității ceea ce au remarcat unele persoane”, a spuns Donciu. El a menționat că în fiecare an erau identificate așa numitele ”zone de risc” și o persoană reponsabilă pregătea o listă cu cei ce urmau să fie verificați, iar membrii comisiei selectau aproximativ 7000 de persoane, dintre care erau verificate aproximativ 4000 în decursul unui an.
”În plus, controalele se inițiau în baza sesizărilor. Iar ceea ce se referă la influența politicului, niciodată nu a fost lucrul acesta și nici nu putea să fie, cred eu”, a precizat Anatolie Donciu. El a mai spus că niciun dosar nu a fost inițiat fără acordul membrilor CNI, iar informațiile puteau fi accesate de către oricare dintre ei.
75 de dosare nefinalizate rămân în aer
Victor Strătilă a mai acuzat fosta conducere a CNI de faptul că de la intrarea în vigoare a legii cu rivire la activitatea ANI, la 1 august 2016, și până în prezent, adică timp de aproape 8 luni, activitatea instituției a fost sistată, iar 75 de dosare au rămas nesoluționate. Potrivit lui, mai mulți experți europeni au propus ca în perioada reorganizării instituției membrii CNI să îndeplinească atribuțiile inspectorilor de integritate. Victor Strătilă afirmă că președintele CNI nu ar fi depus eforturi să promoveze această idee la adoptarea legii privind activitatea ANI, fapt care s-a soldat cu o ruptură în procesul de efectuare a controlului. ”Nu au avut loc 22 de ședințe ale CNI, 75 de dosare au rămas nefinalizate, iar soarta lor așa și va rămâne. Potrivit noii legi, nu se vor putea examina aceste dosare, pentru că expiră termenul de prescripție”, a precizat Victor Strătilă.
Potrivit lui Anatolie Donciu, dosarele restante al CNI vor fi examinate de viitoare componență a ANI. El a explicat că procedurile de cotrol au fost numai suspendate până când ANI își va începe activitatea. ”Poate sunt și eu de acord că aceste 75 de dosare trebuiau finalizate de comisia care le-a inițiat. Dar legiuitorul a decis așa”, a adăugat Anatolie Donciu.
Potrivit legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, cei care vor efectua controalele sunt ofițerii de integritate. Deși s-a vorbit despre un număr de 30-40 de persoane necesare pentru a fi angajate în aceste funcții, Parlamentul este cel care urmează să decidă organigrama ANI. Inspectorii de integritate urmează a fi aleși în cadrul unui concurs organizat de președintele și vice-președintele ANI, iar aceștia, la rândul lor, urmează să fie aleși de membrii Consiliului de Integritate. Deocamdată, ANI nu este funcțională, întrucât nu s-a încheiat procesul de reorganizare. În prezent proiectul de regulament elaborat de membrii CI pentru alegerea președintelui și vice-președintelui ANI se află la Ministerul Justiției pentru expertizare. Apoi, va fi publicat și va fi anunțat concursul.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Judecătoarea Nina Traciuc a examinat o cauză în care er...
Nina Traciuc, magistrat la Curtea de Apel Chişinău, a judecat o cauză în care era implicată firma de construcţii „Basconslux” SRL, cu care ea are încheiat un contract de investiţii. Judecătoarea este unul dintre beneficiarii unui proiect de investiții prin care judecătorii au obținut apartamente la un preţ redus în municipiul Chişinău. Experţii spun că în acest caz judecătoarea ar fi trebuit să declare raporturile juridice dintre ea şi firma respectivă, ca apoi un complet de magistrați să decidă dacă este motiv ca Nina Traciuc să fie recuzată.
Masa rotundă „Eficienţa activităţilor structurilor de c...
Masa rotundă „Eficienţa activităţilor structurilor de control legal referitor la integritatea persoanelor cu funcţii publice”, eveniment organizat de Asociaţia Presei Independente (API) pe data de 30 aprilie 2013. La întâlnire sunt invitaţi lideri de opinie, experţi anticorupţie, membri ai Comisiei Naţionale de Integritate, oameni politici, jurnalişti.
Constantin Becciev a fost restabilit în funcție: S.A „A...
Judecătoria Chișinău a emis, la 20 februarie curent, o decizie prin care a constatat că fostul director al Societății pe Acțiuni „Apă-Canal” Chișinău, Constantin Becciev, a fost demis ilegal. Prin hotărârea instanței, Becciev a fost restabilit în funcție, iar instituția va trebui să-i plătească un prejudiciu moral în valoare de circa 34 de mii de lei și alte zece mii vor fi achitate pentru cheltuieli de judecată.
Președintele raionului Strășeni, care s-a dus în Români...
Comisia Națională de Integritate (CNI) s-ar putea autosesiza în cazul președintelui raionului Strășeni, Mihail Popa, care a fost văzut cu mașina de serviciu în județul Harghita din România, unde se află mai multe stațiuni de odihnă. O fotografie cu automobilul acestuia, cu numere de înmatriculare RM A 147 a apărut zilele trecute pe Facebook. Popa susține că a fost în România în interes strict de serviciu.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.