ANC de la București confirmă că deputații socialiști nu au depus cereri de renunțare la cetățenia română
Deputații socialiști cu pașaport românesc care au declarat acum jumătate de an că au depus cereri să li se retragă cetățenia română nu au făcut, de fapt, acest lucru. Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) din România anunță că nici unul dintre cei șase parlamentari socialiști din Legislativul de la Chișinău nu au depus astfel de cereri.
După ce, în vara anului trecut, portalul Moldova Curată a scris că șase socialiști din Parlament dețin cetățenie română, deși se declară pro-ruși și românofobi, unii dintre ei au anunțat că au cerut autorităților de la București să le retragă cetățenia. Ar fi făcut acest lucru în anul 2015, imediat ce au venit în Legislativ. ANC a anunțat că Alla Dolință, Corneliu Furculița, Anatolie Labuneț, Radu Mudreac, Ghenadi Mitriuc și Adrian Lebedinschi ”nu figurează cu astfel de cereri”.
La 1 decembrie, atunci când deputata liberală Alina Zotea i-a felicitat pe deputații socialiști care dețin dublă cetățenie cu prilejul Zilei Naționale a României, Vladimir Țurcan, un alt deputat socialist, a declarat pentru Pro TV că cei șase colegi de partid au depus dosarele pentru a se dezice de cetățenia statului român. ”După ce au fost aleși ca deputați, ei au depus cererile respective la Serviciul Consular al Ambasadei României. Mai departe, procedura depinde de acest serviciu”, a specificat Vladimir Țurcan.
I-am contactat pe câțiva din deputații socialiști cu dublă cetățenie pentru a confirma spusele colegului lor, Vladimir Țurcan.
Radu Mudreac a spus că a depus cerere, dar că deocamdată nu l-a înștiințat nimeni dacă i-a fost sau nu retrasă cetățenia română: ”Cererile au fost depuse în anul 2015, iar cineva din colegii mei le-a publicat pe toate, inclusiv cu numărul de înregistrare cu care au fost depuse”.
Același lucru ni l-a spus și Anatolie Labuneț și anume că cererile au fost depuse atunci când a acces în Legislativ, așa cum declarase Igor Dodon în campania electorală din anul 2014.
Atunci, fostul lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, actualul șef al statului, a declarat de mai multe ori că deputații socialiști care dețin și cetățenia României vor renunța la aceasta imediat ce vor accede în Legislativ.
A. Lebedinschi: ”Nu vreau să-mi pierd timp pentru provocări”
Întrebat dacă a depus cerere pentru retragerea cetățeniei, un alt român, deputatul Adrian Lebedinschi, a refuzat să răspundă. ”Dacă aveţi întrebări şi propuneri productive cu mare plăcere voi discuta. Nu vreau să-mi pierd timp pentru provocări”, a spus acesta. Au fost contactați și ceilalți trei deputați, însă nu au răspuns la apeluri.
Într-un răspuns oficial oferit Asociației Presei Independente, Autoritatea Națională pentru Cetățenie din România notează că cereri care ar fi fost depuse de cei șase socialiști nu figurează în registrele instituției: ”Urmare a solicitării dumneavoastră, înregistrată la ANC prin care solicitați un răspuns referitor la depunerea dosarelor de renunțare la cetățenia română de către numiții: Alla Dolință, Corneliu Furculiță, Adrian Lebedischi, Ghenadi Mitriuc, Radu Mudreac și Anatolie Labuneț, vă comunicăm că, urmare a verificării în evidențele ANC, s-a consatat că sus numiții nu figurează cu astfel de cereri”, se spune în răspunsul oferit de ANC, instituție din subordinea Ministerului Justiției din România.
Pentru a renunța la cetățenia română, sunt câteva condiții esențiale care trebuie îndeplinite. Astfel, Legea cetățeniei române prevede că cererea de renunțare, trebuie să fie însoțită de un dosar cu mai multe acte, care se depun la Secretariatul Comisiei pentru Cetățenie din cadrul ANC sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României din țara în care solicitantul își are domiciliul sau reședința.
Legea mai prevede că președintele ANC este cel care aprobă sau respinge cererea de renunțare la cetățenia română, pe baza raportului Comisiei pentru Cetățenie.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Peste 20 de controale într-o singură zi
Membrii CNI vor decide iniţierea controalelor pe numele lui Vladimir Voronin, deputat PCRM, a Tamarei Chişca-Doneva, judecătoare la Curtea Supremă de Justiţie şi a lui Alexandru Raţă, procuror al raionului Străşeni. Aceştea sunt bănuiţi de CNI că ar fi comis abateri în procesul de declarare a averilor.
Republica Moldova – mai jos în topul Indicelui Percepți...
Republica Moldova a coborât în clasmentul realizat de Transparency International, Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2016. Țara noastră a înregistrat un scor al IPC de 30 puncte şi s-a plasat pe locul 123 din 176 de ţări incluse în clasament. În 2015, scorul indicelui a fost de 33 puncte, Republica Moldova situându-se pe locul 103 din 168 ţări. Indicele se calculează la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.
Iniţiative de contracarare a spălării banilor publici
Documentele naţionale şi internaţionale în domeniu atestă o îngrijorare vădită în legătură cu extinderea fenomenului de spălare a banilor şi cel al finanţării terorismului. Circulaţia capitalului, inclusiv fluxurile băneşti de origine suspectă, ia amploare. Sunt pe larg utilizate tehnologiile informaţionale alternative pentru transfer, care, în majoritatea cazurilor, privează de informaţie organele de supraveghere. O parte substanţială a capitalurilor provenite din activităţi ilicite ajung în sectorul economic legal. Activitatea criminală transnaţională profită uşor, pe de o parte, de nivelul sporit de organizare, iar pe de altă parte, de suportul informaţional şi financiar. Odată cu integrarea sistemului financiar şi celui nefinanciar naţional în economia mondială, aceste riscuri devin proprii şi Republicii Moldova.
De luni până vineri - funcţionar public, sâmbăta şi dum...
În satul Grădiniţa din raionul Căuşeni, secretarul consiliului local deţine prin cumul şi funcţia de asistent social. Experţii afirmă că funcţionarul public nu are dreptul să primească alte remunerări decât din activităţi didactice, ştiinţifice sau de creaţie.