ANC de la București confirmă că deputații socialiști nu au depus cereri de renunțare la cetățenia română
Deputații socialiști cu pașaport românesc care au declarat acum jumătate de an că au depus cereri să li se retragă cetățenia română nu au făcut, de fapt, acest lucru. Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) din România anunță că nici unul dintre cei șase parlamentari socialiști din Legislativul de la Chișinău nu au depus astfel de cereri.
După ce, în vara anului trecut, portalul Moldova Curată a scris că șase socialiști din Parlament dețin cetățenie română, deși se declară pro-ruși și românofobi, unii dintre ei au anunțat că au cerut autorităților de la București să le retragă cetățenia. Ar fi făcut acest lucru în anul 2015, imediat ce au venit în Legislativ. ANC a anunțat că Alla Dolință, Corneliu Furculița, Anatolie Labuneț, Radu Mudreac, Ghenadi Mitriuc și Adrian Lebedinschi ”nu figurează cu astfel de cereri”.
La 1 decembrie, atunci când deputata liberală Alina Zotea i-a felicitat pe deputații socialiști care dețin dublă cetățenie cu prilejul Zilei Naționale a României, Vladimir Țurcan, un alt deputat socialist, a declarat pentru Pro TV că cei șase colegi de partid au depus dosarele pentru a se dezice de cetățenia statului român. ”După ce au fost aleși ca deputați, ei au depus cererile respective la Serviciul Consular al Ambasadei României. Mai departe, procedura depinde de acest serviciu”, a specificat Vladimir Țurcan.
I-am contactat pe câțiva din deputații socialiști cu dublă cetățenie pentru a confirma spusele colegului lor, Vladimir Țurcan.
Radu Mudreac a spus că a depus cerere, dar că deocamdată nu l-a înștiințat nimeni dacă i-a fost sau nu retrasă cetățenia română: ”Cererile au fost depuse în anul 2015, iar cineva din colegii mei le-a publicat pe toate, inclusiv cu numărul de înregistrare cu care au fost depuse”.
Același lucru ni l-a spus și Anatolie Labuneț și anume că cererile au fost depuse atunci când a acces în Legislativ, așa cum declarase Igor Dodon în campania electorală din anul 2014.
Atunci, fostul lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, actualul șef al statului, a declarat de mai multe ori că deputații socialiști care dețin și cetățenia României vor renunța la aceasta imediat ce vor accede în Legislativ.
A. Lebedinschi: ”Nu vreau să-mi pierd timp pentru provocări”
Întrebat dacă a depus cerere pentru retragerea cetățeniei, un alt român, deputatul Adrian Lebedinschi, a refuzat să răspundă. ”Dacă aveţi întrebări şi propuneri productive cu mare plăcere voi discuta. Nu vreau să-mi pierd timp pentru provocări”, a spus acesta. Au fost contactați și ceilalți trei deputați, însă nu au răspuns la apeluri.
Într-un răspuns oficial oferit Asociației Presei Independente, Autoritatea Națională pentru Cetățenie din România notează că cereri care ar fi fost depuse de cei șase socialiști nu figurează în registrele instituției: ”Urmare a solicitării dumneavoastră, înregistrată la ANC prin care solicitați un răspuns referitor la depunerea dosarelor de renunțare la cetățenia română de către numiții: Alla Dolință, Corneliu Furculiță, Adrian Lebedischi, Ghenadi Mitriuc, Radu Mudreac și Anatolie Labuneț, vă comunicăm că, urmare a verificării în evidențele ANC, s-a consatat că sus numiții nu figurează cu astfel de cereri”, se spune în răspunsul oferit de ANC, instituție din subordinea Ministerului Justiției din România.
Pentru a renunța la cetățenia română, sunt câteva condiții esențiale care trebuie îndeplinite. Astfel, Legea cetățeniei române prevede că cererea de renunțare, trebuie să fie însoțită de un dosar cu mai multe acte, care se depun la Secretariatul Comisiei pentru Cetățenie din cadrul ANC sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României din țara în care solicitantul își are domiciliul sau reședința.
Legea mai prevede că președintele ANC este cel care aprobă sau respinge cererea de renunțare la cetățenia română, pe baza raportului Comisiei pentru Cetățenie.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
O instituție publică a fost obligată de instanță să pre...
Asociaţia Presei Independente (API) a câștigat în primă instanță procesul cu Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol (UCIMPRSVV), care a refuzat să ofere declarațiile de avere ale directorului Iurie Brumărel. API a solicitat declarațiile depuse de Brumărel pentru anii 2012-2013, însă instituția nu a răspuns solicitării. Acum, Unitatea este obligată prin decizia Judecătoriei Buiucani din municipiul Chișinău să ofere acces la aceste declarații.
Pentru cine votăm la alegeri? Andrei Năstase: „tancul c...
Andrei Năstase este candidatul Partidului Platforma „Demnitate şi Adevăr”înregistrat de CEC cu nr. 4 în cursa prezidențială. Este un avocat, activist civic și om politic din Republica Moldova, membru-fondator și lider al Platformei Civice Demnitate și Adevăr (DA), președinte și membru-fondator al Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”. Din 1997 până în 2000 activează ca procuror, din 2000 până în 2002 - în calitate de vicedirector al unei întreprinderi mixte moldo-germane. Avocat din 2002.
Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...
În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.
Un angajat al Ministerului Agriculturii refuză să depun...
Directorul executiv al Instituţiei Publice „Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol” (UCIMPRSVV) Iurie Brumărel conduce o instituţie publică de circa patru ani şi jumătate, însă nu a depus niciodată declaraţii de avere şi de interese personale. Chiar dacă este subiect al declarării veniturilor şi proprietăţilor, fiind salariat din bani publici, el refuză să depună declaraţii spunând că astfel ar divulga informaţii cu caracter personal.
Procurorul raionului Strășeni, vizat acum doi ani de un...
Procurorul raionului Strășeni, Alexandru Rață, a fost reales recent în funcție pe un termen de 5 ani în urma unui concurs public la care el a fost singura candidatură. Despre Alexandru Rață Ziarul de Gardă a scris acum doi ani că deține o casă scumpă, pe care nu o indicase în declarația de avere, iar Comisia Națională de Integritate (CNI), care a pornit un control în urma investigației, a constatat că procurorul nu și-a declarat toate proprietățile. Cu toate acestea, Consiliul Superior al Procurorilor nu a avut dubii în ce privește integritatea candidatului.
Un fost primar cere de la un jurnalist jumătate de mili...
Fostul primar al satului Păpăuţi din raionul Rezina și fost lider a organizaţiei teritoriale a Partidului Democrat din acest raion cere de la directorul ziarului regional „Cuvântul” despăgubiri de jumătate de milion de lei. Leonid Balan, care anterior a fost condamnat pentru că ar fi comis mai multe încălcări ale legii în cazul privatizării unei Cooperative Agricole (CAP), s-a supărat că Tudor Iașcenco l-a pomenit în mai multe investigații jurnalistice, inclusiv din anul 2011. Jurnalistul, la rândul său, spune că are toate documentele necesare pentru a-și proba concluziile făcute în investigații.